VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/2 api 19-20
  • Ua haaputapû te hoê buka apî i te mau mirioni taata

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haaputapû te hoê buka apî i te mau mirioni taata
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te omuaraa o teie buka
  • E faaitoito oia i te faaroo
  • Te mau faaohiparaa huru rau
  • Te mau tuhaa faufaa roa
  • E tauturu tatou ia vetahi ê ia ite i te taata rahi roa ˈˈe
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
  • Mau pahonoraa no nia i te buka
    A ara mai na! 1990
  • Te faufaaraahia i te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • ‘Te faaararaa i te hinaaro e ite i roto i te mafatu e te feruriraa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/2 api 19-20

Ua haaputapû te hoê buka apî i te mau mirioni taata

UA VAUVAUHIA te hoê oreroraa parau i te tairururaa “Te mau hoa o te tiamâraa” o tei haamata i te avaˈe tiunu i mairi aˈenei, oia hoi “Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.” Te taime faahiahia roa ˈˈe, o te matararaa mai ïa te buka hoê â to ˈna upoo parau. Hau atu i te ono mirioni taata na te ao nei o tei haere atu i teie mau tairururaa e o tei faaroo i te oreroraa parau, o tei faataahia ma te tauihia vetahi mau tuhaa i roto i na tumu parau na mua ˈtu e piti o teie nei vea.

Hau atu i te 12 mirioni buka Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei o tei neneihia na roto tau 60 reo. Ua matara atoa oia i Europa Hitia o te râ na roto i te reo no Albanie, Croatie, Honegeria, Makedonia, Polonia, Rusia, Serbie, e no Slovénie. Ua oaoa mau â te feia hau atu i te 74 000 o tei tae atu i na tairururaa e hitu i te Fenua Rusia i te noaaraa mai teie buka na roto i te reo Rusia.

Te omuaraa o teie buka

Ua neneihia te mau tumu parau o teie buka i te omuaraa ra i roto i na vea e 149 o Te Pare Tiairaa, ma te haamata mai te 1 no eperera 1985. Ua faaite vetahi mau taata taio e ua peapea rii ratou i te hoperaa taua mau tumu parau ra i roto i te vea no te 1 no tiunu 1991. Ua taˈi o Melissa, te hoê tamahine 12 matahiti no Italia, i to ˈna taioraa i te aamu hopea i roto i Te Pare Tiairaa. Te na ô ra oia e: “I te po na mua ˈtu i ta matou tairururaa, ua pure au ia Iehova ia neneihia te hoê buka no nia i te oraraa o Iesu. I te taime a faaitehia mai ai te buka, ua popou vau e tae roa ˈtu i te taime aita ta ˈu e nehenehe faahou.”

Ua neneihia te mau tumu parau no roto mai i Te Pare Tiairaa e ua anoihia i roto i te hoê buka e mau hohoˈa nehenehe to roto, e 448 api e e 133 pene. Ua imihia te ravea no te faataa i te mau oreroraa parau atoa ta Iesu i vauvau e te mau ohipa atoa i papaihia no nia i to ˈna oraraa i nia i te fenua nei, e tae noa ˈtu ta ˈna mau parabole e ta ˈna mau semeio atoa. Ia au i tei nehenehehia e rave, ua faatiahia te mau mea atoa ia au i to ratou tupuraa i roto i te tau. I te hopea o te mau pene tataitahi, te vai ra te hoê tabula o te mau irava bibilia i reira te pene i te hutiraahia mai.

E manaˈo paha vetahi e, ‘Ua taio vau i te buka inaha ua oti ia ˈu i te taio i te mau tumu parau atoa i roto i Te Pare Tiairaa.’ Teie râ, ua tatuhaahia te mau aamu no nia i te oraraa o Iesu i roto i Te Pare Tiairaa na roto i te mau vaehaa iti i roto i te mau tumu parau i matara i te mau piti hebedoma atoa i roto i te roaraa e ono matahiti. Noa ˈtu e ua faataa te mau tumu parau tamau i te mau haamaramaramaraa, a feruri na i te oaoa ia taio i te taatoaraa o te aamu i roto i te hoê taime poto e te iteraa i te hohoˈa taatoa o te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei!

E faaitoito oia i te faaroo

“Ua oti ia ˈu i te taio i te buka i roto e piti hebedoma,” o ta te hoê vahine no te oire no Washington (Fenua Marite), i parau. “A taio noa ˈi au, ua tahe to ˈu roimata. E faaea ïa vau i te taio e a pure atu ai e a taˈi noa ˈi. E au ra e tei reira vau i pihai iho ia Iesu, e te mauiui atoa ra vau. Hoê hebedoma i muri aˈe i to ˈu taioraa i te buka, ua taˈi â vau ia manaˈo anaˈe au i te mea o ta ˈu i taio. Ua haafatata roa ˈtu vau ia Iehova no te mea ua horoa mai oia i ta ˈna Tamaiti.”

“Ua hope ia ˈu te taioraa o te buka no nia ia Iesu i teie mahana,” o ta te hoê vahine no Pittsburgh, i Pennsylvania (Fenua Marite) i papai. “Mea faahiahia roa. Ua î roa to ˈu mata i te roimata a taio noa ˈi au i te mau pene hopea. Mea au roa ia taio i te buka taatoa i te hoê noa taime. Eita ta ˈu e nehenehe e faataa e eaha mau na to ˈu manaˈo—teie noa hoi ta ˈu e nehenehe e parau, ua au roa vau i teie buka!”

E haaputapû atoa te mau hohoˈa nehenehe mau i roto i te buka i te manaˈo o te taata, mai ta te hoê taata taio tei mauruuru roa i faaite mai: “Mai te mea ra e e nehenehe ta ˈu e faaroo ia ratou i te taˈiraa i nia i te tamarii tei pohe (pene 47) aore ra ua ite tatou e eaha ta Iesu e manaˈo ra i to te hoê vahine tei roohia i te tahi taheraa toto tapearaa ˈtu ia ˈna e to ˈna oraraa (pene 46). Ia hiˈohia to ratou hohoˈa mata, e mauiui-roa-hia oe. . . . E ere te taioraa i te mea haumani, ua riro râ ei ohipa anaanatae aore ra ei haamauruururaa i te hopea o te mahana. I te mea e ua papaihia te buka ma te haapao i te mau manaˈo hohonu, te faataahia ra eiaha noa te ohipa ta Iesu i rave, te taa atoa ra ia tatou e eaha ta ˈna i manaˈo e i ite i roto i to ˈna aau.”

Te mau faaohiparaa huru rau

E rave rahi o tei haamata i te faaohipa i teie buka i roto i ta ratou haapiiraa utuafare. “E toru tamarii ta mâua,” o ta te tahi mau metua no Silverton, i Oregon (Fenua Marite), i papai mai, “e mea faahiahia roa teie buka no ta matou ‘haapiiraa utuafare ahiahi.’ Oia, e tia mau â ia tatou ia haapii maite e nohea mai to tatou Arii here ra, o Iesu Mesia.”

Te faataa ra te hoê tamahine no Tapone e: “Ua taio mai to ˈu metua tane ia matou a faafaaea noa ˈi matou i muri aˈe i ta matou tamaaraa i te ahiahi. Ua taio matou no te utuafare taatoa, mai te omuaraa mai â, teie râ, ua faaoti au e taio i te hoê pene i te mau po atoa mai te hopea mai o te buka na mua ˈˈe vau e taoto ai. Teie râ, no te anaanatae o te taioraa, mea pinepine e ia hiˈo atu vau i te hora, ua naeahia ïa te hora hoê i te poipoi.”

E rave rahi o tei maere i te rahiraa o te mau haamaramaramaraa i roto i te mau aamu. “E rave rahi mau mea o ta ˈu i haapii o ta ˈu hoi i ore i ite,” o ta te hoê Ite i papai. Te na ô ra te hoê rata no Kalifonia mai, i te fenua Marite, e: “Ua hau atu i te 35 matahiti mâua ta ˈu vahine i roto i te parau mau, e e tia ia ˈu ia farii e aitâ mâua i ite aˈenei i te hoê buka mai teie te anaanatae.”

Maoti teie buka e patoihia ˈi te parau haavare e eita te mau Ite no Iehova e tiaturi ia Iesu. Ua faaite te hoê taata taio tei mauruuru e: “Aita ta ˈu i nehenehe faahou e vaiiho i teie buka, inaha, teie te pahonoraa i te taa ore o te feia e parau ra e aita te nunaa o Iehova e tiaturi ra aore ra e faatura ra ia Iesu Mesia. Teie ïa ta tatou e rave i teie nei, e tuu roa ˈtu i roto i to ratou rima i teie pahonoraa i to ratou taa ore.”

Oia mau, e rave teie buka i te hoê parahiraa faufaa roa i roto i te taviniraa a te mau Ite no Iehova. “Ua horoa ˈtu vau i te hoê buka i te hoê vahine e haapii ra i te Bibilia na muri ia ˈu,” o ta te hoê Ite e papai ra, “e ua riro te faahopearaa i nia ia ˈna mai te hoê semeio. Hoê matahiti to ˈna haapiiraa, e mea fifi roa na ˈu ia faahaere mai ia ˈna i te mau putuputuraa.” I muri aˈe i to ˈna taioraa e 45 pene o teie buka apî, o ta te Ite e faatia ra, “ua parau mai teie vahine haapii e e haere oia i te putuputuraa i teie sabati no te mea ua tae i te taime no ˈna ia rave i te hoê faaotiraa.”

Te mau tuhaa faufaa roa

Te horoa maira te buka Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei i te hoê faataaraa no nia i te mau Evanelia. Te vauvauhia ra e rave rahi mau tatararaa no nia i te mau parau ta Iesu i faahiti e i haapii, no reira, e nehenehe teie buka e faaohipahia ei mauhaa maimiraa, no te mea te haapao maite ra oia i te mau faatiaraa a te Bibilia.

Te tahi atu tuhaa faahiahia roa oia hoi ua faatiahia te mau mea atoa ia au i to ratou tupuraa i roto i te roaraa o te tau. Ia haamanaˈo outou i te reira ia huri anaˈe outou i te mau api, e tauturuhia ïa outou ia faataa e afea râ, i roto i te roaraa o te taviniraa a Iesu, vetahi mau ohipa i te tupuraa. Mea pinepine vetahi feia taio i te mau Evanelia i te ite i te tahi mau manaˈo e au ra e te patoi ra te tahi e te tahi. Te faatuea nei teie buka apî, ma te ore râ e huti i te ara-maite-raa i nia i te reira, i teie mau manaˈo i roto i ta ˈna huru faataaraa.

Ei mau kerisetiano, eita ïa tatou e hinaaro e haafaufaa ore i te tuatapapa-maite-raa i te oraraa o to tatou Hiˈoraa haapao maitai, o Iesu Mesia. No reira, e tuatapapa maite anaˈe na i te mau faatiaraa a te mau Evanelia maoti te tauturu a teie buka apî Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono