VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/6 api 10-15
  • E hoê nunaa tiamâ o te tia râ ia amo i te hopoia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E hoê nunaa tiamâ o te tia râ ia amo i te hopoia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tiamâraa a te Atua—E hopoia te titauhia
  • Te tiamâraa o te feia maitihia e te Atua
  • Te huru mau o te tiamâraa kerisetiano
  • E feia tiamâ, te titauhia râ ia amo i te hopoia
  • A tavini ia Iehova, te Atua o te tiamâraa!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • No te fanaˈo i te tiamâraa mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Eiaha ia erehia te tapao o te tiamâraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A haere mai i te tairururaa mataeinaa “Te mau hoa o te tiamâraa”!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/6 api 10-15

E hoê nunaa tiamâ o te tia râ ia amo i te hopoia

“E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—IOANE 8:32.

1, 2. (a) Mea nafea te tiamâraa i te faatupuraahia i roto i te aamu taata nei? (b) O vai anaˈe o te fanaˈo ra i te tiamâraa mau? A faataa mai na.

TE TIAMÂRAA. E parau puai mau â teie! Ua faaruru te huitaata nei ehia rahiraa tamaˈi e orureraa hau e tae noa ˈtu te mau arepurepuraa rahi i te pae totiale no te hiaai o te taata ia tiamâ oia. Te na ô ra Te buka parau paari Americana (beretane) e: ‘I roto i te tereraa o te nunaa taata nei, aita ˈtu ohipa faufaa roa ˈˈe maoti râ te tiamâraa.’

2 I te parau mau râ, ehia rahiraa taata o te fanaˈo mau nei i te tiamâraa? Ehia rahiraa o tei ite i te auraa mau o te tiamâraa? Te faaite ra Te buka parau paari o te ao (beretane) e: “Ia fanaˈo te taata i te tiamâraa taatoa, aita e opaniraa i nia i to ratou manaˈo, ta ratou paraparauraa, aore ra ta ratou ohipa. E tia ia ratou ia taa papu e eaha mau na ta ratou mau maitiraa, e e tia ia ratou ia fanaˈo i te mana no te faaoti i rotopu i teie mau maitiraa nei.” Ia au i teie manaˈo, ua matau anei outou i te tahi taata o te fanaˈo ra i te tiamâraa mau? O vai te nehenehe e parau e “aita e opaniraa i nia i to ratou manaˈo, ta ratou paraparauraa, aore ra ta ratou ohipa”? Oia mau, e tano teie huru tatararaa i nia i te hoê anaˈe taata i roto i te ao taatoa nei—oia hoi o te Atua ra o Iehova. O ˈna anaˈe te fanaˈo ra i te tiamâraa otia ore. O ˈna anaˈe te nehenehe e rave i te maitiraa o ta ˈna e hinaaro e a faatupu atu ai ma te ore e nehenehe e tapeahia. O ˈna “te Mana hope.”—Apokalupo 1:8; Isaia 55:11.

3. Eaha te titauhia ra ia fanaˈo te taata i te tiamâraa?

3 Area te mau taata haehaa ra, e tiamâraa taotiahia ïa to ratou. Mea pinepine e e horoahia mai aore ra e haapapuhia e te tahi tia mana e ua taaihia i to tatou auraroraa i taua tia mana ra. Oia mau, i roto fatata i te mau huru tupuraa atoa, e nehenehe noa te hoê taata e tiamâ mai te peu e e farii oia i te mana o te taata tei ia ˈna ra hoi to ˈna tiamâraa. Ei hiˈoraa, te fanaˈo nei te feia e ora ra i roto i te “ao tiamâ” e rave rahi mau haamaitairaa, mai te tiamâraa ia haere i te tahi vahi, te tiamâraa ia faaite i te parau, e te tiamâraa i te pae faaroo. Na te aha râ e haapapu ra i teie mau tiamâraa? Na te ture ïa o te fenua. E nehenehe ta te hoê taata e fanaˈo i teie mau tiamâraa mai te peu noa e e auraro oia i te ture. Mai te peu e e na nia ˈtu oia i to ˈna tiamâraa e e ofati oia i te ture, e amo oia i te hopoia i mua i te mau tia mana, e e nehenehe to ˈna tiamâraa e faaiti-roa-hia na roto i te utua fare auri.—Roma 13:1-4.

Te tiamâraa a te Atua—E hopoia te titauhia

4, 5. Eaha te tiamâraa e fanaˈohia ra e te feia e haamori ra ia Iehova, e eaha te hopoia ta ˈna e titau atu ia ratou?

4 I te senekele matamua, ua faahiti o Iesu i te parau no te tiamâraa. Ua na ô atu oia i te mau ati Iuda e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ïa outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:31, 32) Aita o ˈna e faahiti ra i te parau no te tiamâraa no te faaite i te parau aore ra te tiamâraa i te pae faaroo. Aita atoa o ˈna e faahiti ra i te faatiamâraa mai i te faatereraa a Roma, ta te mau ati Iuda e rave rahi hoi e titau ra. Aita, te faahiti ra oia i te tahi mea faufaa roa ˈtu â, te hoê tiamâraa e noaa mai, eiaha na roto i te mau ture a te taata aore ra te tauiraa i te taata faatere, no ǒ mai râ i te Arii teitei o te ao taatoa nei, o Iehova. O te tiamâraa mai ïa i te mau peu haavare, te tiamâraa mai i te poiri i te pae faaroo, e hau atu â. Te tiamâraa no ǒ mai ia Iehova ra, o te tiamâraa mau ïa, e e mau maite oia e a muri noa ˈtu.

5 Ua parau te aposetolo Paulo e: ‘O Iehova te Varua; e te vahi tei reira te varua o Iehova, tei reira ïa te tiamâraa.’ (Korinetia 2, 3:17) I roto i te roaraa o te mau senekele, ua ohipa Iehova e te huitaata nei ia nehenehe te feia haapao maitai e fanaˈo i te pae hopea i te tiamâraa au roa ˈˈe e te faahiahia roa ˈˈe e fanaˈohia e te taata, oia hoi “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:21) A tiai noa ˈtu ai i taua taime ra, te horoa maira Iehova i te tahi tiamâraa na roto i te ravea o te parau mau a te Bibilia, e e titau oia ia tatou i te hopoia mai te peu e e faaohipa hape tatou i teie tiamâraa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Aore roa hoi e mea i moe ia ˈna; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.”—Hebera 4:13.

6-8. (a) Eaha te mau tiamâraa ta Adamu raua o Eva i fanaˈo, e na nia i teihea titauraa e nehenehe ai raua e tapea noa i teie mau tiamâraa? (b) Eaha ta Adamu raua o Eva i erehia no raua iho e no ta raua huaai?

6 Ua haamatarahia te hopoia i mua ia Iehova i te taime a ora noa ˈi to tatou mau metua matamua o Adamu raua o Eva. Ua poiete Iehova ia raua ma te horoa ˈtu i te ô faufaa rahi o te tiamâraa ia maiti. Ia faaohipa noa raua i teie tiamâraa ma te haapao i ta raua hopoia, e fanaˈo raua i te tahi atu mau haamaitairaa, mai te tiamâraa mai i te mǎtaˈu, i te maˈi, i te pohe, e te tiamâraa ia haafatata ˈtu i to raua Metua i te raˈi ra ma te haava manaˈo tia. Tera râ, i to raua faaohipa-hape-raa i to raua tiamâraa ia maiti, ua taui te mau mea atoa.

7 Ua tuu o Iehova ia Adamu raua o Eva i roto i te ô i Edene ra, e ia oaoa raua, ua horoa ˈtura oia i te maa o te mau tumu raau atoa o te ô—maoti râ hoê. Ua tapea oia i taua raau ra no ˈna; o “te raau [ïa] e ite ai i te maitai e te ino.” (Genese 2:16, 17) Ia haapae raua i te amu i te hotu o taua raau ra, te farii ra ïa o Adamu raua o Eva e tei ia Iehova anaˈe te tiamâraa no te faataa eaha te maitai e te ino. Mai te peu e e ohipa raua ma te haapao i ta raua hopoia e e haapae raua i te amu i te maa i opanihia ra, e tamau noa ïa Iehova i te paruru i to raua mau tiamâraa.

8 Tera râ hoi, ua faaroo atura o Eva i te parau faaramâ a te Ophi e e ‘ite oia i te maitai e te ino’ no ˈna iho. (Genese 3:1-5) O ˈna na mua, e i muri iho o Adamu, o tei amu i te maa i opanihia ra. Ei faahopearaa, i to te Atua ra o Iehova paraparauraa ˈtu ia raua i roto i te ô i Edene, ua haamâ aˈera raua e ua tapuni ihora. (Genese 3:8, 9) E feia hara raua i teie nei e ua erehia raua i te tiamâraa ia haafatata ˈtu i te Atua na roto i te hoê haava manaˈo tia. No reira, ua ere-atoa-hia raua i te tiamâraa i te maˈi e te pohe, no raua iho e no to raua huaai. Ua faaite o Paulo e: “No te taata hoê ra [o Adamu] i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12; Genese 3:16, 19.

9. O vai tei tapaohia no to ratou faaohipa-maitai-raa i te tiamâraa e vai ra ia ratou ra?

9 Noa ˈtu râ, te fanaˈo noa nei te taata i te tiamâraa ia maiti, e i roto i te roaraa o te tau, ua faaohipa vetahi mau taata tia ore i teie ravea ma te haapao i ta ratou hopoia no te tavini ia Iehova. Ua faahereherehia te iˈoa o vetahi mai te tau tahito mai â, no tatou nei. Ua riro te mau taata mai ia Abela, Enoha, Noa, Aberahama, Isaaka, e o Iakoba (tei pii-atoa-hia Iseraela) ei mau hiˈoraa no te feia o tei faaohipa i te tiamâraa e vai ra ia ratou no te rave i te hinaaro o te Atua. E no reira, ua maitaihia ratou.—Hebera 11:4-21.

Te tiamâraa o te feia maitihia e te Atua

10. Eaha te faufaa ta Iehova i haamau e to ˈna nunaa maitihia?

10 I te tau o Mose, ua faatiamâ Iehova i te mau tamarii a Iseraela—e rave rahi mirioni ratou i taua tau ra—i te faatîtîraa i Aiphiti e ua fafau atura oia i te hoê faufaa e o ratou ia riro mai ratou ei nunaa maitihia no ˈna. I raro aˈe i teie faufaa, te vai ra ta te mau ati Iseraela i te tahi autahuˈaraa e te hoê faanahoraa no te mau tusia animala o tei tapoˈi i ta ratou mau hara i roto i te hoê auraa taipe. E tiamâraa ˈtura ïa to ratou no te haafatata ˈtu i te Atua i roto i ta ratou haamoriraa. Te vai atoa ra ta ratou te tahi faanahoraa ture e te mau faaueraa o te faatiamâ ra ia ratou i te mau peu haavare e te haamoriraa hape. I muri iho, e fanaˈo atu ratou i te Fenua i tǎpǔhia mai ei fenua aiˈa, ma te haapapuraa e e paruru te Atua ia ratou i to ratou mau enemi. I to ratou aˈe pae, te faahepo ra taua faufaa ra i te mau ati Iseraela ia haapao i te Ture a Iehova. Ua farii popou te mau ati Iseraela i teie titauraa, i te na ôraa e: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.”—Exodo 19:3-8; Deuteronomi 11:22-25.

11. Eaha te ohipa i tupu i to Iseraela faatura-ore-raa i ta ˈna tuhaa o te faufaa e o Iehova?

11 I roto hau atu i te 1 500 matahiti, ua vai noa te mau ati Iseraela i roto i teie taairaa taa ê e o Iehova. Teie râ, e rave rahi taime aita ratou i faatura i te faufaa. Mea pinepine ratou i te hema i te haamoriraa hape e i te topa i roto i te ohipa haamori idolo e te peu haavare, e no reira, ua faatia aˈera te Atua e ia faatîtîhia ratou e to ratou mau enemi. (Te mau tavana 2:11-19) Maoti i te fanaˈo i te mau haamaitairaa faatiamâ e noaa mai na roto i te tapearaa i te faufaa, ua faautuahia ratou no te mea ua ofati ratou i te ture. (Deuteronomi 28:1, 2, 15) I te pae hopea, i te matahiti 607 hou to tatou tau, ua faatia Iehova e ia hopoi-tîtî-hia te nunaa i Babulonia.—Paraleipomeno 2, 36:15-21.

12. Eaha tei ite-papu-hia no nia i te faufaa o te Ture a Mose?

12 Ua riro te reira ei haapiiraa teimaha. E tia hoi ia ratou ia huti mai i te haapiiraa no nia i te faufaaraa ia haapao i te Ture. Tera râ, i to te mau ati Iseraela hoˈiraa ˈtu i to ratou fenua tumu e 70 matahiti i muri aˈe, aita ratou i faatura faahou i te faufaa o te Ture mai tei titauhia. Fatata hoê hanere matahiti i muri aˈe i to ratou hoˈiraa ˈtu i to ratou fenua, ua parau atu o Iehova i te mau tahuˈa no Iseraela e: “Ua faarue râ outou i te eˈa nei; e rave rahi tei turori i te ture nei ia outou; ua faaino outou i te faufaa a Levi.” (Malaki 2:8) Oia mau, eita e maraa i te taata itoito roa ˈˈe i rotopu i te mau Iseraela ia haapao i te Ture tia roa. Maoti i te riro ei haamaitairaa, ua riro maira oia, ia au i te mau parau a te aposetolo Paulo, ‘ei faainoraa.’ (Galatia 3:13) Oia mau, te titauhia ra te tahi mea ê atu i te faufaa a te Ture a Mose no te aratai i te mau taata tia ore e te haapao maitai i roto i te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.

Te huru mau o te tiamâraa kerisetiano

13. Eaha te niu maitai aˈe no te tiamâraa o tei horoahia mai i muri iho?

13 Taua mea ê atu ra, o te tusia taraehara ïa o Iesu Mesia. I roto i te area o te matahiti 50 o to tatou nei tau, ua papai atu o Paulo i te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia no Galatia. Ua faataa ˈtura oia e mea nafea to Iehova faatiamâraa mai ia ratou i te faatîtîraa a te faufaa o te Ture e ua na ô atura: “E tena na, e tapea tamau maite na i te tiamâ ta te Mesia i faatiamâ mai ia tatou nei, e eiaha ia mau faahou i te zugo tavini ra.” (Galatia 5:1) I roto i teihea mau tuhaa to Iesu faatiamâraa i te taata?

14, 15. Na roto i teihea mau ravea faahiahia to Iesu faatiamâraa i te feia faaroo, te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda?

14 I muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua ô aˈera te mau ati Iuda o tei farii ia ˈna ei Mesia e o tei riro mai ei pǐpǐ na ˈna, i roto i te hoê faufaa apî, o tei mono mai i te faufaa tahito o te Ture. (Ieremia 31:31-34; Hebera 8:7-13) I raro aˈe i teie faufaa apî, ua riro maira ratou—e tae noa ˈtu te feia faaroo e ere i te ati Iuda o tei tahoê mai ia ratou i muri iho—ei tuhaa no te hoê nunaa apî i te pae varua o tei mono mai ia Iseraela i te pae tino ei nunaa maitihia na te Atua. (Roma 9:25, 26; Galatia 6:16) Na nia i teie tiaraa, ua fanaˈo ratou i te tiamâraa ta Iesu i tǎpǔ mai ia ˈna i parau e: “E na te parau mau outou e faatiamâ.” Taa ê atu i te faatiamâraa mai ia ratou i te faainoraa a te Ture a Mose, ua faatiamâ atoa te parau mau i te mau kerisetiano ati Iuda i te mau peu tutuu teimaha atoa ta te mau raatira faaroo i faahepo i nia ia ratou. E ua faatiamâ mai oia i te mau kerisetiano e ere i te ati Iuda i te ohipa haamori idolo e te mau peu haavare o ta ratou haamoriraa tahito. (Mataio 15:3, 6; 23:4; Ohipa 14:11-13; 17:16) E e ere te reira anaˈe.

15 Ia ˈna i faahiti i te parau no te parau mau o te faatiamâ, ua parau atoa o Iesu e: “E parau atu vau ia outou, O te mau i te [hara] ra, e tavini ïa no te [hara].” (Ioane 8:34) I te mea e ua hara o Adamu raua o Eva, ua riro mai te mau taata atoa o tei ora i muri aˈe ei feia hara e oia atoa ei tîtî no te hara. O Iesu anaˈe te mea taa ê, e ua faatiamâ te tusia o Iesu i te feia faaroo i te faatîtîraa. Parau mau, e taata tia ore noâ ratou e e taata hara atoa. I teie nei râ, e nehenehe ratou e tatarahapa i ta ratou mau hara e e ani e ia faaorehia ta ratou hapa na nia i te tusia o Iesu, ma te tiaturi e e faaroohia mai ta ratou mau aniraa. (Ioane 1, 2:1, 2) Na nia i te tusia taraehara o Iesu, ua faariro te Atua ia ratou ei feia parau-tia, e e nehenehe ratou e haafatata ˈtu ia ˈna ma te haava manaˈo tia. (Roma 8:33) Hau atu, i te mea e ua iriti te hoo i te uputa no te tia-faahou-raa ia noaa te ora mure ore, ua faatiamâ atoa te parau mau ia ratou i te mǎtaˈu i te pohe.—Mataio 10:28; Hebera 2:15.

16. Eaha te hohonuraa o te tiamâraa kerisetiano ia faaauhia i te tiamâraa e pûpûhia mai e teie nei ao?

16 Na roto i te hoê ravea faahiahia, ua hohorahia te tiamâraa kerisetiano i mua i te mau tane e te mau vahine noa ˈtu eaha to ratou huru, ia au i te hiˈoraa taata. E nehenehe te feia veve, te feia i roto i te fare tapearaa, e tae noa ˈtu te mau tavini, e riro ei feia tiamâ. I te tahi aˈe pae, ua mau noa te feia teitei o te mau nunaa o tei patoi i te poroi no nia i te Mesia i raro aˈe i te faatîtîraa a te peu haavare, te hara, e te mǎtaˈu i te pohe. Eiaha tatou e faaea i te haamauruuru ia Iehova no teie tiamâraa o ta tatou e fanaˈo ra. Aita hoê mea e pûpûhia mai e te ao nei o te nehenehe e faaauhia i teie taoˈa.

E feia tiamâ, te titauhia râ ia amo i te hopoia

17. (a) Mea nafea to vetahi pae i te senekele matamua ereraa i te tiamâraa kerisetiano? (b) No te aha eita e tia ia tatou ia hema i te tiamâraa haavarevare o te ao a Satani?

17 I te senekele matamua, o te rahiraa o te mau kerisetiano faatavaihia o tei oaoa i to ratou tiamâraa e o tei tapea i to ratou taiva ore noa ˈtu eaha tei titauhia. Te vahi peapea râ, ua tamata vetahi i te tiamâraa kerisetiano e ta ˈna mau haamaitairaa atoa e ua faarue atura i muri iho, ma te hoˈi atu i te faatîtîraa a te ao nei. Eaha hoi te tumu? Eita e ore e ua paruparu te faaroo o vetahi pae, e ua ‘atea ê’ ratou. (Hebera 2:1) ‘Ua haapae vetahi i te faaroo e te haava manaˈo maitai e ua tutaperepere to ratou faaroo.’ (Timoteo 1, 1:19) Peneiaˈe, ua topa ratou i roto i te nounou taoˈa aore ra i roto i te oraraa taiata. Mea faufaa roa ia ara tatou i to tatou faaroo e ia faaitoito tatou ia ˈna, maoti te rave-tamau-raa i te haapiiraa tataitahi, te amuimuiraa, te pure, e te ohipa kerisetiano! (Petero 2, 1:5-8) Eiaha roa ˈtu tatou e faaea i te haafaufaa i te tiamâraa kerisetiano! Peneiaˈe e riro vetahi i te faahinaaro i te oraraa faatia noa o ta ratou e ite ra i rapaeau i te amuiraa, ma te manaˈo e mea tiamâ aˈe te feia o teie nei ao ia faaauhia ia tatou nei. Area ra hoi, te mea e e au i te tiamâraa i roto i teie nei ao, i te mea mau râ, e haerea ïa o te ape i te hopoia. Mai te peu e eita tatou e riro ei tîtî na te Atua, e riro ïa tatou ei tîtî na te hara, e mea ino roa te faahopearaa o taua huru faatîtîraa ra.—Roma 6:23; Galatia 6:7, 8.

18-20. (a) Mea nafea to vetahi riroraa mai ei ‘enemi no te pou haamauiuiraa’? (b) Mea nafea to vetahi ‘tapearaa i to ratou tiamâraa ei tapoˈi no te ino’?

18 I muri aˈe, i roto i ta ˈna rata i to Philipi, ua papai o Paulo e: “Ta te tahi paeau haerea, e mea ê ïa, o ta ˈu i faaite pinepine atu ia outou, e te faaite atu nei hoi au ia outou i teie nei ma te roimata, e e enemi ratou no te [pou haamauiuiraa] a te Mesia ra.” (Philipi 3:18) Oia mau, ua riro mai vetahi e kerisetiano ratou na mua ˈˈe ei mau enemi no te faaroo, peneiaˈe na roto i te riroraa ei apotata. Mea faufaa roa ia ore roa ˈtu tatou ia pee i to ratou haerea! Hau atu, ua papai o Petero e: “Ei feia tiamâ outou, eiaha râ taua tiamâ no outou ra e faarirohia ei tapoˈi parau ino, ei tavini râ outou no te Atua.” (Petero 1, 2:16) Nafea te hoê taata ia faariro i to ˈna tiamâraa ei tapoˈi no te ino? Na roto ïa i te raveraa i te mau hara ino rahi—peneiaˈe ma te rave huna—a amui noa ˈi oia i roto i te amuiraa.

19 A haamanaˈo na ia Dioterephe. Ua parau o Ioane no ˈna e: “O Dioterephe râ o tei faateitei ia ˈna iho i nia iho ia ratou [i roto i te amuiraa] ra, e ore oia e farii mai ia matou. . . . e ore atoa oia iho e [faatura] i te mau taeae, e te feia hoi e [faatura] ra, ua faaore oia, e ua tuu i te reira i rapae i te [amuiraa] ra.” (Ioane 3, 9, 10) Ua faaohipa Dioterephe i to ˈna tiamâraa ei tapoˈi no to ˈna huru nounou tiaraa miimii.

20 Ua papai te pǐpǐ ra o Iuda e: “Ua faaô omoe noa mai hoi te tahi pae taata i roto, o tei tapao-atea-hia na no taua pohe nei; e feia paieti ore, o tei ruri ê i te aroha mau o to tatou Atua ei taiataraa, e te faarueraa i te Fatu hoê ra i te Atua, e to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Iuda 4) I to ratou tahoêraa mai i roto i te amuiraa, ua riro teie mau taata ei mana faaino. (Iuda 8-10, 16) I roto i te Apokalupo, te taio ra tatou e i roto i te mau amuiraa no Peregamo e no Tuatira, ua tupu te amahamaharaa, te ohipa haamori idolo, e te peu taiata. (Apokalupo 2:14, 15, 20-23) Auê ïa faaohiparaa hape i te tiamâraa kerisetiano e!

21. Eaha te tiai ra i te feia o te faaohipa hape nei i to ratou tiamâraa kerisetiano?

21 Eaha te tiai ra i te feia e faaohipa hape nei i to ratou tiamâraa kerisetiano mai teie te huru? A haamanaˈo na i te ohipa i tupu i nia ia Iseraela. Ua riro o Iseraela ei nunaa maitihia e te Atua, teie râ, ua faarue o Iehova ia ˈna i te pae hopea. No te aha? No te mea ua faaohipa te mau ati Iseraela i to ratou taairaa e te Atua ei tapoˈi no te ino. Ua faatiatia ratou i te mea e e tamarii ratou na Aberahama, tera râ, ua patoi atu ratou ia Iesu, te Huaai o Aberahama e te Mesia i maitihia e Iehova. (Mataio 23:37-39; Ioane 8:39-47; Ohipa 2:36; Galatia 3:16) Eita “te Iseraela a te Atua” i roto i to ˈna taatoaraa e pee i teie haerea taiva. (Galatia 6:16) Teie râ, te kerisetiano taitahi o te faatupu noa ˈtu i te tahi haaviiviiraa i te pae varua aore ra i te pae morare, e tia ïa ia ˈna ia faaruru i te aˈoraa, e peneiaˈe te utua haavaraa. E amo tatou paatoa i te hopoia no ta tatou huru faaohiparaa i te tiamâraa kerisetiano.

22. Eaha te oaoa e fanaˈohia e te feia e faaohipa ra i to ratou tiamâraa kerisetiano no te tavini i te Atua?

22 Mea hau aˈe ia tavini i te Atua e ia riro ei feia tiamâ mau. O Iehova anaˈe te horoa mai i te tiamâraa faufaa mau. Te na ô ra te maseli e: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Maseli 27:11) E faaohipa anaˈe i to tatou tiamâraa kerisetiano no te turu atu ia Iehova. Ia na reira tatou, e ite ïa tatou i te faufaa o to tatou oraraa, e faaoaoa tatou i to tatou Metua i te raˈi ra, e i te pae hopea, e taiohia tatou i rotopu i te feia e fanaˈo ra i te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.

E nehenehe anei outou e faataa mai?

◻ O vai anaˈe te fanaˈo ra i te tiamâraa mau?

◻ Eaha te mau tiamâraa ta Adamu raua o Eva i fanaˈo, e no te aha raua i erehia ˈi i te reira?

◻ Eaha te mau tiamâraa ta te mau ati Iseraela i fanaˈo i to ratou auraroraa i ta ratou faufaa e o Iehova?

◻ Eaha te mau tiamâraa i noaahia e te feia o tei farii ia Iesu?

◻ Mea nafea vetahi i te senekele matamua i te ereraahia aore ra i te faaohipa-hape-raa i to ratou tiamâraa kerisetiano?

[Hohoˈa i te api 13]

Mea hau aˈe te tiamâraa ta Iesu i horoa mai i te tiamâraa no ǒ mai i te taata nei

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono