VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • dg tuhaa 10 api 22-28
  • Te ao apî faahiahia a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ao apî faahiahia a te Atua
  • Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mono mai te parau-tia i te ino
  • E faahoˈihia mai te oraora-maitai-raa tia roa
  • Te tia-faahou-raa o te feia pohe
  • Te hoê ao hau mau
  • E faarirohia te fenua ei paradaiso
  • E tumâhia i to mutaa ihora
  • A ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Te hoê apî aita e mauiui faahou
    A ara mai na! 1990
  • Te hoê oraraa hau i roto i te hoê ao apî
    Te hoê oraraa hau i roto i te hoê ao apî
  • Te faatiaraa te Atua i te mauiui—E fatata i te hope
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?
dg tuhaa 10 api 22-28

Tuhaa 10

Te ao apî faahiahia a te Atua

1, 2. Eaha te ohipa e tupu i muri aˈe i te tamaˈi tamâraa o Aramagedo?

IA HOPE te tamaˈi tamâraa a te Atua i Aramagedo, eaha ïa to muri iho? E haamata ïa te hoê anotau apî faahiahia. E arataihia ˈtu te feia i ora mai i Aramagedo, o tei faaite ê na i to ratou taiva ore i te faatereraa a te Atua, i roto i te ao apî. E riro mau â te reira ei anotau apî oaoa mau i roto i te aamu o te hopoi mai i te mau haamaitairaa faahiahia no ǒ mai i te Atua na te fetii taata nei!

2 I raro aˈe i te aratairaa a te Basileia o te Atua, e haamata te feia i ora mai i te faariro i te fenua ei paradaiso. E horoa ratou i to ratou itoito atoa no te faatupu i te mau opuaraa miimii ore o te haamaitai i te feia atoa e ora i taua tau ra. E haamatahia ïa te fenua i te faarirohia ei vahi nohoraa unauna, te hau, e te oaoa no te huitaata nei.

E mono mai te parau-tia i te ino

3. Eaha te tamǎrûraa oioi e itehia i muri noa ˈˈe ia Aramagedo?

3 E faatupuhia teie mau ohipa atoa na roto i te haamouraahia te ao a Satani. E ore roa te mau haapaoraa hape o te faatupu nei i te amahamaha, te mau faanahoraa totiale, aore ra te mau hau faatere. Eita te mau poroi a Satani e haavare faahou i te taata; e mou roa te mau taatiraa atoa e faatupu nei i teie mau poroi e te faanahoraa a Satani. A feruri na: e tumâ-roa-hia te reva taero taatoa a te ao a Satani! E mâmâ mai ïa tatou!

4. A faataa na i te tauiraa i te pae no te haapiiraa o te tupu.

4 E monohia mai te mau manaˈo faaino o te faatereraa taata na roto i te haapiiraa faaitoito no ǒ mai i te Atua ra. “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova.” (Isaia 54:13) Maoti teie haapiiraa maitai e horoahia tera matahiti i muri aˈe i tera matahiti, eita e ore e “e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isaia 11:9) Eita te taata e haapii faahou i te ino, tera râ ‘e haapii to te ao nei i te parau-tia i reira.’ (Isaia 26:9) E riro te mau manaˈo e te mau ohipa faaitoito ei huru apee-tamau-hia e te taata.—Ohipa 17:31; Philipi 4:8.

5. Eaha te ohipa e roohia i nia i te ino e te feia iino atoa?

5 Aita faahou ïa te mau peu mai te taparahiraa taata, te haavîraa puai, te hamani-ino-raa i te vahine, te eiâ, aore ra te tahi atu mau peu iino. Eita te taata e mauiui faahou i te mau ohipa iino a vetahi ê. Te na ô ra te Maseli 10:30 e: “E ore roa te feia parau-tia ra e aueue; e ore râ te paieti ore e parahi i te fenua.”

E faahoˈihia mai te oraora-maitai-raa tia roa

6, 7. (a) Eaha te huru tupuraa peapea ta te Basileia e faaore? (b) Mea nafea to Iesu faaiteraa i te reira ia ˈna i parahi mai i nia i te fenua nei?

6 I roto i te ao apî, e faaorehia te mau faahopearaa iino atoa no ǒ mai i te orureraa hau matamua. Ei hiˈoraa, e tinai te faatereraa a te Basileia i te maˈi e te ruhiruhia. I teie mahana, noa ˈtu e e fanaˈo outou i te tahi huru oraora maitai, e tia râ ia farii ma te peapea e e ruhiruhiahia outou, e mohimohi to outou mata, e ino to outou niho, e turihia to outou tariˈa, e miˈomiˈo to outou iri, e paruparu to outou mau melo, e i te pae hopea, e pohe outou.

7 Teie râ, fatata roa teie mau faahopearaa au ore no ǒ mai i to tatou nau metua matamua ra i te riro ei ohipa tahito. Te haamanaˈo ra anei outou i te mea ta Iesu i faahohoˈa no nia i te oraora-maitai-raa i to ˈna parahiraa mai i nia i te fenua nei? Te faatia ra te Bibilia e: “E e feia rahi tei haere mai ia ˈna ra, i te hopoi-atoa-raa mai i te pirioi, e te matapo, e te vava, e te paruparu, e te mau maˈi ěê atoa e rave rahi, e ua tuu maira i te pae avae o Iesu; faaora ihora oia ia ratou. Maere anaˈe ihora taua feia rahi ra, i te iteraa ratou i te vava i te parauraa, e te paruparu i te oraraa, e te pirioi i te haereraa, e te matapo i te hiˈoraa.”—Mataio 15:30, 31.

8, 9. A faataa na i te oaoaraa e fanaˈohia i roto i te ao apî ia faahoˈihia mai te oraora-maitai-raa tia roa.

8 Auê ïa oaoa rahi o te itehia i roto i te ao apî ia faaorehia to tatou mau maˈi atoa ra! Eita tatou e roo-faahou-hia i te mauiui o te maˈi. “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.”—Isaia 33:24; 35:5, 6.

9 Eita anei outou e oaoa i te tiaraa mai i nia i te poipoi e i te iteraa e te fanaˈo ra outou i teie nei i te oraora-maitai-raa? Eita anei te feia ruhiruhia e mauruuru i te iteraa e ua faahoˈihia mai te itoito taatoa o to ratou apîraa ra e e naeahia ia ratou i te huru tia roa ta Adamu raua o Eva i fanaˈo na i te omuaraa ra? Teie te parau tǎpǔ a te Bibilia: “E rahi hoi te [itoito] o to ˈna ra tino i to te tamarii; e hoˈi oia i tana apîraa ra.” (Ioba 33:25) Auê te oaoa e ia faarue atu i te mau titia mata, te taoˈa no te tariˈa turi, te mau turutootoo, te mau parahiraa huira, e te mau raau! Aita e faufaa faahou to te mau fare maˈi, te mau taote, e te mau taote niho.

10. Eaha te roohia i te pohe?

10 Eita te mau taata o te fanaˈo i teie huru oraora-maitai-raa e hinaaro e pohe. E eita iho â ratou e pohe, inaha eita te huitaata e mau faahou i raro aˈe i te mana haavî o te huru taata tia ore e te pohe no ǒ mai i to tatou tupuna. “Ei [te Mesia] hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e [te Atua] i raro aˈe i tana avae. E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.” “Area te ora mure ore ra, e mea horoa-noa-hia mai ïa e te Atua.”—Korinetia 1, 15:25, 26; Roma 6:23; a hiˈo atoa Isaia 25:8.

11. Mea nafea te buka Apokalupo ia faataa poto noa i te mau haamaitairaa i roto i te ao apî?

11 Ma te faataa poto noa mai i te mau haamaitairaa e niniihia mai e te Atua here na te fetii taata nei i roto i te Paradaiso, te na ô ra te buka hopea o te Bibilia e: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:3, 4.

Te tia-faahou-raa o te feia pohe

12. Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna mana no ǒ mai i te Atua no te faatia mai i te feia pohe?

12 Ua hau atu te ohipa ta Iesu i rave i te rapaau-noa-raa i te maˈi e te faaoraraa i te pirioi. Ua faatia atoa mai oia i te taata mai te pohe mai. Ua faaite oia i reira i te mana faahiahia o te tia-faahou-raa ta te Atua i horoa mai na ˈna. Te haamanaˈo ra anei outou i te taime i reira to Iesu haereraa ˈtu i te fare o te hoê taata ua pohe ta ˈna tamahine? Ua parau atura o Iesu i taua tamahine tei pohe ra e: “E teie nei potii, a tia i nia, te faaue atu nei au ia oe.” Eaha ˈtura te ohipa i tupu? “Ua tia maira taua potii ra i nia i reira ra, hahaere ihora.” I to ratou iteraa i teie ohipa, “maere roa ˈtura” te feia i tia mai i reira. Eita hoi ta ratou e nehenehe e tapea i to ratou oaoa!—Mareko 5:41, 42; a hiˈo atoa Luka 7:11-16; Ioane 11:1-45.

13. O vai te mau huru taata o te faatiahia mai?

13 I roto i te ao apî, “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) I taua taime ra, e faaohipa Iesu i to ˈna mana no ǒ mai te Atua ra no te faatia mai i te feia pohe no te mea, mai ta ˈna i parau, “tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” (Ioane 11:25) Ua parau atoa oia e: “E faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra [i roto i te haamanaˈoraa o te Atua] i tana reo [to Iesu], e e haere mai i rapae.”—Ioane 5:28, 29.

14. I te mea e e ore roa te pohe, eaha te mau ohipa o te faaorehia?

14 E î roa te fenua i te oaoa ia tia faahou mai tera pǔpǔ feia pohe i muri aˈe i te tahi no te amui atu i te feia herehia e ratou! Eita e nenei-faahou-hia te mau tabula o te feia pohe i roto i te mau vea no te haamauiui i te mafatu o te feia ora. Mea taa ê roa râ te ohipa e tupu: e faataahia te poroi no te feia i faatia-apî-hia mai no te faaoaoa i te feia e here ra i teie mau taata. Aita faahou ïa te mau tanuraa taata, te mau vahi tutuiraa i te tino o te feia pohe, aore ra te mau menema!

Te hoê ao hau mau

15. Mea nafea te parau tohu a Mika e hope roa ˈi i te tupu?

15 E tupu te hau mau i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. E riro te mau tamaˈi, te feia turu i te tamaˈi, e te hamaniraa i te mau mauhaa tamaˈi ei mau ohipa no tahito ra. No te aha? No te mea e ore roa te mau titauraa o te faaamahamaha nei i te mau fenua, te mau opu taata, e te mau nunaa ěê. I reira, i roto i te auraa mau, “e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Mika 4:3.

16. Eaha ta te Atua e rave ia ore e tupu faahou te tamaˈi?

16 Peneiaˈe e maere tatou i te reira ia hiˈohia te aamu haamanii toto o te taata i roto i te mau tamaˈi hopea ore. Teie râ, te reira te ohipa i noaa mai no te mea tei raro aˈe te huitaata i te faatereraa a te taata e a te demoni. I roto i te ao apî, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, teie ïa te ohipa e tupu: “A haere mai na, a hiˈo i ta Iehova i rave! . . . Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua! ua ofati oia i te fana, e ua tapǔpǔ i te mahae, e ua tahuhia te mau pereoo tamaˈi ra i te auahi.”—Salamo 46:8, 9.

17, 18. I roto i te ao apî, eaha te mau taairaa e itehia i rotopu i te taata e te mau animala?

17 E tupu atoa te hau i rotopu i te taata e te animala, mai tei tupu na i Edene. (Genese 1:28; 2:19) Te na ô ra te Atua e: “E ia tae i taua mahana ra e fafau ai au i te tahi faufaa no ratou i te mau manu o te fenua nei, e te mau manu o te raˈi ra, e te mau mea rii e nee i nia i te fenua nei; . . . e faataoto atu vau ia ratou ma te ora.”—Hosea 2:18.

18 Eaha te faito o taua hau ra? “Ei reira te luko e parahi atoa ˈi raua o te arenio; e te nemera e te pinia mamoe, e apiti atoa ïa i te taotoraa; e te fanauˈa puaatoro, e te liona apî, e te puaatoro haaporia ra, hoê â amuiraa mai, e na te hoê tamaiti iti e aratai.” Eita te mau animala e haamǎtaˈu faahou i te taata aore ra ia ratou ratou iho. “E amu hoi te liona i te aihere mai te puaatoro atoa ra”!—Isaia 11:6-9; 65:25.

E faarirohia te fenua ei paradaiso

19. E riro mai te fenua ei aha?

19 E faarirohia te fenua taatoa ei paradaiso no te huitaata nei. No reira o Iesu i tǎpǔ atu ai i te hoê taata o tei tiaturi ia ˈna e: ‘Ei te paradaiso oe e o vau atoa nei.’ Te na ô ra te Bibilia e: “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra . . . e pǔpû mai hoi te pape na te medebara, e te pape tahe i te fenua mǎrô ra.”—Luka 23:43; Isaia 35:1, 6.

20. No te aha eita te poia e tairi faahou i te huitaata nei?

20 I raro aˈe i te Basileia o te Atua, eita te poia e tairi faahou i te mau mirioni taata. “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.” “E hotu te mau raau o te ô ra i ta ratou maa, e tupu hoi to nia i te fenua ra; e parahi hoi ratou ma te ora i to ratou ra fenua.”—Salamo 72:16; Ezekiela 34:27.

21. Eaha te roohia i te feia aita to ratou e faaearaa, te mau vahi faaearaa veve, e te mau tuhaa fenua atâta?

21 Eita e ite-faahou-hia te veve, te feia aita to ratou e faaearaa, te mau vahi faaearaa veve, aore ra te mau tuhaa fenua i reira ua parare roa te mau ohipa iino. “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.” “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Isaia 65:21, 22; Mika 4:4.

22. Mea nafea te Bibilia ia faataa i te mau haamaitairaa a te faatereraa a te Atua?

22 E haamaitaihia te mau taata e taua mau mea atoa nei, e hau atu â, i roto i te Paradaiso. Te na ô ra te Salamo 145:16 e: “Te heheu nei oe [te Atua] i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.” Eita e maerehia i te mea e te faaite ra te parau tohu bibilia e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:11, 29.

E tumâhia i to mutaa ihora

23. Nafea te Basileia o te Atua ia faaore i te mau mauiui atoa o ta tatou i faaruru?

23 E tumâ te faatereraa a te Basileia o te Atua i te mau faainoraa atoa i ravehia i nia i te fetii taata nei i roto i na ono tausani matahiti i mairi aˈenei. E hau atu te mau oaoaraa i taua taime ra i te mau mauiui atoa ta te taata i faaruru. Eita te oraraa e haapeapeahia e te mau haamanaˈoraa iino o te mauiui no tahito ra. E faaaramoina mǎrû noa te mau manaˈo e te mau ohipa faaitoito o te oraraa i te mau mahana atoa i te mau haamanaˈoraa mauiui.

24, 25. (a) Eaha ta Isaia i tohu? (b) Nafea tatou e papu ai e e aramoina te mau haamanaˈoraa mauiui no mutaa ihora?

24 Te na ô ra te Atua here e: “Inaha, te hamani nei au i te raˈi apî [te hoê faatereraa apî i nia i te raˈi e mana i nia i te huitaata nei] e te fenua apî [te hoê totaiete taata parau-tia], e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei.” “Ua parahi hau noa te fenua atoa nei, e aore e [peapea]; ua puroro noa mai to ratou reo umere ma te oaoa.”—Isaia 14:7; 65:17, 18.

25 No reira, na roto i te ravea o to ˈna Basileia, e taui roa te Atua i te huru tupuraa ino o tei vai maoro mai. E a muri noa ˈtu, e faaite oia i to ˈna aupuru rahi ia tatou nei na roto i te niniiraa mai i te mau haamaitairaa o te faahoona hau atu i te mauiui o ta tatou i faaoromai i roto i to tatou oraraa na mua ˈtu. E morohi te mau peapea o ta tatou i farerei i mutaa ihora a riro mai ai ei haamanaˈoraa aramoinahia, mai te peu noa ˈtu e e haamanaˈo faahou tatou.

26. No te aha te Atua e faahoona ˈi ia tatou no te mau mauiui no tahito ra?

26 Mea na reira te Atua e haamauruuru ai ia tatou no te mauiui o ta tatou i faaoromai i roto i teie nei ao. Ua ite oia e e ere na tatou te hape ahiri e ua fanauhia tatou ei taata tia ore, inaha ua roohia tatou i te huru tia ore no ǒ mai i to tatou nau metua matamua ra. E ere na tatou te hape ahiri e ua fanauhia tatou i roto i te ao a Satani, inaha ahiri e ua tapea o Adamu raua o Eva i to raua haapao maitai, e fanauhia ïa tatou i roto i te hoê paradaiso. No reira, ma te aroha rahi, e rave hau atu â te Atua i te tauiraa i te oraraa ino o ta tatou i faaoromai na mua ˈˈe.

27. Eaha te mau mau parau tohu o te tupu ma te faahiahia i roto i te ao apî?

27 I roto i te ao apî, e tamata te huitaata i te tiamâraa i tohuhia mai i roto i te Roma 8:21, 22: “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra. Ua ite hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” E ite ïa te taata i reira i te tupuraa taatoa o te pure ra: “Ia tae to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10) E faahohoˈa te mau huru tupuraa faahiahia mau o te Paradaiso i nia i te fenua i te mau huru tupuraa e vai ra i nia i te raˈi.

[Hohoˈa i te api 23]

I roto i te ao apî, e fanaˈo faahou te feia ruhiruhia i te itoito o te apîraa

[Hohoˈa i te api 24]

E faaorehia te mau maˈi e te mau hapepa atoa i roto i te ao apî

[Hohoˈa i te api 25]

I roto i te ao apî, e faatia-faahou-hia mai te feia pohe

[Hohoˈa i te api 26]

‘Eita ratou e haapii faahou i te tamaˈi’

[Hohoˈa i te api 27]

E parahi hau noa te taata e te animala i roto i te Paradaiso

[Hohoˈa i te api 27]

‘E heheu te Atua i to ˈna rima e e haamâha oia i te hinaaro o te mau mea ora atoa’

[Hohoˈa i te api 28]

E rave hau atu â te Basileia o te Atua i te faaore-noa-raa i te mauiui atoa o ta tatou i faaoromai

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono