VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/6 api 4-7
  • Te hoo ia ora mai te feia e rave rahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoo ia ora mai te feia e rave rahi
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tapoˈiraa e te faatiamâraa
  • Te hoê hoo aifaito
  • Te hoê taata ei hoo no te taata e rave rahi
  • Te faanahoraa no te hoo e o outou
  • Te hoo i te taata atoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Ua horoa Iehova i te “hoo no te taata e rave rahi”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • Te hoo—Te ô rahi roa ˈˈe a te Atua
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • O te hoo te ô faufaa roa ˈˈe no ǒ mai i te Atua
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/6 api 4-7

Te hoo ia ora mai te feia e rave rahi

I TE 31 no mati 1970, ua faatioihia te tere o te hoê manureva i pihai iho i te Mouˈa Fuji i Tapone. E iva melo o te pǔpǔ tei parauhia te Pǔpǔ Faehau Uteute no Tapone o tei haru hau atu i te 120 horopatete e te melo no te pǔpǔ manureva e ua titau aˈera e ia afaihia ˈtu ratou i Korea Apatoerau ma te peapea ore.

I te taime a tau ai te manureva i te oire no Seoul, i te Repubilita no Korea, ua farii aˈera te mono faatere hau Tapone no te mau faurao, o Shinjiro Yamamura, e pûpû atu ia ˈna no te faaora i te feia tei tapeahia. Ma te farii ia ˈna ei taoˈa parururaa ia ratou iho, ua tuu aˈera te feia tei haru i te manureva i te feia atoa o ta ratou i tapea maoti râ te mau melo no te pǔpǔ manureva. Ua maurere aˈera ratou i Pyongyang, i reira ua mau aˈera ratou i te mau mana toroa no Korea Apatoerau. Ua hoˈi maira o Yamamura Tane e te paireti ma te pepe ore i Tapone i muri iho.

I roto i teie huru tupuraa, ua riro te hoê taata ei ravea tauiraa no te ora o na hau atu i te 120 feia tei tapeahia. E nehenehe te reira e tauturu ia tatou ia taa e mea nafea te hoê taata e nehenehe ai e pûpû i to ˈna ora ei hoo ia ora mai te feia e rave rahi. Teie râ, ia papu ia tatou i te haapiiraa a te Bibilia no nia i te hoo, e tia ia tatou ia faahohonu roa ˈtu â i teie tumu parau.

A tahi, e tia ia tatou ia tuatapapa maite e nohea mai te hara. Te faataa ra te Bibilia e: “No te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Roma 5:12) Mea nafea ïa te reira i te tupuraa? Te taata e faahitihia ra i ǒ nei, o Adamu ïa, te taata matamua i poietehia. E nehenehe outou e taio atu i te aamu no nia i to ˈna poieteraahia e te ohipa i aratai ia ˈna ia hapa i mua i te aro o te Atua. Te faatiahia ra i roto i na pene matamua e toru o te Buka bibilia ra a te Genese.

Te faaite ra teie aamu e te vai ra te hoê taata faahema itea-ore-hia i te taime a hara matamua ˈi o Adamu. No te haamâha i to ˈna nounou i te mana, ua rave aˈera taua taata faahema ra i te tahi opuaraa no te faatere ia Adamu e to ˈna huaai taatoa. O te Diabolo ra o Satani taua taata faahema ra. Te parau-atoa-hia ra oia “te ophi tahito ra” no te mea ua faaohipa oia i te hoê ophi no te turai ia Adamu ia hara. (Apokalupo 12:9) Noa ˈtu e ua parau atu te Poiete tei here i te huitaata ia Adamu ia faatura i To ˈna mana no te faaoti i te mea maitai e te mea ino, ua haavare aˈera te ophi i te vahine a Adamu, o Eva, ia faaroo ore oia i te Atua. I muri iho, ua ramâ atura oia i ta ˈna tane ia faaroo ore atoa oia. Na roto i teie haerea, ua faaoti aˈera o Adamu e faataa ê mai ia ˈna i te Atua, ma te opua maite e riro mai ei taata hara, e te reira anaˈe ïa te huru ora o ta ˈna e nehenehe e horoa ˈtu na to ˈna huaai.

Te roo-noa-hia nei tatou i te mau faahopearaa o teie ohipa. Mea nafea ïa? Inaha, ua faaoti te Poiete ma te tia e ia maiti noa ˈtu o Adamu raua o Eva ma te opua maite i te faaroo ore, e pohe ïa raua. I to raua hararaa, ua hoo atura o Adamu i te huitaata atoa nei i raro aˈe te tîtîraa o te hara e te pohe.—Genese 2:17; 3:1-7.

Mea nafea hoi te huitaata nei e nehenehe ai e faatiamâhia i taua tiaraa taata hara ra? Ua haere mai o Iesu Mesia i nia i te fenua nei no te “horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi,” e ua iriti aˈera te reira i te eˈa no te faaora i te huitaata nei.—Mataio 20:28.

Te tapoˈiraa e te faatiamâraa

Te faaite ra te Bibilia e te titau ra te faanahoraa no te faatiamâraa mai i te huitaata nei e piti tuhaa: (1) te hooraa mai (2) e te tuuraa ˈtu. No nia i te parau heleni (lyʹtron) tei hurihia na roto i te parau ra “hoo,” teie ta te taata tuatapapa bibilia ra o Albert Barnes i papai: “Te auraa mau o te parau ra hoo o te hoê ïa tino moni e aufauhia ia tiamâ mai te feia i tapeahia. I roto i te tamaˈi, ia haruhia te feia tapeahia e te hoê enemi, e parauhia te moni e titauhia ia faatiamâhia ratou, e hoo; oia hoi, o te ravea ïa e faatiamahia ˈi ratou. No reira, te taoˈa e faaora noa ˈtu i te tahi taata o tei roohia i te faautuaraa, te ati, aore ra te hara, e parauhia ïa e e hoo.”

Oia mau, “te taoˈa e faaora noa ˈtu i te tahi taata,” e tano ïa ia parauhia ei lyʹtron. No reira, te haamatara ra teie parau heleni i te ohipa aore ra te faanahoraa no te faatiamâraa.a

Ua faaohipa te aposetolo Paulo i te parau i taaihia ra an·tiʹly·tron no te haapapu i te faufaa o te taoˈa i aufauhia ei hoo. I roto i te Timoteo 1, 2:6, ua papai oia e ua “horoa [Iesu] ia ˈna iho ei hoo i te taata atoa.” Ma te faataa i teie parau, te na ô ra te Buka parau faahororaa Heleni e Beretane no nia i te Faufaa Apî a Parkhurst (beretane) e: “Te auraa tano oia ïa te hoê taoˈa aufau mea na reira te feia i tapeahia e faaorahia mai ai i te enemi; e taua huru tauiraa i reira te ora o te hoê taata e faaorahia ˈi na roto i te ora o te tahi atu taata.” Te tuuhia ra te tapao i ǒ nei i nia i te aifaitoraa aore ra te manuïa o te taoˈa o te hoo e aufauhia ia au i te parau-tia. Mea nafea hoi te tusia no te hoo a Iesu e faaauhia ˈi i te hoê ‘hoo aifaito’?

Te hoê hoo aifaito

Ua hoo o Adamu i te huitaata atoa nei, e tae noa ˈtu ia tatou nei, i raro aˈe i te hara e te pohe. Te taoˈa aufau, aore ra te utua, o ta ˈna i aufau, o to ˈna ïa ora taata tia roa, e te ravea no te ora e a muri noa ˈtu. No te tapoˈi i te reira, e tia ïa ia aufauhia te tahi atu ora taata tia—oia hoi te hoê hoo aifaito noa. Teie râ, aita hoê aˈe taata tei fanauhia i rotopu i te mau taata tia ore e nehenehe e pûpû i te ora taata tia e titauhia ra. (Ioba 14:4; Salamo 51:5) I roto râ i to ˈna paari, ua iriti maira te Atua i te hoê eˈa ia matara tatou i teie mau ati. Ua rave maira oia i te ora tia roa o ta ˈna Tamaiti fanau tahi i nia i te raˈi e tuu atura i roto i te opu o te hoê paretenia, ia fanauhia mai oia ei taata tia. (Luka 1:30-38; Ioane 3:16-18) E ere teie haapiiraa no nia i te fanauraahia o Iesu e te hoê vahine paretenia i te hoê aamu tei faatiahia no te faahanahana i te taata tei haamau i te hoê haapaoraa. Area ra, te tatara ra oia i te hoê tuhaa papu o te faanahoraa a te Atua no te hoo.

No te faatupu i te faaoraraa, e tia ia Iesu ia vai viivii ore noa i te taime atoa oia e parahi mai ai i nia i te fenua. E ua na reira mau oia. Ua pohe ihora oia i te hoê pohe tusia. Mea na reira to Iesu aufauraa i te taoˈa faufaa o to ˈna ora taata tia ei hoo no te faatiamâ i te huitaata nei. (Petero 1, 1:19) No reira, e nehenehe tatou e parau ma te tano roa e ‘ua pohe te hoê taata no te mau taata atoa.’ (Korinetia 2, 5:14) Oia mau, “mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia.”—Korinetia 1, 15:22.

Te hoê taata ei hoo no te taata e rave rahi

I roto i te ohipa faatauiraa i te aveia o te manureva i faahitihia i te omuaraa ra, aita ta te feia i tapeahia e ravea no te faaora ia ratou iho, noa ˈtu e e feia moni ratou. Mea titauhia te tauturu no rapaeau mai, e te taata o tei riro ei ravea tauiraa, e tia ïa ia ˈna ia faaî i te tahi mau titauraa. Hoê â huru, maoti râ te hoê ravea hohonu roa ˈtu â, no nia i te hoo e titauhia ra no te faaora i te huitaata nei. Ua papai te papai salamo e: “Na te feia . . . o tei faaahaaha i te rahiraa o ta ratou ra taoˈa; e ore roa e tia i te taata ia faaroa i tana taeae, e aita a ˈna hoo ia hopoi i te Atua e noaa mai ai oia ra: (i te rahi hoi o te hoo ia ˈna e ora ˈi, e ore roa ˈtu ïa e taea).” (Salamo 49:6-8) Oia mau, te titauhia ra te tauturu no rapeau mai no te huitaata nei. E navai hoi te ora o te hoê anaˈe taata no te faaora i te huitaata atoa mai te peu e e faaî oia i te mau tuhaa e titauhia ra ia tia te faito a te Atua i te pae no te parau-tia. O Iesu Mesia anaˈe te taata tia roa o tei faaî i taua mau titauraa ra.

Ua faanaho te Atua ra o Iehova e ia faaorahia te huitaata nei na roto i te aufauraa i te hoo maoti o Iesu Mesia. Teie râ, ua hau atu â ta te Atua i rave. Ua faaoti oia i te hoê utua pohe i nia i te Diabolo ra o Satani, na ˈna hoi i aratai i te huitaata nei i roto i te hara. (Apokalupo 12:7-9) Fatata roa Iehova i te haru i taua taata hapa ra e e faatupu oia i te pae hopea i ta ˈna haavaraa na roto i te ‘huriraa ˈtu ia ˈna i roto i te roto auahi e te gopheri ra,’ e faataipe ra i te haamouraa mure ore. (Apokalupo 20:1-3, 7-10, 14) Maoti te faaoreraa i teie varua ino ra e na roto i te faaohiparaa i te hoo, e fanaˈo te huitaata i te faaoraraa eiaha noa mai te mana o te hara e te pohe oia atoa râ mai te mana mai o Satani. Ma te tiamâ e maoti te faufaa o te tusia no te hoo o te Mesia o tei faaohipa-taatoa-hia, e haere tia ˈtu te huitaata auraro i mua ia naeahia te tiaraa taata tia.

Te faanahoraa no te hoo e o outou

I to ratou haapiiraa i te parau no te tusia no te hoo o Iesu Mesia, e rave rahi no te pae Hitia o te râ ma o tei faatupu i te mauruuru hohonu no te ohipa ta te Atua i rave no ratou. Teie te hiˈoraa o Kazuo. E peu matauhia na ˈna i mutaa ihora ia hâuˈa e ia faataero ia ˈna i te pape anoi peni. Ia faahoro oia i raro aˈe i te mana o teie raau taero, mea pinepine oia i te û e to ˈna mau pereoo. E toru o to ˈna mau hoa o tei haapohe ia ratou iho i muri aˈe i to ratou faainoraa i to ratou tino. Ua tamata atoa o Kazuo i te haapohe ia ˈna. I muri aˈe, ua haamata oia i te haapii i te Bibilia. Ma te putapû i te parau mau o ta ˈna e haapii ra, ua opua aˈera oia e tamâ i to ˈna oraraa. Ua aro atu oia i te peu e faaino ra i to ˈna tino e te pape anoi peni, e e rave rahi taime to ˈna topa-faahou-raa. Te amahamaha ra hoi to ˈna manaˈo i rotopu i te hinaaro o to ˈna tino e te titauraa ia rave i te mea maitai. Ua oaoa roa oia i to ˈna neheneheraa e pure i te Atua ia faaore mai i ta ˈna hapa na roto i te faufaa o te tusia o te hoo a Iesu Mesia! Na roto i te pure e maoti te tauturu a te mau hoa kerisetiano, ua haapae aˈera o Kazuo i ta ˈna peu ino e te tavini nei oia ia Iehova ma te oaoa e te hoê haava manaˈo viivii ore.

Te haamanaˈo ra anei outou ia Chisako, tei faahitihia i te omuaraa o te tumu parau matamua? Maoti te hoê haapiiraa bibilia, ua taa atoa ia ˈna i te faanahoraa aroha o te hoo. Ua putapû roa oia i to ˈna haapiiraa e ua horoa te Atua i ta ˈna Tamaiti no te faatiamâ i te huitaata nei i te hara. Ua pûpû o Chisako i to ˈna ora no Iehova. E tae roa mai i teie nei, e 77 matahiti to ˈna, te horoa nei oia tau 90 hora i te avaˈe no te faaite ia vetahi ê i te here rahi o Iehova e te aroha faito ore o ta ˈna e faaite ra.

Mea faufaa atoa te hoo no outou. Na roto i teie ravea, e iriti te Atua i te eˈa ia noaa mai te tiamâraa mau i te huitaata nei—te tiamâraa mai i te hara e te pohe. Te vai ra te hoê oraraa mure ore faahiahia i nia i te fenua tei riro ei paradaiso i mua i te feia atoa e farii i te tusia no te hoo a Iesu Mesia. A haere atu e farerei i te mau Ite no Iehova e a tuatapapa no outou iho e mea nafea e noaa mai ai te tiamâraa i te hara e te pohe na roto i te faanahoraa aroha o te hoo.

[Nota i raro i te api]

a I roto i te mau Papai Hebera, te hurihia ra te parau pa·dhahʹ e vetahi atu i taaihia i teie nei parau, na roto i te mau parau ra “faaora” aore ra “hoo no te faaora mai,” ma te haamatara i te tiamâraa o tei titauhia.—Deuteronomi 9:26.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]

Ma te faatiahia e te Mainichi Shimbun

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono