Te tiamâraa mau—Nohea mai ïa?
“E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa. E aˈo mai oe ia ˈu, e Iehova.”—IEREMIA 10:23, 24.
1, 2. Eaha te manaˈo o te rahiraa o te taata no nia i te tiamâraa, eaha râ te tahi atu mea te tia ia tuatapapahia?
EITA e ore e mea faahiahia na outou te tiamâraa mau. Te hinaaro nei outou e fanaˈo i te tiamâraa no te faaite i to outou mau manaˈo, no te maiti i to outou vahi faaearaa e to outou huru oraraa. Te hinaaro nei outou e faaoti eaha ta outou ohipa e rave, ta outou maa e amu, ta outou upaupa e faaroo, e to outou mau hoa. Mea au aˈe na outou te tahi mau ohipa, te mea rahi e te mea iti. Aita tatou e hinaaro ra e riro ei tîtî no te mau faatere haavî, ma te faaitihia aore ra te faaorehia to tatou tiamâraa ia maiti.
2 Teie râ, aita atoa anei outou e titau ra i te hoê ao i reira outou e o vetahi ê e fanaˈo ai i te tiamâraa mau? Aita anei outou e titau ra i te hoê ao i reira e paruruhia te tiamâraa ia manuïa te oraraa o te taata tataitahi? E mai te peu e e nehenehe, eita atoa anei outou e titau i te hoê ao tei faatiamâhia i te mǎtaˈu, te ohipa taparahi taata, te poia, te veve, te haaviiviiraa, te maˈi, e te tamaˈi? Ma te papu maitai, te hinaaro-rahi-hia nei teie mau tiamâraa.
3. No te aha tatou e haafaufaa ˈi i te tiamâraa?
3 No te aha tatou te mau taata e haafaufaa rahi ai i te tiamâraa? Te na ô ra te Bibilia: ‘Te vahi tei reira te varua o Iehova, tei reira ïa te tiamâraa.’ (Korinetia 2, 3:17) O Iehova ïa te Atua o te tiamâraa. I te mea e ua poiete oia ia tatou ia au i to ˈna ‘hohoˈa e to ˈna huru,’ ua tuu mai oia i roto ia tatou nei i te tiamâraa ia maiti ia nehenehe tatou e haafaufaa e e fanaˈo i te tiamâraa.—Genese 1:26.
Ua faainohia te tiamâraa
4, 5. Mea nafea te tiamâraa i te faainoraahia i roto i te aamu?
4 I roto i te roaraa o te aamu, e mau mirioni rahiraa taata o tei faatîtîhia, o tei hamani-ino-hia, aore ra o tei haapohehia no te mea ua faaohipa hape vetahi i to ratou tiamâraa ia maiti. Te faatia ra te Bibilia a tau 3 500 matahiti i teie nei, “e raveraa ohipa faahepo-rahi-hia ta te tamarii a Iseraela e to Aiphiti ra. Ati roa ˈtura to ratou parahiraa ia ratou i te ohipa rahi rohirohi.” (Exodo 1:13, 14) Te faaite ra Te buka parau paari marite (beretane) e, i te senekele maha hou to tatou tau, ua hau atu te mau tîtî i Ateno e i roto e piti oire Heleni ê atu i te huiraatira tiamâ i nia i te faito e 4 i nia i te 1. Te na ô atoa ra teie buka e: “I Roma, aita roa ˈtu e tiaraa to te hoê tîtî. E nehenehe oia e haapohehia no te hoê hapa iti haihai roa.” Te tapao ra te Buka parau paari a Compton (beretane) e: “I Roma, ua riro te ohipa a te mau tîtî ei niu no te hau. . . . I roto i te mau faaapu, mea pinepine te mau tîtî i te rave i te ohipa ma te taamuhia e te fǐfǐ. I te po, e taamu-amui-hia ratou e e tamauhia i roto i te mau fare auri rahi, tei ǒhia te afaraa i roto i te repo.” I te mea e e rave rahi mau tîtî o tei riro na na mua ˈˈe ei feia tiamâ, a feruri na i te hepohepo o to ratou oraraa!
5 I roto i te mau senekele, ua faaô atu te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te ohipa hooraa tîtî haavî. Te na ô ra Te Buka parau paari a te ao (beretane) e: “Mai te mau matahiti 1500 e tae atu i te mau matahiti 1800, ua hopoi te feia no Europa na nia i te pahi fatata e 10 mirioni feia tîtî ereere mai Afirika ˈtu i te pae Tooa o te râ.” I teie senekele e 20, e mau mirioni feia tapeahia o tei pohe i to ratou rave-puai-raa i te ohipa aore ra o tei haapohehia i roto i te mau aua tapearaa Nazi na nia i te huru raveraa a te hau. I roto i te feia i hamani-ino-hia, te vai ra e rave rahi mau Ite no Iehova o tei tapeahia no te mea aita ratou i turu i te faatereraa taparahi taata Nazi.
Te faatîtîraa a te haapaoraa hape
6. Mea nafea te haapaoraa hape i te faatîtîraa i te taata i Kanaana tahito?
6 Te vai atoa ra te faatîtîraa na roto i te amuiraa ˈtu i roto i te haapaoraa hape. Ei hiˈoraa, i Kanaana tahito ra, e faatusiahia na te mau tamarii na Moloha. Te parauhia ra e e ama na te hoê auahi ura i roto i te hoê tii rahi o taua atua haavare ra. E taora-oraora-hia na te mau tamarii i rotopu i te mau rima ta teie tii e faatoro ra, a topa ˈtu ai i roto i te auahi i raro aˈe mai. Ua tae roa vetahi mau ati Iseraela i te rave atoa i teie haamoriraa hape. Ua parau te Atua e ua ‘faatae ratou i ta ratou mau tamaroa e ta ratou mau tamahine na roto i te auahi na Moloha, aita roa ˈtu hoi Oia i faaue atu i teie ohipa, e aita atoa teie ohipa hairiiri i puta i roto i To ˈna mafatu.’ (Ieremia 32:35) Eaha te maitai ta Moloha i afai mai na te feia i haamori ia ˈna? Teihea roa ˈtura taua mau nunaa Kanaana ra e te haamoriraa a Moloha i teie mahana? Ua moe pauroa ïa. E haamoriraa hape te reira, tei niuhia i nia i te haavare eiaha râ i nia i te parau mau.—Isaia 60:12.
7. Eaha te peu hairiiri e ravehia na i roto i te haapaoraa Aztèque?
7 Tau senekele i teie nei i Marite no Ropu, ua riro te nunaa Aztèque ei tîtî no te haapaoraa hape. E haamori na te taata tataitahi i ta ˈna iho mau atua, e haamorihia na te mau puai o te natura ei mau atua, e atua to te mau ohipa taa ê o te oraraa, e atua atoa to te mau raau tupu, e tae noa ˈtu te feia e haapohe ia ratou iho, e atua atoa ïa to ratou. Te faatia ra te buka Te mau Basileia Tahito o te Mahana i Marite e: “Ua faanahohia te hau Aztèque no Mexico mai te omuaraa e tae roa ˈtu i te hopea ia nehenehe oia e turu, e oia atoa e tamǎrû, i te mau mana itea-ore-hia maoti te mau rahiraa mafatu taata e nehenehe e pûpûhia ˈtu. Ua riro te toto ei inu na te mau atua. Ia noaa mai te feia faatusiahia na te mau atua, ua tupu te mau tamaˈi hau ore.” I te taime a avarihia ˈi te hoê hiero patu oeoe rahi i te matahiti 1486, e mau tausani taata “o tei tiai noa ia haapohehia ratou ma te faahaamaahia te avae e te rima i nia i te ofai faatusiaraa. E tâpûhia na to ratou mafatu e e faatorohia na i mua i te mahana” no te tamǎrû i te atua-mahana. Te na ô ra Te Buka parau paari a te ao e: “I te tahi taime, e amu roa ˈtu te feia haamori i te tahi mau vaehaa o te tino o te taata i haapohehia.” Aita râ teie mau peu i faaora i te Hau emepera Aztèque aore ra ta ˈna haapaoraa hape.
8. Eaha ta te hoê taata aratai ratere i parau no nia i te hoê ohipa taparahi taata no teie nei tau ino roa ˈtu â i te ohipa i tupu i te tau o te nunaa Aztèque?
8 Ua mataitai te tahi mau ratere i te hoê fare vairaa tauihaa tahito i reira te faaitehia ra te hoê hohoˈa o te mau tahuˈa Aztèque e tâpû ra i te mafatu o te hoê taurearea. I to te taata aratai faataaraa i teie hohoˈa, ua hitimaue aˈera vetahi i rotopu i te pǔpǔ mataitai. Ua na ô atura te taata aratai e: “Te ite ra vau e te huru ê nei outou i te peu a te nunaa Aztèque o tei faatusia i te mau taurearea na te mau atua etene. Teie râ, i teie senekele e 20, e mau mirioni taurearea o tei faatusiahia na te atua o te tamaˈi. Mea hau aˈe anei?” E ohipa papu hoi e, i te tau tamaˈi, te pure nei te mau faatere haapaoraa a te mau nunaa atoa ia noaa mai te re e te haamaitai nei ratou i te mau nuu noa ˈtu e tei roto te mau taata hoê â faaroo i te tahi pae enemi ma te taparahi te tahi e te tahi.—Ioane 1, 3:10-12; 4:8, 20, 21; 5:3.
9. Eaha te peu o te haapohe nei hau atu i te mau ora apî i te tahi atu peu i roto i te aamu?
9 Ua hemo râ te faatusiaraa o te feia apî na Moloha, na te mau atua Aztèque, aore ra na te tamaˈi, i te haapoheraa o te mau aiû aitâ i fanauhia ˈtura na roto i te haamaruaraa tamarii, tau 40 aore ra 50 mirioni i te matahiti na te ao nei. Ua hau atu te numera o te mau tamarii haamaruahia i roto i na matahiti e toru i mairi aˈenei i te hanere mirioni taata o tei pohe i roto i te mau tamaˈi atoa o teie senekele. I te mau matahiti atoa, ua hau atu te rahiraa aiû haamaruahia i te mau taata atoa i taparahihia i roto i te mau 12 matahiti o te faatereraa Nazi. I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, e mau tausani taime hau atu mau aiû iti tei haamaruahia i te feia atoa i faatusiahia na Moloha aore ra na te mau atua Aztèque. Inaha, e rave rahi (peneiaˈe te rahiraa) o te mau vahine e haamarua nei i ta ratou tamarii, aore ra te feia e rave nei i teie ohipa, e haapaoraa ïa ta ratou.
10. Eaha te tahi atu ravea e faariro nei i te mau taata ei tîtî no te haapaoraa hape?
10 Te faatîtî nei te haapaoraa hape i te taata na roto i te tahi atu mau ravea. Ei hiˈoraa, e rave rahi mau taata teie e tiaturi nei e te ora noa ra te feia pohe i roto i te hoê ao varua. Te faatupu nei teie tiaturiraa hape i te mǎtaˈu e te haamoriraa i te mau tupuna tei pohe ia horoa mai ratou i te mau haamaitairaa. Te faatîtî nei te reira i te taata i te feia rapaau tahutahu, te feia hiˈohiˈo, e te mau raatira faaroo e titauhia ma te manaˈo e na ratou e tauturu i te feia ora ia tamǎrû i te feia pohe. Teie ïa te tahi uiraa tano roa, Te vai ra anei te hoê ravea no te tiamâ mai i teie faatîtîraa?—Deuteronomi 18:10-12; Koheleta 9:5, 10.
[Hohoˈa i te api 4, 5]
I roto i te roaraa o te aamu, ua faaohipa hape vetahi i to ratou tiamâraa no te faatîtî ia vetahi ê