Eaha te auraa o te tiamâraa i te pae faaroo no outou?
Noa ˈtu e ua riro te tiamâraa i te pae faaroo ei tiaraa tumu i te mau Hau Amui no Marite, ua tupu te haavîraa uˈana a te taata i nia i te mau Ite no Iehova ati aˈe taua fenua ra i te mau matahiti 1940
E MAU mirioni taata tei aro no te reira. Ua pohe vetahi no te reira. O te reira mau te hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe a te huitaata nei. Eaha taua mea ra? Te tiamâraa ïa! Te faataa ra The World Book Encyclopedia i te tiamâraa mai “te neheneheraa e maiti e e faatupu i taua mau maitiraa ra.” Te na ô faahou ra oia e: “I mua i te ture, mea tiamâ te taata mai te peu e aita te totaiete e haamau ra i te mau otia tano ore, faufaa ore, aore ra tia ore i nia ia ratou. E tia atoa i te totaiete ia paruru i to ratou mau tiaraa—oia hoi, to ratou mau tiamâraa tumu, mau mana, e mau hopoia taa ê.”
E au ra e mea ohie teie manaˈo. I roto râ i te tupuraa mau, e au ra e aita te manaˈo o te mau taata e tu ra no nia i te mau otia o te tiamâraa te tia ia haamauhia. Ei hiˈoraa, te manaˈo nei vetahi e e tia i te hoê faatereraa ia haamau i te mau ture no te paruru i te tiamâraa o to ˈna huiraatira. Area vetahi ê ra, te parau nei ratou e o taua mau ture ra o ta te huiraatira e hinaaro ra ia tiamâ mai! Papu maitai, ua rau te auraa o te tiamâraa no te mau taata huru rau.
Eaha ïa no te tiamâraa i te pae faaroo?
Peneiaˈe te tiamâraa aimârô-rahi-roa ˈˈe-hia, o te tiamâraa ïa i te pae faaroo, o tei faataahia mai “te tiaraa o te hoê taata e tiaturi e e faatupu i te faaroo o ta ˈna i maiti.” Ia au i te Faaiteraa o te mau tiaraa taata na te ao nei a te mau Nunaa Amui, “e tiaraa to te taata atoa e fanaˈo i te tiamâraa o te manaˈo, o te haava manaˈo e o te haapaoraa.” E tae noa ˈtu i te tiaraa o te hoê taata “e taui i ta ˈna haapaoraa aore ra tiaturiraa,” e te tiamâraa “e faaite i ta ˈna faaroo aore ra tiaturiraa na roto i te haapiiraa, te ohipa, te haamoriraa e te oroa.”—Irava ture 18.
Papu maitai, e tiaturi tatou e e horoa te tahi nunaa e haapao mau ra i to ˈna mau taata i teie huru tiamâraa. Tera râ hoi, e ere mai te reira noa. “Te mana nei te haapaoraa i nia i te mau manaˈo hohonu roa ˈˈe o te taata e rave rahi,” o ta The World Book Encyclopedia ïa e tapao ra. “E taairaa piri roa to te tahi mau faatereraa e te tahi haapaoraa e te manaˈo nei ratou e ua riro te feia e faaroo ê ta ratou, ei haamǎtaˈuraa i to ratou mana faatere politita. Te faariro atoa nei te hoê faatereraa i te haapaoraa ei mea atâta i te pae politita no te mea te tuu nei te mau haapaoraa i te auraroraa i te Atua i nia ˈˈe i te auraroraa i te hau.”
No teie ïa mau tumu i tuu ai te tahi mau faatereraa i te tahi mau opaniraa i nia i te faatupuraa o te haapaoraa. Mea iti o te faaitoito nei e eiaha roa ˈtu e faatupu i te faaroo. Area vetahi atu mau faatereraa ra, noa ˈtu e te faahua parau nei ratou e te paruru nei ratou i te tiamâraa i te pae no te haamoriraa, te hiˈopoa nei ratou ma te etaeta i te mau ohipa faaroo atoa.
Ei hiˈoraa, a rave na i te ohipa i tupu na e rave rahi matahiti te maoro i Mexiko. Noa ˈtu e ua haapapu te Pǎpǎ ture i te tiamâraa i te pae faaroo, ua faaitehia e: “O te Nunaa te fatu o te mau fare pure i faaohipahia no te haamoriraa na te taata, e na te Faatereraa Hau e tia ra no te Nunaa, o te faataa e teihea mau fare pure te nehenehe e faaohipa-noa-hia.” I te matahiti 1991, ua faaafarohia te Pǎpǎ ture no te faaore i teie opaniraa. Noa ˈtu râ, te faataa ra teie hiˈoraa e e ere hoê â tatararaa to te tiamâraa i te pae faaroo i roto i te mau fenua huru rau.
Te tahi atu huru tiamâraa i te pae faaroo
Te vai ra anei te tiamâraa i te pae faaroo i to outou fenua? Mai te peu e oia, mea nafea to ˈna faataaraahia? E nehenehe anei ta outou e haamori i te Atua na roto i te ravea o ta outou i maiti, aore ra te faahepohia ra anei outou ia riro ei melo no te haapaoraa a te Hau? Te faatiahia ra anei outou ia taio e ia opere i te mau papai faaroo, aore ra mea opanihia anei taua mau papai neneihia ra e te faatereraa? E nehenehe anei outou e paraparau ia vetahi ê no nia i to outou faaroo, aore ra te faarirohia ra anei te reira ei ofatiraa i to ratou mau tiaraa i te pae faaroo?
Tei to outou vahi nohoraa te mau pahonoraa o teie mau uiraa. Te vahi anaanatae râ, te vai ra te hoê huru tiamâraa i te pae faaroo o tei ore roa ˈtu i niuhia i nia i te vahi nohoraa. I Ierusalema i te matahiti 32 o to tatou tau, ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ia outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—Ioane 8:31, 32.
Eaha ta Iesu i hinaaro ra e parau? Ua hinaaro uˈana te mau ati Iuda e faaroo ra ia ˈna ia tiamâ mai ratou i te faatereraa Roma. Aita râ o Iesu e paraparau ra no nia i te tiamâraa mai te haavîraa politita. Tera râ, te tǎpǔ ra o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ i te tahi mea hau aˈe i te maitai, o ta tatou ïa e ite mai i roto i te tumu parau i mua nei.