Ua fatata mai anei te “faanahoraa o te ao apî” a te taata?
1. Mea nafea te titauraa i te tiamâraa politita rahi aˈe i te faaiteraahia i te mau matahiti i mairi aˈenei?
I TEIE mahana, e mau mirioni taata tei riro ei tîtî no te haapaoraa hape, e e rave rahi o te maiti nei e faaea noa mai te reira. I te hoê â taime, te rahi noa ˈtura te feia e titau ra i te mau tiamâraa i te pae politita. Ua faaite te mau ohipa maere mau i tupu i te mau matahiti i mairi aˈenei i Europa Hitia o te râ e i te tahi atu mau vahi e te hinaaro nei te taata i te mau faatereraa tiamâ aˈe. Ei faahopearaa, e rave rahi teie e parau nei e ua fatata roa mai te hoê anotau tiamâraa apî. Ua pii te peretiteni o te mau Hau amui no Marite i te reira “te hoê faanahoraa o te ao apî.” Oia mau, ua faaite te mau tia o te ao nei na te mau vahi atoa e ua hope te Tamaˈi Toetoe e te tataˈuraa i te mau mauhaa tamaˈi e ua fa mai te hoê anotau apî o te hau no te huitaata nei.—A faaau e te Tesalonia 1, 5:3.
2, 3. Eaha te mau huru tupuraa o te faaino nei i te tiamâraa mau?
2 Teie râ, noa ˈtu e na roto i te mau tutavaraa taata nei, ua tupu te itiraa o te mau mauhaa tamaˈi e te mau faatereraa tiamâ aˈe, te vai anei râ te tiamâraa mau? Aita, no te mau fifi rahi e itehia ra i roto i te mau nunaa atoa, e tae noa ˈtu te mau nunaa manahune, i reira te maraa ra te numera o te feia veve e te haa nei te mau mirioni taata no te imi i te ora i te pae moni. Te faataa ra te hoê tabula a te mau Nunaa amui e noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae no te ite aivanaa e te rapaauraa, i te mau mahana atoa na te ao nei, tau 40 000 tamarii teie e pohe nei no te ravai ore o te maa aore ra no te mau maˈi e nehenehe e araihia. Te na ô ra te hoê taata aravihi i roto i teie nei tuhaa e: “Te rave nei te veve i te mau tapao o te haamǎtaˈu nei i te oraraa o te huitaata nei no a muri aˈe.”
3 Hau atu, ua rahi roa te feia e roohia ra i te ohipa taparahi taata o te haere noa ˈtura i te inoraa. Te faaamahamaha nei te mau feiiraa i te pae no te nunaa, te pae politita, e i te pae faaroo i te mau fenua e rave rau. I te tahi mau vahi, aita te huru tupuraa i atea roa i te tau no a muri aˈe tei faataahia i roto i te Zekaria 14:13, i reira te taata e “arepurepu ai e e mehameha ˈi e inaha e haru atu te tahi taata i to ˈna hoa no te hamani ino ia ˈna.” (Today’s English Version) Ua parare roa te rave-hua-raa i te raau taero e te mau maˈi na roto i te taatiraa tino. E mau mirioni taata tei roohia i te SIDA; i te mau Hau amui no Marite anaˈe, hau atu i te 120 000 taata o tei pohe ê na i teie maˈi.
Te faatîtîraa a te hara e te pohe
4, 5. Noa ˈtu eaha te mau tiamâraa e vai nei i teie mahana, eaha te huru faatîtîraa e haavî nei i te mau taata atoa?
4 Teie râ, noa ˈtu e aita teie mau huru tupuraa iino, eita iho â te taata e fanaˈo i te tiamâraa mau. E vai tîtî noâ hoi ratou. Eaha te tumu? Ei hiˈoraa: Eaha te ohipa e tupu ahiri e e faatîtî te hoê faatere haavî i te mau taata atoa i nia i te fenua nei ma te taparahi ia ratou paatoa? Inaha, te reira mau tei tupu i nia i te huitaata nei i te taime a orure ai to tatou nau metua matamua i te Atua e a riro ai raua ei tîtî no te faatereraa haavî a te Diabolo.—Korinetia 2, 4:4.
5 I to te Atua poieteraa i te taata, ua opua oia ia ora ratou i nia i te fenua e a muri noa ˈtu ma te tia roa, i roto i te hoê paradaiso, mai ta te Genese pene 1 e te 2 e faaite ra. Teie râ, na roto i te orureraa hau a to tatou tupuna o Adamu i nia i te Atua, tei raro aˈe atura tatou paatoa i te faautuaraa o te pohe mai to tatou haamataraa mai â: “No te taata hoê ra [o Adamu, te upoo o te fetii taata nei] i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” E te na ô ra te Bibilia e, “i mana râ te pohe.” (Roma 5:12, 14) No reira, noa ˈtu eaha te faito tiamâraa o ta tatou e fanaˈo ra, tei raro aˈe tatou paatoa i te faatîtîraa o te hara e te pohe.
6. No te aha aita te oraraa i faaroahia ˈtu â mai te tau mai â a papaihia ˈi te Salamo 90:10?
6 Hau atu, mea taotiahia te oraraa o ta tatou e fanaˈo nei i teie mahana. Te ora nei te feia manuïa roa ˈˈe tau ahuru matahiti anaˈe. Area te feia manuïa ore ra, tau matahiti noa ïa, aore ra i raro mai. Te faaite ra te hoê maimiraa apî e: “Ua turai te ite aivanaa e te rapaauraa i te roaraa o te oraraa i nia i to ˈna otia natura.” Te reira no te mea te vai ra i roto i to tatou mau tapao tupuna te huru taata tia ore e te pohe no ǒ roa mai i te hara a Adamu ra. Mea peapea roa i te mea e ia naeahia tatou i te 70 aore ra te 80 matahiti, ua noaa mai hoi te paari e te aravihi no te fanaˈo i te oraraa, i reira ïa to tatou tino e paruparu roa ˈi e e riro atu ai tatou ei repo puehu!—Salamo 90:10.
7. No te aha te mau taata e ore ai e manuïa i te faatupu i te mau tiamâraa mau o ta tatou e titau nei e e hinaaro nei?
7 Te vai ra anei te tahi faatereraa taata o te nehenehe e arai i teie faatîtîraa a te hara e te pohe? Aita hoê. Aita e tia mana a te hau, e aivanaa, aore ra e taote i te hoê noa ˈˈe vahi o te nehenehe e faaora ia tatou i te ati o te maˈi, te ruhiruhia, e te pohe, aita atoa ratou e nehenehe e faaore i te atâta o te oraraa, te ohipa tia ore, te taparahiraa taata, te poia, e te veve. (Salamo 89:48) Noa ˈtu to ratou hinaaro maitai, eita roa ˈtu te mau taata e nehenehe e hopoi mai i te mau tiamâraa mau o ta tatou e hinaaro nei e e titau nei.—Salamo 146:3.
Te faaohipa-hape-raa i te tiamâraa ia maiti
8, 9. Na te aha i tuu i te huitaata nei i roto i te huru tupuraa peapea e vai nei?
8 Tei roto te fetii taata nei i teie huru tupuraa peapea no te mea ua faaohipa hape o Adamu raua o Eva i to raua tiamâraa ia maiti. Te na ô ra te Petero 1, 2:16, ia au i te tatararaa V.C.J.S., e: “A auraro râ outou mai te feia tiama, eiaha outou e faariro i te tiama ei tapoi i te ino.” No reira, mea papu maitai e aita te Atua i opua ia taotia-ore-hia te tiamâraa o te taata. E tia ia faaohipahia ia au i te mau otia o te mau ture a te Atua, e mau ture tia hoi e e riro te reira ei maitai no te taata atoa. Mea aano maitai teie mau otia ia nehenehe te taata e faaohipa i to ˈna tiamâraa no te maiti, e eita roa ˈtu te faatereraa a te Atua e riro ei faatereraa haavî.—Deuteronomi 32:4.
9 Teie râ, ua maiti to tatou mau metua matamua e na raua iho e faaoti i te maitai e te ino. I te mea e na nia i to raua iho hinaaro ua faarue raua i te mana o te Atua, ua iriti mai oia i to ˈna paruru. (Genese 3:17-19) Ua riro maira raua ei feia tia ore, tei roohia i te maˈi e te pohe. Maoti i te fanaˈo i te tiamâraa, ua topa ˈtura te huitaata i raro aˈe i te faatîtîraa a te hara e te pohe. Ua topa atoa ratou i raro aˈe i te mana o te mau faatere tia ore e, mea pinepine atoa, te hamani ino.—Deuteronomi 32:5.
10. Mea nafea to Iehova faanahoraa i te mau ohipa ma te here?
10 Ua vaiiho te Atua ia tamata te mau taata i ta ratou i manaˈo te tiamâraa taatoa no te tahi area taime taotiahia. Ua ite oia e e haapapu te mau faahopearaa ma te feaa ore e eita te faatereraa a te taata ma te faataa ê ia ˈna i te Atua e nehenehe e manuïa. I te mea e ua riro te tiamâraa ia maiti e faaohipahia ma te tia, ei faufaa rahi, no to ˈna here, ua vaiiho te Atua no te tahi tau i te ohipa i tupu maoti i te tatara i te ô o te tiamâraa ia maiti.
‘Eita e tia i te taata ia aratai i to ˈna taahiraa avae’
11. Mea nafea te aamu i te haapapuraa i te parau mau o te Bibilia?
11 Ua haapapu te aamu i te parau mau o te Ieremia pene 10, irava 23 e te 24, e na ô ra e: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa. E aˈo mai oe ia ˈu, e Iehova.” Ua faaite atoa te aamu i te parau mau o te Koheleta 8:9, e na ô ra e: ‘Ua faatere te taata i te taata no to ˈna ra ati.’ E parau mau roa te reira! Ua farerei te fetii taata nei i tera ati i muri aˈe i te tahi, e te hopea no te taatoaraa, o te menema ïa. Ua faataa te aposetolo Paulo i te huru tupuraa ma te papu maitai ia ˈna i parau, ia au i tei papaihia i roto i te Roma 8:22 e: “Ua ite hoi tatou e, te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” Oia mau, ua faatupu mau â te haapao-ore-raa i te mau ture a te Atua i te ati.
12. Eaha ta vetahi buka e te tahi taata i faaite no nia i te tiamâraa taatoa?
12 Te faataa ra te buka Haavaraa hairesi e Tiamâraa (beretane) i te tiamâraa i te na ôraa e: “E ere te tiamâraa mai i te mana i te ohipa maitai: e ere i te tahi mea te tia ia faatiatia ma te ore e faahohonu atu â. E nehenehe hoi e riro ei huru ino roa ˈˈe o te miimii . . . Eita ta te taata, e mea maamaa ia titau noa ˈtu oia i te reira, e nehenehe e riro ei taata tiamâ taatoa.” Ua parau atoa te hui arii Philip no Beretane e: “Mea au roa paha te tiamâraa ia rave mai ta tatou e hinaaro, te tamau noa nei râ te ite i noaa mai i te faaite e, ua riro te tiamâraa ma te otia ore . . . e te haerea ma te ore e haapao ia vetahi ê ei ravea papu roa ˈˈe no te faaino i te maitairaa o te oraraa o te hoê nunaa taata, noa ˈtu eaha to ˈna faufaa.”
O vai tei ite maitai aˈe?
13, 14. O vai anaˈe te nehenehe e horoa mai i te tiamâraa mau no te fetii taata nei?
13 O vai tei ite maitai aˈe nafea ia faanaho i te hoê utuafare—te mau metua here, te aravihi, e te ite aore ra e mau tamarii apî? Mea papu maitai te pahonoraa. Oia atoa, o te Poiete o te taata, to tatou Metua i te raˈi ra, tei ite i te mea maitai aˈe no tatou nei. Ua ite oia e nafea ia faanaho e ia faatere i te totaiete taata nei. Ua ite oia nafea ia taotia i te tiamâraa ia maiti no te horoa mai i te mau haamaitairaa o te tiamâraa mau no te mau taata atoa. O te Atua mana hope anaˈe, o Iehova, tei ite e nafea ia faatiamâ mai i te fetii taata nei i to ˈna faatîtîraa e ia horoa i te tiamâraa mau na te taatoaraa.—Isaia 48:17-19.
14 I roto i Ta ˈna parau, i roto i te Roma 8:21, te horoa ra Iehova i teie parau tǎpǔ faahiahia: “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” Oia mau, te tǎpǔ ra te Atua e faaora roa i te fetii taata nei i to ˈna huru peapea mau. E faataa mai te tumu parau i muri iho e nafea te reira e tupu ai.
Nafea outou ia pahono mai?
(Hiˈopoa-faahou-raa i te mau api 3 e tae atu i te 8)
◻ No te aha te mau taata e haafaufaa rahi ai i te tiamâraa?
◻ Mea nafea to te mau taata faatîtîraahia i roto i te roaraa o te aamu?
◻ No te aha o Iehova i faatia ˈi ia faaohipa-hape-hia te tiamâraa ia maiti i roto i teie tau maoro?
◻ O vai anaˈe te nehenehe e hopoi mai i te tiamâraa mau no te huitaata atoa, e no te aha?
[Hohoˈa i te api 7]
Hoê â te roaraa o te oraraa taata nei e tei papaihia a 3 500 matahiti i teie nei i roto i te Salamo 90:10
[Faaiteraa i te tumu]
Faatiahia e te British Museum