Te uiui nei te mau taurearea...
Mau pahonoraa no nia i te buka
UA manaˈo vetahi e ua rave ratou i te tahi ohipa ino. Te na ô ra hoi o Shereda, 15 matahiti e: “Ua manaˈo vau e e aˈohia matou no nia i to matou haerea”. Area vetahi ra, mai ia Timothy, te hoê tamaroa Beretane 10 matahiti, ua mǎtaˈu roa ïa ratou. Te haamanaˈo ra o Timothy e: “I to ˈu iteraa e e tia ia ˈu ia haere e parahi i te hoê vahi atea roa ia papa e o mama, aita vau i hinaaro e haere.”
No te aha teie mau taurearea i haapeapea ˈi? Ua faaitehia mai te hoê poroi i te poipoi mahana pae i te mau tairururaa mataeinaa “Te paieti” i faanahohia e te mau Ite no Iehovaa, te hoê poroi o tei titau i te mau taurearea mai te 10 matahiti e tae atu i te 19 matahiti ia haere e parahi i nia i te mau parahiraa i faataahia no ratou. Ua moe ê roa râ to ratou mǎtaˈu i te taime a faaitehia ˈi e a operehia ˈi te buka ra Te uiui nei te mau taurearea — Mau pahonoraa ohie [aitâ i neneihia ˈtura na roto i te reo tahiti] ma te tamoni ore i te feia apî atoa i reira. Mea nafea to te mau taurearea fariiraa i teie ohipa?
“Aita vau i nehenehe faahou e paraparau; ua tahe roa to ˈu roimata.” — Mike.
“I to ˈu iteraa i te parau faahiahia mau i papaihia i roto i teie buka, ua tahe roa to ˈu roimata. Ua horoa mai te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i teie buka ei ǒ na te mau taurearea, e te faaite ra te reira e te poihere mau ra to ˈna mau melo ia tatou.” — Margie, 18 matahiti.
Ua putapû roa o Naomi, 10 matahiti, ua pohe to ˈna metua tane na mua noa ˈtu, i te horoaraahia mai teie buka. Teie ta ˈna i parau:
“A tahi ra matou e haere ai i te hoê tairururaa rahi e aita o papa. Ua peapea roa vau i te mahana matamua. Tera râ, ua oaoa roa vau i te iteraa e e poihere to tatou mau taeae e to tatou Metua i te raˈi ra, o Iehova, ia tatou e tae roa ˈtu i te taime e farerei faahou ai matou ia papa i roto i te ao apî.”
Te rave faahou ra te buka, na roto i te tahi faataaraa haapotohia, fatata i te afaraa o te mau tumu parau i neneihia i roto i te A ara mai na! i raro aˈe i te upoo parau ra “Te uiui nei te mau taurearea...” i rotopu i te matahiti 1982 e 1989. Te vai ra e 39 pene i faanahohia ia au i te mau upoo parau e i tatuhaahia na roto 10 tuhaa (a hiˈo i te tabula i te api i muri iho). Eaha te faufaa ia tahoê i teie mau parau atoa i roto i te hoê buka? Te faataa ra te hoê taurearea e faaohipa nei i teie buka e: “Mea pinepine, ua ite au e e tia ia ˈu ia maimi i te mau tumu parau ‘Te uiui nei te mau taurearea...’ i neneihia na mua ˈtu no te faatitiaifaro i te hoê fifi, tera râ, aita roa ˈtu vau i rave i te reira. I teie nei, te vai ra ta ˈu te hoê buka o ta ˈu e nehenehe e hiˈopoa i te mau taime atoa ia hinaaro anaˈe au i te mau aˈoraa.”
E mana puai atoa to te buka Te uiui nei te mau taurearea no te huti i te mata. “Mea au roa na ˈu to ˈna mau hohoˈa peni huru rau”, o ta Heather, 11 matahiti, ïa i parau. Te faaite nei teie mau hohoˈa i te feia apî no roto mai i te mau fenua huru rau o te ao nei. Ia au i te manaˈo o te hoê taurearea no Kanada, “mea anaanatae mau te mau hohoˈa; te faaite mau ra ratou i te manaˈo e tupu mai i roto ia tatou ia farerei anaˈe tatou i te fifi”. Eita ïa tatou e maere i te mea e e rave rahi mau taurearea tei taio oioi noa i te buka i te taime iho a noaa mai ai ia ratou.
‘Eita ta ˈu e nehenehe faahou e faarue i teie buka’
Ua papai mai te hoê potii e 17 matahiti i teie rata:
“Te hoˈi ra matou i te fare i muri aˈe i te tairururaa. Ua tae matou i te afaraa o te tere e e maha hora e toe ra hou matou e tapae atu ai i te fare. Ua pau ia ˈu i te taio hoê ahuru pene.”
Ua anaanatae roa vetahi i te tabula o te mau tumu parau:
“I to ˈu taioraa i te tabula o te mau tumu parau, mai te huru ra e ua ite au i to ˈu oraraa taatoa. Te vai ra hoi i roto i teie tabula te mau uiraa atoa o ta ˈu i uiui na i tera aore ra i tera taime.” — Kathy, 16 matahiti.
Ua putapû atoa te feia mea au ore roa na ratou i te taio:
“Eita vau e au i te taio, tera râ, e buka anaanatae mau teie, e ia tuu anaˈe vau i to ˈu ihu i roto, eita ta ˈu e nehenehe faahou e faarue i teie buka. Ua fatata roa i te oti i te taio i roto noa e toru mahana.” — Jennifer, 15 matahiti.
“E ere au i te mea aravihi roa no te taioraa, e mea iti roa te buka o ta ˈu i taio. I to ˈu hoˈiraa ˈtu i te fare i muri aˈe i te tairururaa, ua rohirohi roa vau e eita ta ˈu e nehenehe e vai ara noa. Tera râ, ua haamata vau i te huri i te mau api o teie buka e i te taio i te hoê pene, e ua hope roa ia ˈu i te taio. Mai reira mai, te taio nei au hoê pene i te mahana, e i teie po, ua taio roa vau e piti pene!” — Tiffany, 17 matahiti.
Te vai atoa ra te feia feaa rii:
“No to ˈu matahiti, ua manaˈo atura vau e eita vetahi mau tuhaa o te buka e tano faahou no ˈu nei. Ua haamata ˈtura vau i te taio i te tuhaa 6, ‘Te taatiraa pae tino e te morare’. Ua tauturu mau â te reira ia ˈu ia rave i te tahi mau opuaraa faufaa roa. Aita e taata paari roa no te taio i teie buka!” — Sabrina, 19 matahiti.
E rave rahi teie e manaˈo nei e eita e navai ia taio noa i teie buka hoê noa taime:
“Ua bapetizohia vau i te matahiti i mairi aˈenei, tera râ, ua farerei au i te mau fifi o tei faatopa ia ˈu i roto i te hepohepo rahi. I te hoê taime, ua faarue au i te fare. I te taime a noaa mai ai teie buka apî, ua taa ˈtura ia ˈu e ua ite maitai Iehova i te mea o ta ˈu e hinaaro ra. E buka faahiahia mau teie! Ua taio vau e piti taime.” — J. S.
“Ua tapao vau i roto i te buka te mau irava atoa e faahitihia ra, no reira, mea ohie aˈe ia taio faahou i te buka. Ma te ore e faarahi roa i te parau, ua haamaitai mau â teie buka ia ˈu nei.” — Aida, 18 matahiti.
“Aita teie buka e faahepo ra ia oe”
Noa ˈtu e e rave rahi avae tei mairi mai te piaraahia mai â te buka Te uiui nei te mau taurearea, aita te mau parau haafaahiahia i faaea. No roto mai paha te manuïa o teie buka i te mea e noa ˈtu e e buka teie i faaineinehia na te mau taurearea, aita oia e paraparau ra ia ratou na roto i te mau parau e tano no te tamarii. Aita atoa teie buka i papaihia na roto i te hoê huru papairaa o te aratai i te taata taio ia manaˈo e te aˈohia ra oia. Teie te manaˈo o te tahi mau taurearea i to ratou taioraa i teie buka:
“Te vai atoa ra te mau parau arearea i roto i teie buka. Ua niuhia oia i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia, e no reira, ua hau atu ïa to ˈna faufaa i te tahi atu vea a te ui apî.”
“Aita teie buka e faahepo ra ia oe; e faataahia mai i mua ia oe e rave rahi mau haerea e te mau faahopearaa o te haerea tataitahi. Te faaitehia ra te manaˈo o Iehova ma te maramarama maitai e ma te turuhia mai e te mau Papai.”
E rave rahi feia tei faaite i to ratou mauruuru no te huru parau i faaohipahia e te huru faataaraa papu maitai no nia i to ratou mau manaˈo.
“Aita to ˈu metua tane i faaite noa ˈˈe i to ˈna here, tera râ, mai te mea ra e te mau aˈoraa e vai ra i roto i teie buka, no ǒ mai ïa i te hoê metua tane here mau o te haapii mai ia tatou ia fanaˈo tatou i te maitai.” — Stefano, Italia.
“Mai te omuaraa mai â, mai te huru ra e te paraparau ra vau e te hoê taata o tei ite maitai i to ˈu nei huru, e ere râ mai te mea ra e te taio noa ra vau i te hoê parau i papaihia.” — Myriam, Italia.
“E rave rahi mau faahiˈoraa i faahitihia o tei tano maitai i te ohipa e tupu mau ra. No ˈu iho â teie mau parau.” — Te hoê potii.
“Ua ite au e aita e taurearea apî i rotopu i te mau melo o te Tino aratai. Tera râ, e parau mau anaˈe ta outou e papai ra no nia i te mau taurearea; mai te mea ra e te paraparau roa mai nei o Iehova ia matou.” — Aubree, 15 matahiti.
E ere noa na te mau taurearea
E rave rahi mau pene teie e hiˈopoa hohonu nei i te mau fifi e farereihia nei e te mau kerisetiano paari — te mamahu, te hepohepo rahi, te moemoe e te ereraa i te ohipa. No reira, eita e maerehia i te mea e e rave rahi atoa mau taata paari o tei faaite i to ratou mauruuru no teie buka. Ei hiˈoraa, teie ta te hoê vahine a te hoê tiaau ratere Ite no Iehova i parau:
“Aita ta mâua e tamarii. Tera râ, ua ite au e e nehenehe atoa matou e fanaˈo i te huru faataaraa i te mau tumu parau. E nehenehe atoa hoi e horoa i teie upoo parau no teie buka ‘Te uiui nei te taata — Mau pahonoraa ohie’.”
Ia au maite i teie manaˈo, teie ta te tahi atu mau taata paari i papai:
“Te vai ra te mau pereota e te mau faaueraa faufaa roa no te hoê taurearea e 41 matahiti mai ia ˈu nei.”
“E nehenehe anei e tiaturi e e nehenehe te hoê buka i papaihia no te mau taurearea e tauturu atoa i te hoê vahine e 61 matahiti? Inaha, ua tauturu mai oia ia ˈu ia tamǎrû i to ˈu manaˈo no nia i to ˈu oraraa no mutaa ihora e ia tumâ i te inoino o ta ˈu i tapea noa i nia i to ˈu mau metua.”
“Ua ite au e ‘te uiui atoa nei te mau taata paari’. Aita hoê aˈe mea i roto i te roaraa o to ˈu oraraa ei kerisetiano o tei tauturu ia ˈu ia taa i to ˈu nei huru maoti râ teie buka. E taurearea e 74 matahiti au.”
E rave rahi mau metua kerisetiano o tei faaite atoa mai i to ratou mauruuru:
“E toru tamarii taurearea ta ˈu, e ua tae mai teie buka mai te hoê pahonoraa i ta ˈu mau pure. Mauruuru i to outou manaˈoraa ia matou. Te imi nei o Satani i te mau ravea atoa no te faaruri ê i ta ˈu mau tamarii. Tera râ, i teie nei, te vai nei ta ˈu ravea no te haapao maite i ta ˈu hopoia. Mauruuru no teie buka o tei tae mai i te taime tano mau ra.”
“Te haaparuparu nei teie nei ao ia tatou i te mau mahana atoa. 12 matahiti to ta ˈu tamaiti hopea, e ua topa roa to ˈna anaanatae no te mau mea pae varua i roto i te matahiti i mairi aˈenei. Eita ta ˈu e nehenehe e parau atu ia outou i to ˈu oaoa rahi i te iteraa ia ˈna i te haereraa i mua no te bapetizo, e te reira maoti te tairururaa e te buka apî.”
“I to ta ˈu mau tamarii noaaraa mai i teie buka, ua tahe roa to ˈu roimata. Aita hoê faanahonahoraa i te pae faaroo e haapao nei i to ˈna mau melo apî mai teie te huru.”
“O vau anaˈe teie e haapao nei i ta ˈu mau tamarii, e i te tahi taime, e tupu mai te mau tapitapiraa rahi e e manaˈo atoa vau e aita ta ˈu e ohipa maitai. Aita te orometua haapii o ta ˈu tamaiti matahiapo e 11 matahiti, e au ra ia ˈna. Auê te oaoa e i to ˈu iteraa i roto i te buka Te uiui nei te mau taurearea i te hoê pene e faataa ra nafea ia arai i teie huru tupuraa!”
E rave rahi mau taata tei faaite i te faufaa o te tuhaa ra “Manaˈo no te tauaparauraa” e vai ra i te hopea o te mau pene tataitahi:
“E taio matou pauroa i te buka i roto i ta matou haapiiraa utuafare. Ua haafatata te reira ia matou. Ua ite au e te tamǎrû nei teie mau uiraa i te mau tamarii e te tauturu atoa ra ia ratou ia faaite i te mau manaˈo e ere i te mea ohie ia faaite.”
Te mau pahonoraa ohie mau
Oia mau, e ere na to ˈna faahiahia i pihai iho i te taata, na to ˈna râ aravihi, e haapapu i te faufaa o teie buka. Oia hoi, mea ohie mau anei te mau pahonoraa o ta ˈna e horoa ra? Oia mau, ia hiˈohia te manaˈo anaanatae o te mau taurearea e rave rahi:
“Hou vau a taio ai i teie buka, ua haere noa vau na muri iho i to ˈu metua vahine e to ˈu tuahine i te Piha o te Basileia no te mea aita ta ˈu e nehenehe e faaea vau anaˈe i te fare. E piti huru oraraa to ˈu. Tera râ, ua hope tera tau; ua taui roa vau.”
“E nehenehe ta oe e faarue i te parau mau, tera râ, aita te parau mau e faarue ia oe. I te 27raa o to ˈu matahiti, ua hoˈi faahou vau i te Piha o te Basileia, o vau anaˈe iho, ma te mǎtaˈu e te manaˈo tatarahapa. Ua rave hoi au i te mau ohipa ino mau e ua tiaturi au e eita roa ˈtu ta te Atua e nehenehe e faaore i ta ˈu hape i rave. Tera râ, ua horoa mai te hoê tuahine paari i te buka apî Te uiui nei te mau taurearea. I to ˈu iteraa e te faataa ra oia i te parau no te mau fifi atoa o ta ˈu e farerei ra e te faaite atoa ra e nafea ia arai i teie mau fifi, ua taˈi au. Eita ta ˈu e nehenehe e faaite i to ˈu mauruuru rahi no teie buka. Mau pahonoraa ohie? Papu maitai!”
“Ua turai teie buka ia ˈu ia hiˈopoa maite ia ˈu iho. Aita hoi au e hiˈo ra ia ˈu iho mai te hoê Ite no Iehova. E hoa tamahine to ˈu. Te haere noa ra vau na muri iho i te mau taata no teie nei ao e ua eiâ atoa vau. Tera râ, i muri aˈe i to ˈu taioraa i te buka, ua taa ˈtura ia ˈu e aita vau e faaohipa maitai ra i to ˈu oraraa. Ua pure atura vau ia Iehova ia faaore i ta ˈu hapa e ua haamauruuru atura vau ia ˈna i to ˈna horoaraa mai i teie buka apî faahiahia mau.”
Ua riro noa hoi teie mau faahitiraa parau ei tuhaa i rotopu i te mau hanere rata o tei haponohia mai. Te faaitoito nei teie mau parau atoa ia matou e te haaputapû nei i to matou mafatu. E te mau taurearea, mea papu maitai e te hinaaro nei outou e rave i te maitai e te farii nei outou i te aratairaa ta Iehova e horoa maira ma te here na roto i ta ˈna Parau. Mea papu maitai atoa e mea ohie mau â te mau pahonoraa i horoahia i roto i te Parau a te Atua.
No reira, e oaoa roa outou i te iteraa e e tamau noa te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea...” i te neneihia i roto i te A ara mai na! e e horoa-atoa-hia te mau aˈoraa tano mau i niuhia i nia i te Bibilia no nia i te mau uiraa o ta outou e uiui noa ra. Eiaha e mairi i te hoê noa ˈˈe tumu parau! E mai te peu e aitâ outou i na reira ˈtura, a taio — e a taio faahou — i te buka Te uiui nei te mau taurearea — Mau pahonoraa ohieb. A faaite atu i te mau aˈoraa e vai ra i roto i teie buka i to outou mau hoa haapiiraa. A imi i te mau irava bibilia i faahitihia. A tauaparau e to outou mau metua no nia i te mau tumu parau. A faaohipa i te mau aˈoraa e horoahia ra. Inaha, e parau atoa paha outou mai ia Kent, 16 matahiti, e: “Mai te mea ra e te vai ra to ˈu aratai no te tauturu ia ˈu i te tau i reira e ruri ê ohie noa vau.”
[Nota i raro i te api]
a Ua haamata i te avae tiunu 1989 i roto i te ao atoa nei.
b E nehenehe outou e papai atu i te feia nenei i teie nei vea ia noaa atoa ta outou buka.
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Tabula o te mau tumu parau
Tuhaa 1
I te fare:
Te mau auraa i rotopu i te mau fetii
Pene Api
1 No te aha vau ‘e faatura ˈi i to ˈu metua tane e to ˈu 11
metua vahine’?
2 No te aha aita to ˈu mau metua e taa ra ia ˈu? 18
3 Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia horoa mai to ˈu mau 26
metua i te hoê tiamâraa rahi aˈe?
4 No te aha o papa e o mama i faataa ˈi? 34
5 Te faaipoipo faahou ra o to ˈu metua tane aore ra to ˈu 42
metua vahine: Eaha ta ˈu e rave?
6 Aita vau e afaro ra i to ˈu mau taeae e to ˈu mau 50
tuahine—No te aha?
7 E tia anei ia ˈu ia faarue i te fare? 56
Tuhaa 2
O outou e to outou mau hoa
8 Nafea ia maiti i te mau hoa mau? 65
9 Nafea vau ia faaruru i te mana o to ˈu mau hoa? 73
Tuhaa 3
To outou huru rapaeau
10 Eaha te faufaa o te huru rapaeau? 82
11 Te faaite ra anei to ˈu mau ahu i to ˈu huru mau? 90
Tuhaa 4
Eaha te ohipa e tupu ra i nia ia ˈu i teie nei?
12 No te aha vau e huru ê ai? 98
13 No te aha vau e hepohepo ai? 104
14 Nafea ia faaruru i te moemoe? 115
15 Mea mamahu roa vau—No te aha? 121
16 Mea tia anei ia peapea roa vau mai te reira te huru? 127
Tuhaa 5
Te haapiiraa e te ohipa
17 E tia anei ia ˈu ia faarue i te fare haapiiraa? 134
18 Nafea e noaa mai ai te mau nota maitatai aˈe? 140
19 No te aha to ˈu mau hoa e haapeapea noa ˈi ia ˈu? 150
20 Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia afaro mâua to ˈu 158
orometua haapii?
21 Nafea ia itea mai (e ia tapea noa) i te hoê ohipa? 166
22 Eaha te toroa o ta ˈu e maiti? 174
Tuhaa 6
Te taatiraa pae tino e te morare
23 Te taatiraa pae tino na mua ˈˈe i te faaipoiporaa 181
24 Nafea ia patoi i te mau taatiraa pae tino na mua ˈˈe 192
i te faaipoiporaa?
25 Te faanavenaveraa i to ˈna melo taatiraa 198
—Mea ino mau anei?
26 Te faanavenaveraa i to ˈna melo taatiraa 205
—Nafea ia aro i te reira?
272 Te haerea tia—Mea faufaa mau anei? 212
Tuhaa 7
Te tau haamatauraa, te here e te hoa tamaroa aore ra tamahine
28 Nafea ia faaore i te hoê here morohi noa? 219
29 E nehenehe anei ta ˈu e haamata i te haamatau? 225
30 Ua ineine anei au no te faaipoipo? 236
31 Nafea ia ite mai te peu e e here mau iho â? 242
32 Nafea ia haamanuïa i te tau haamatauraa? 252
Tuhaa 8
Te raau taero e te ava
33 E inu i te ava: no te aha e ore ai? 262
34 No te aha e patoi ai i te raau taero? 272
Tuhaa 9
Te mau faaanaanataeraa manaˈo
35 Mea faufaa anei te mau buka o ta ˈu e taio ra? 283
36 Nafea ia faaite i te hitahita ore i mua i te afata 289
teata?
37 No te aha e ore ai e fanaˈo i te mau ohipa 296
navenave o te oraraa?
Tuhaa 10
To outou oraraa a muri aˈe
38 Eaha te huru o to ˈu oraraa a muri aˈe? 305
39 Nafea vau ia taai i te mau auraa fatata 311
roa e te Atua?
[Tumu parau tarenihia i te api 12]
Te tuhaa o te buka mea au roa ˈˈe na ratou
Ua faaite mai e rave rahi mau taurearea e eaha te tuhaa, i rotopu i na tuhaa e hoê ahuru e vai ra i roto i te buka (i raro mai), o tei tauturu mau â ia ratou:
I te fare: “E tatamaˈi noa mâua to ˈu tuahine. Tera râ, ua tauturu te buka ia ˈu ia haapao atoa i to ˈna huru. I te tahi taime, e tatamaˈi faahou mâua, tera râ, e faaite mâua i to mâua manaˈo tatarahapa te tahi e te tahi e e farii mâua toopiti atoa ra e ua hape ta mâua parau.”
“Ua manaˈo noa vau e e noaa iho â te mau mea atoa ta ta ˈu tuahine e hinaaro ra, tera râ, te taa ra ia ˈu i teie nei e te pohehae noa ra vau. Te taa atoa ra ia ˈu e aita to ˈu mau metua i hape, tera râ, te imi noa ra raua i te ravea no te faaite i to raua here.”
“Ua tauturu te buka ia ˈu ia taa e e ere na ˈu te hape mai te peu e ua faataa to ˈu mau metua.”
O outou e to outou mau hoa: “Ua tauturu te reira ia ˈu ia taa e mai te peu e e hinaaro vau i te hoê hoa, e tia ia ˈu ia faaite e e hoa atoa vau. Ua haapii atoa vau ia faaatea ê mai ia ˈu i te mau taurearea tei riro ei amuimuiraa ino.”
To outou huru rapaeau: “Ia hiˈo anaˈe au, mea poria roa vau, e no reira, eita ïa vau e tamaa e rave rahi mahana. Tera râ, te poipoi aˈe, e amu rahi roa ïa vau i te maa e e poria faahou atu ai. Tera ˈtura ïa to ˈu manaˈo, mea hairiiri roa vau e e ere roa ˈtu vau i te mea nehenehe. Ua parau maira te hoê hoa e taio i te tuhaa no nia i ‘te huru rapaeau’. Aita ta ˈu i nehenehe e tapea i to ˈu roimata i to ˈu taioraa i te reira. Ua hiˈopoa faahou vau i te mau mea faufaa roa ˈˈe no ˈu e i teie nei, te tuu nei au i te tapao i nia i ta ˈu taviniraa i te Atua, eiaha faahou râ i nia i to ˈu nei huru rapaeau.”
Eaha te tumu o to ˈu nei haerea?: “Ua hepohepo roa vau e ua manaˈo atoa vau e haapohe ia ˈu. I teie nei, te faaitoito nei au i te faaoromai i to ˈu peapea, e te rapaau nei te hoê taote ia ˈu. Auê te oaoa e ia taio e e ore teie ‘mehameha tamau’ i te hoê mahana!”
Te haapiiraa e te ohipa: “E ere ta ˈu mau nota i te mea maitai roa e e haapeapea-noa-hia vau i te fare haapiiraa. E faaohipa vau i te mau aˈoraa a te buka.”
Te taatiraa pae tino e te morare: “Te farerei nei te mau taurearea i te mau faaheporaa e rave rahi o te turai ia ratou ia rave i te ohipa ino, tera râ, na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa a te Bibilia, e nehenehe ta ˈu e tapea i mua i te mana o te tahi atu mau taata.”
“Te rave nei au i te peu faanavenaveraa i to ˈu melo taatiraa, e mea peapea roa na ˈu. Tera râ, no to ˈu Metua i te raˈi ra, e rave au i te tutavaraa ma te itoito no te faaohipa i te mau aˈoraa e no te haamaitai i to ˈu haerea.”
Te tau haamatauraa, te here e te hoa tamaroa aore ra tamahine: “Aita i maoro iho nei, ua here roa vau i te hoê tamahine. Aita vau i maamaa-roa-hia aore ra i rave i te tahi mau ohipa haama i mua ia ˈna, tera râ, ua ite au i te mau manaˈo o ta outou e faataa ra. Ua tauturu mau â teie buka ia ˈu ia taa e e here morohi noa ïa te reira e aita i taeahia ia ˈu i te faito matahiti tano no te haamata i te haamatau e te hoê tamahine.”
Te raau taero e te ava: “Ua haamata vau i te tau haapiiraa tuarua, e ua titau-ê-na-hia vau e rave i te raau taero. Te tauturu nei te buka ia ˈu ia patoi i teie titauraa.”
Te mau faaanaanataeraa manaˈo: “E mataitai na vau i te afata teata mai te monire e tae atu i te mahana pae. Ua tauturu mai teie buka ia ˈu ia faaiti i te taime o ta ˈu e haamâuˈa ra i mua i te afata teata; i teie nei, e mataitai noa vau i te mahana pae e te sabati!
To outou oraraa a muri aˈe: “Ua manaˈo noa na vau e mea haumani roa te Bibilia; ua taui râ to ˈu manaˈo. Te tamata nei au i te taio i te Bibilia hoê ahuru ma pae minuti i te mau mahana atoa.”
“Ua tauturu mau â te buka ia ˈu i te pae no te pure. I teie nei, e nehenehe ta ˈu e paraparau atu ia Iehova mai te hoê hoa piri roa.”
[Hohoˈa i te api 10]
Ua hapono mai te tahi mau taurearea Farani i teie hohoˈa (i te pae atau) ei taipe no ‘te paruru e te turu here mau’ ta Iehova e ta ta ˈna faanahonahoraa e horoa maira na roto i te arai o te buka Te uiui nei te mau taurearea.