A farii popou i te ao apî tiamâ a te Atua
“E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.”—APOKALUPO 21:4.
1, 2. O vai anaˈe te nehenehe e afai mai i te tiamâraa mau, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii i roto i te Bibilia no nia Ia ˈna?
UA HAAPAPU te aamu i te parau mau o te faaiteraa a te peropheta Ieremia: “E ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” O vai anaˈe te nehenehe e aratai maitai i te taahiraa avae o te taata? Te na ô faahou ra o Ieremia e: “E aˈo mai oe ia ˈu, e Iehova.” (Ieremia 10:23, 24) Oia mau, o Iehova anaˈe te nehenehe e afai mai i te tiamâraa mau i te mau fifi atoa e haamauiui ra i te fetii taata nei.
2 Te vai ra i roto i te Bibilia e rave rahi mau hiˈoraa no te aravihi o Iehova no te faatiamâ i te feia e tavini ra ia ˈna. “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) Ua papai-atoa-hia te mau haavaraa a Iehova i nia i te haamoriraa hape, e ua riro te reira “ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau tau nei.”—Korinetia 1, 10:11.
Te faatiamâraa i to ˈna nunaa
3. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna aravihi no te faatiamâ i to ˈna nunaa i Aiphiti?
3 Ua tupu te hoê hiˈoraa no te aravihi o te Atua no te faatupu i te haavaraa i nia i te haamoriraa hape e no te faatiamâ i te feia e rave ra i to ˈna hinaaro, i te tau a faatîtîhia ˈi to ˈna nunaa o te tau tahito i Aiphiti. Te na ô ra te Exodo 2:23-25 e: “Ua auê hoi ratou, e ua tae roa i te Atua ra to ratou auê i ta ratou ohipa i te rahi. E ua faaroo maira te Atua i to ratou autâ.” Na roto i te hoê faaiteraa riaria o to ˈna tiaraa hau aˈe i nia i te mau atua haavare no Aiphiti, ua faatae ihora te Atua Mana hope e hoê ahuru ati i nia i taua nunaa ra. Ua faatupuhia te ati tataitahi no te faahaama i te hoê atua no Aiphiti, ma te haapapu e e atua haavare anaˈe ratou e eita ta ratou e nehenehe e tauturu i te feia no Aiphiti o te haamori ra ia ratou. Ua faaora ˈtura te Atua i to ˈna nunaa e ua haamou roa ˈˈera ia Pharao e to ˈna mau nuu i roto i te Miti Uteute.—Exodo, pene 7 e tae atu i te 14.
4. No te aha e ua tano iho â ia faatupu te Atua i ta ˈna mau haavaraa i nia i te mau ati Kanaana?
4 I to te Atua aratairaa ia Iseraela i roto i te fenua Kanaana, ua haamouhia te feia haamori demoni e ora ra i reira e ua horoahia ˈtura te fenua na te nunaa o te Atua. Ei Arii no te ao taatoa nei, e tiamâraa to Iehova no te faatupu i ta ˈna mau haavaraa i nia i te mau haapaoraa faufau. (Genese 15:16) E no nia i te haapaoraa no kanaana, te na ô ra te buka Bible Handbook a Halley e: “E ravehia na i roto i te haamoriraa . . . i te mau atua no Kanaana te mau oroa arearea mâha ore; ua riro ta ratou mau hiero ei mau vahi taiataraa. . . . Ia haamori ratou, e rave na te mau ati Kanaana i te mau peu taiata hairiiri i roto i ta ratou mau oroa faaroo, i mua i te aro o to ratou mau atua; e taparahi na ratou i ta ratou mau tamarii matahiapo ei tusia no taua mau atua ra. E au ra e ua riro roa o Kanaana ei Sodoma e o Gomora i nia i te faito o te fenua taatoa.” Te na ô faahou ra oia e: “E tiamâraa anei to taua nunaa hairiiri ra e te taehae no te vai noa mai? . . . Te aniani ra te feia ihipǎpǎ o tei heru i te mau vahi paparari o te mau oire no Kanaana e no te aha aita te Atua i haamou ia ratou na mua ˈtu.”
5. Mea nafea to te Atua faaoraraa i to ˈna nunaa tahito ra, i te riroraa ei hohoˈa no to tatou nei tau?
5 Ua riro teie aamu no nia i te patoiraa a te Atua i te haamoriraa hape, ma te faatiamâ i te nunaa o ta ˈna i fafau i te faufaa, e ma te horoa ˈtu i te fenua i tǎpǔhia na ratou, ei hohoˈa no te mau ohipa e tupu a muri aˈe. Te faaite ra oia i te tau fatata roa i reira te Atua e faahuˈahuˈa ˈi i te mau haapaoraa hape o teie nei ao e te feia e turu ra ia ratou e e aratai atu ai i ta ˈna mau tavini no teie nei tau i roto i te hoê ao apî parau-tia.—Apokalupo 7:9, 10, 13, 14; Petero 2, 3:10-13.
Te tiamâraa mau i roto i te ao apî a te Atua
6. Eaha vetahi o te mau tiamâraa faahiahia ta te Atua e horoa mai i roto i te ao apî?
6 I roto i te ao apî, e haamaitai te Atua i to ˈna nunaa e te mau tuhaa faahiahia atoa o te tiamâraa o ta ˈna i opua no te fetii taata nei. E tupu ïa te tiamâraa i te haavîraa o te mau tuhaa politita, faanavairaa faufaa, e te mau haapaoraa hape. E tupu te tiamâraa i te hara e te pohe, e e fanaˈo te taata i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29; Mataio 5:5.
7, 8. Eaha te ohipa e tupu i te pae no te fanaˈoraa i te oraora-maitai-raa tia roa i roto i te ao apî?
7 I muri noa ˈˈe i te tomoraa ˈtu i roto i teie ao apî, e faaora-semeio-hia te taata ia fanaˈo ratou i te oraora-maitai-raa tia roa. Te na ô ra te Ioba 33:25 e: “E rahi hoi te poria o to ˈna ra tino i to te tamarii; e hoˈi oia i tana apîraa ra.” Te tǎpǔ ra te Isaia 35:5, 6 e: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.”
8 E te feia i roohia i te mau maˈi o te ruhiruhiaraa aore ra te paruparu o te tino, a feruri na e tei roto outou i te ao apî e e ara mai outou i te mau poipoi atoa ma te oraora maitai e te itoito. Ua ore te miomio o to outou iri e ua riro faahou mai ei iri mǎrû, e te oraora maitai—aita e titau-faahou-hia te mau raau tamǎrû iri. Ua rapaauhia to outou mata mohimohi aore ra to outou matapo e te ite maitai ra outou—aita e titau-faahou-hia te titia mata. E faaroo maitai outou—a faarue atu i te mau taoˈa no te tariˈa turi. Ua itoito-faahou-hia e ua ora roa te mau melo hapepa—a tuu atu i te mau turutootoo, e te mau parahiraa huira i te hiti. Ua ore roa te maˈi—a faarue i te mau raau atoa. Te tohu ra te Isaia 33:24 e: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” Te na ô atoa ra oia e: “E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa.”—Isaia 35:10.
9. Nafea te tamaˈi ia faaorehia e a muri noa ˈtu?
9 Aita te taata e faatusia-faahou-hia i te tamaˈi. “Ua faaore [te Atua] i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.” (Salamo 46:9) Eita te mau mauhaa tamaˈi e faatia-faahou-hia e te Faatere o te Basileia a te Atua, o Iesu Mesia, ta Isaia 9:6 e pii ra “te Arii no te hau.” Te na ô atoa ra te irava 7 e: “E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.”
10, 11. Eaha te auraa o te hau taatoa no te fenua?
10 Auê te oaoa no te huitaata nei, e no te fenua nei, ia faaorehia te mau mauhaa tamaˈi! I teie nei, te taparahi noa nei te mau mauhaa i faaohipahia i roto i te mau tamaˈi tahito i te taata. I Farani, hau atu i te 600 feia iriti topita o tei pohe mai te matahiti 1945 mai â i to ratou tamataraa i te tupohe i teie mau topita i faaruehia i roto i te mau tamaˈi na mua ˈtu. Ua faaite te raatira o te pu feia iriti topita e: “Te ite noa nei matou i te mau ofai pupuhi no te tau o te Tamaˈi i rotopu ia Farani e o Purusia i te matahiti 1870 ra. Te vai ra te mau roto pape tei î roa i te mau topita taero no te Tamaˈi rahi Matamua mai. I te tahi taime, e faahoro te hoê taata faaapu i to ˈna pereoo tavere i nia i te hoê topita haaparari i te pereoo pâ auri no te Piti o te Tamaˈi e ua oti, ua pohe oia. Te vai ra teie mau mea i te mau vahi atoa.” E piti matahiti i teie nei, ua faataa te vea The New York Times e: “I roto i na matahiti e 45 mai te hopea mai o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua tupohe te mau [pǔpǔ iriti topita] i roto i te repo fenua [Farani] e 16 mirioni ofai pupuhi topita, e 490 000 topita e e 600 000 topita na raro i te pape. . . . E mau mirioni tâ fenua tei auahia, tei î roa i te mauhaa e tei haaatihia i te mau parau faaite e faaara ra e: ‘Eiaha e hauti. E pohe outou!’”
11 Mea taa ê roa ïa te ao apî! E fanaˈo te mau taata atoa i te fare maitai, te maa e pue noa, e te ohipa faahiahia e te hau o te faariroraa i te fenua atoa ei paradaiso. (Salamo 72:16; Isaia 25:6; 65:17-25) Eita faahou te taata, e te fenua nei, e topitahia e te mau mirioni rahiraa paura. Teie te ao apî ta Iesu e manaˈo ra ia ˈna i parau atu i te hoê taata o tei faatupu i te faaroo ia ˈna e: “Ei te paradaiso ïa oe e o vau atoa.”—Luka 23:43.
Te haapiiraa ia roaa te ora i roto i te ao atoa nei
12, 13. Eaha te ohipa haapiiraa na te ao atoa nei ta Iesu e ta Isaia i tohu mai no to tatou nei tau?
12 Ia haapii te hoê taata i te parau no nia i te ao apî a te Atua, e haapii atoa oia e i to tatou nei tau, ua haamau Iehova i te hoê amuiraa faanahohia na te ao nei no te haamoriraa mau. Te reira ïa te pu o te ao apî, e te faaohipa ra te Atua i teie amuiraa i teie nei no te haapii i te taata no nia i ta ˈna mau opuaraa. Te rave nei teie faanahonahoraa kerisetiano i te hoê ohipa haapiiraa na te ao nei ia au i te hoê huru e te hoê faito tei ore i itehia aˈenei. Ua faaite atea o Iesu e e tupu teie ohipa. Ua parau oia e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.
13 Ua faahiti atoa o Isaia i teie ohipa haapiiraa na te ao nei: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra [i to tatou nei tau], e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova [ta ˈna haamoriraa mau hanahana] . . . e tairuru atoa mai te mau [nunaa] atoa ra i reira. E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, . . . e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.”—Isaia 2:2, 3.
14. Nafea tatou ia ite papu i te nunaa o te Atua i teie mahana?
14 Ua riro atura ïa te ohipa faaiteraa na te ao nei i te Basileia o te Atua ei haapapuraa puai e ua piri roa tatou i te hopea o teie nei faanahoraa ino e ua fatata roa mai te tiamâraa mau. Te faataahia ra te feia e haere nei e faaite i te taata i te poroi tei î i te tiaturiraa no nia i te ao apî a te Atua, i roto i te Ohipa 15:14 mai ‘te mau taata no te iˈoa o te Atua.’ O vai tei mairihia i te iˈoa o Iehova e o te poro nei ia Iehova e to ˈna Basileia na te ao nei? Te pahono ra te aamu o te senekele 20 e: o te mau Ite no Iehova anaˈe. I teie mahana, ua naeahia ratou hau atu i te maha mirioni i roto hau atu i te 66 000 amuiraa na te ao atoa nei.—Isaia 43:10-12; Ohipa 2:21.
15. I te pae no te mau ohipa politita, nafea tatou ia ite papu i te mau tavini mau o te Atua?
15 Ua tapaohia te tahi atu haapapuraa e te faatupu ra te mau Ite no Iehova i te mau parau tohu no nia i te ohipa pororaa i te Basileia, i roto i te Isaia 2:4: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” No reira, e tia i te feia e poro ra na te ao nei no nia i te Basileia o te Atua ia ‘ore e haapii faahou i te tamaˈi.’ Ua parau o Iesu e “e ere ratou i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Te auraa ra, e tia ia ratou ia faaatea ê mai i te mau ohipa politita, ma te ore e turu atu i te tahi pae i roto i te mau aroraa e te mau tamaˈi a te mau nunaa. O vai tei faaatea ê mai i teie nei ao e o te ore e haapii faahou nei i te tamaˈi? I reirâ, te faaite maira te aamu o te senekele 20 e: o te mau Ite no Iehova anaˈe.
16. Eaha te hohonuraa o te ohipa haapiiraa a te Atua na te ao nei?
16 E tamau noâ te ohipa haapiiraa na te ao nei a te mau Ite no Iehova i muri aˈe atoa te Atua e haamou ai i teie nei ao ino. Te faataa ra te Isaia 54:13 e: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” No te hohonu o teie ite i tohu ai te Isaia 11:9 e: “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” E titauhia ia tamau noâ i te haapii, eiaha noa i te feia e ora ˈtu i te hopea o teie nei ao tahito e te mau tamarii e fanauhia i roto i te ao apî, i te mau miria taata atoa râ o te faatia-faahou-hia mai. I te pae hopea, te mau taata atoa o te ora i nia i te fenua, e haapiihia ratou ia faaohipa i te tiamâraa ia maiti ma te au i roto i te mau otia o te mau ture a te Atua. Eaha ïa te faahopearaa? “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11.
Te mau tiamâraa rahi i teie nei iho â
17. Eaha ta Mose i faaau atu i te nunaa tahito o te Atua?
17 A fatata ˈi te mau ati Iseraela tahito i te tomo i roto i te Fenua i tǎpǔhia mai, ua paraparau atu o Mose ia ratou, ua na ô atura: “Inaha, ua faaite atu vau ia outou i te mau haapaoraa e te ture, ta tau Atua ta Iehova i faaue mai ia ˈu ra: ei haapaoraa na outou i te fenua ta outou, e tii e rave nei ei parahiraa. E tena na, e haapao maitai i taua parau na, e e rave; o to outou ïa paari e te haapao maitai i mua i te aro o te feia e ite i teie nei mau haapaoraa, e riro ïa i te parau e, Tiaraa nunaa rahi paari e te haapao maitai o taua feia ra. Teihea hoi ïa fenua rahi e fatata mai to ratou atua ia ratou, mai to tatou Atua ra mai ia Iehova e fatata mai ia tatou nei, ia tiaoro noa ˈtu tatou ia ˈna?”—Deuteronomi 4:5-7.
18. Eaha te mau tiamâraa rahi e tupu nei i teie nei iho â no te feia e tavini ra i te Atua?
18 I teie mahana, ua fatata atoa te mau mirioni taata e haamori ra ia Iehova i te tomo atu i roto i te hoê fenua i tǎpǔhia mai—te ao apî. No te mea te auraro nei ratou i te mau ture a te Atua, tei pihai iho oia ia ratou e te taa ê nei ratou i te tahi atu mau nunaa. Ua faatiamâ ê na te Atua ia ratou i te mau manaˈo faaroo hape, te au-ore-raa i te tahi nunaa, te raveraa i te raau taero, te here aiˈa, te tamaˈi, e te mau maˈi e parare na roto i te taatiraa tino. Hau atu, ua tahoê oia ia ratou i roto i te hoê autaeaeraa here aueue ore na te ao atoa nei. (Ioane 13:35) Aita ratou e haapeapea ra no te tau a muri aˈe, tera râ, ‘te himene hua nei ratou i te oaoa aau ra.’ (Isaia 65:14) Auê ïa tiamâraa rahi ta ratou e fanaˈo nei i teie nei iho â na roto i te taviniraa i te Atua ei Arii!—Ohipa 5:29, 32; Korinetia 2, 4:7; Ioane 1, 5:3.
Te faatiamâraa mai ia vetahi ê i te mau tiaturiraa hape
19, 20. Mea nafea te mau taata ia faatiamâhia na roto i te haapiiraa a te Bibilia no nia i te huru o te feia pohe?
19 E rave rahi mau taata ta te mau Ite no Iehova e poro nei o te ite atoa ra i teie mau tiamâraa. Ei hiˈoraa, i te mau fenua i reira te ravehia ra te haamoriraa i te tupuna, te faaite nei te mau Ite no Iehova i te taata e aita te mau taata pohe e ora ra i te hoê vahi e eita ta ratou e nehenehe e hamani ino i te feia ora. Te faahiti nei te mau Ite i te Koheleta 9:5, e haapapu ra e “ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” Te faahiti atoa ra ratou i te Salamo 146:4, e faaite ra e ia pohe anaˈe te hoê taata “te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.” No reira, te faaite ra te Bibilia e aita e varua tupapau aore ra e nephe pohe ore no te rave i te mau faaoraraa aore ra no te haamehameha i te feia ora. Aita ïa e faufaa ia haamâuˈa i te moni i rohihia no te aufau i te feia rapaau tahutahu aore ra te mau perepitero.
20 Te faatiamâ nei teie ite papu no nia i te Bibilia i te taata i te mau haapiiraa hape no nia i te poauahi e te vahi tamâraa hara. Ia haapii te taata i te parau mau a te Bibilia e na ô ra e ua aramoina te feia pohe, mai te mea e ua varea ratou i te taoto, eita ïa ratou e haapeapea faahou i te ohipa i roohia i te feia herehia e ratou tei pohe. Area ra, te tiai nei ratou i te taime oaoa mau ra ta te aposetolo Paulo i faahiti ia ˈna i parau e: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.”—Ohipa 24:15.
21. O vai te faatia-atoa-hia mai, e eaha ïa to ratou huru i reira?
21 Na roto i te tia-faahou-raa, e ora faahou mai te feia pohe i nia i te fenua ma te tiamâ e a muri noa ˈtu i te pohe no ǒ mai ia Adamu ra. Eita e ore e e faatia-atoa-hia mai te mau tamarii i faatusiahia na te mau atua Kanaana, mai ia Moloha, te mau taurearea i faatusiahia na te mau atua Aztèque, e te mau mirioni feia o tei faatusiahia na te atua o te tamaˈi. E maere e e oaoa mau â taua mau taata tei haavarehia na roto i te mau tiaturiraa hape! E oaoa roa teie feia tei faatia-faahou-hia i te parau e: “E te pohe e, Eihea to oe tara? E te apoo e, Eihea to oe pohe?”—Hosea 13:14.
Te imiraa ia Iehova
22. Mai te peu e te hinaaro ra tatou e ora i roto i te ao apî a te Atua, eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo?
22 Te hinaaro ra anei outou e ora i roto i te ao apî parau-tia a te Atua, i reira te tiamâraa mau e tupu ai? Mai te peu e e, a feruri ïa i teie mau parau a te Paraleipomeno 2, 15:2: “Tei pihaiiho Iehova ia outou, outou i ati mai ia ˈna ra; ia imi outou ia ˈna, e itea ïa oia e outou: ia faarue râ outou ia ˈna, e faarue atoa oia ia outou.” E a haamanaˈo e e haapao te Atua i ta outou mau tutavaraa haavare ore no te ite e no te faaoaoa ia ˈna. Te na ô ra te Hebera 11:6 e na te Atua “e [haamaitai] te feia i imi papu ia ˈna ra.” E te na ô ra te Roma 10:11 e: “O tei faaroo atoa ia ˈna ra, e ore anaˈe ïa e haama.”
23. No te aha tatou e farii popou ai i te ao apî o te tiamâraa a te Atua?
23 Tei mua noa te ao apî o te tiamâraa mau a te Atua ia tatou. I reira “e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” (Roma 8:21; Apokalupo 21:4) I reira, e nǎnǎ te taatoaraa o te mau tavini a Iehova i to ratou upoo i nia e e arue ai ma te oaoa i te ao apî o te tiamâraa a te Atua na roto i te piiraa e, ‘Mauruuru, e Iehova, ua tae mai hoi te tiamâraa mau!’
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna aravihi no te faatiamâ i to ˈna nunaa?
◻ Eaha te mau tiamâraa faahiahia e tupu i roto i te ao apî a te Atua?
◻ Mea nafea Iehova ia haapii i to ˈna nunaa no te ora?
◻ Eaha vetahi mau tiamâraa ta te nunaa o te Atua e fanaˈo nei i teie nei iho â ia tavini ratou ia Iehova?
[Hohoˈa i te api 10]
Ua faaite Iehova i to ˈna tiaraa teitei aˈe i nia i te mau atua hape no Aiphiti, ma te faatiamâ i te feia e haamori na ia ˈna
[Hohoˈa i te api 12, 13]
I teie mahana, te ite-papu-hia ra te mau tavini mau a te Atua na roto i te raveraa i ta ˈna ohipa haapiiraa na te ao nei e te amoraa i to ˈna iˈoa