VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 15/2 api 21-25
  • Ua faaroo te mau motu no te Moana Inidia i te parau apî maitai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua faaroo te mau motu no te Moana Inidia i te parau apî maitai
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Faaearaa matamua—Rodrigues
  • Te mau motu Seychelles atea
  • Te hoˈiraa ˈtu i Réunion
  • Mayotte—Te motu noanoa
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 15/2 api 21-25

Ua faaroo te mau motu no te Moana Inidia i te parau apî maitai

FAANAHOHIA ia au i te hohoˈa o te hoê fana taaihia ia Madagascar e ma te purara i nia hau atu i te 3.9 mirioni kilometera tuea i te pae tooa o te râ o te Moana Inidia, te vai ra te mau motu no Rodrigues, Maurice, Réunion, Seychelles, Mayotte, e te mau Comorres. Noa ˈtu e ua parare teie mau motu i roto i teie moana rahi, e 7 300 kilometera tuea anaˈe te rahiraa fenua. Maoti te hoê huiraatira e 2.3 mirioni, tei rotopu ratou i te mau motu taata-roa ˈˈe-hia i roto i te ao nei.

E 2 900 Ite no Iehova i reira, o te rohi nei no te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te feia no taua mau motu ra. I te mea e tei te vahi atea ratou, mea oaoa roa na teie mau Ite te mau tere a te mau tiaau ratere e te mau tairururaa matahiti i faanahohia e te amaa a te Taiete Watch Tower i Vacoas, i te motu no Maurice. I taua mau taime ra e itehia ˈi te faahiahia o te mau parau a Isaia 42:10: “E himene i te himene apî ia Iehova; e te arue ia ˈna mai te hopea mai o te fenua ra; outou o tei tae i te moana, e to reira atoa ra; outou, e te mau fenua roa ra, e te feia atoa i parahi i reira.”

Aita i maoro aˈenei, ua tere atu te mau tia a te amaa i te mau motu no te farerei i te mau amuiraa e no te faatupu i te mau mahana tairururaa taa ê o te matahiti, teie hoi te upoo parau “Ia moˈa outou i to outou haerea atoa ra,” niuhia i nia i te Petero 1, 1:15. No te haere na roto i taua moana rahi ra, ua tere matou i te rahiraa o te taime na nia i te manureva—te tahi taime na nia i te mau manureva rahi apî, mea pinepine aˈe râ na nia i te mau manureva nainai aˈe. Ua rave-atoa-hia te mau pahi tira piti e te mau pahi taiˈe nainai. Mai haere tatou e hiˈo e mea nafea teie mau motu atea no te Moana Inidia i te faarooraa i te parau apî maitai!

Faaearaa matamua—Rodrigues

I muri aˈe i te hoê tere manureva hoê hora e te afa mai te motu Maurice mai, ua ite atura matou i te ǎau. O te otia ïa o te tai roto e haaati ra i te hoê motu iti i roto i te Moana Inidia. Teie ta matou faaearaa matamua, te motu no Rodrigues.

Ua patuhia te tauraa manureva i nia i te hoê vahi toa e tuatihia i te fenua, tei piihia Point Coraille. I teie nei vahi, mea paari roa te toa e no reira e nehenehe e taraihia no te hamani i te mau pǎpǎ e faaohipahia no te patu i te fare. Ua faahoro te hoê pereoo iti uta taata ia matou na nia i te hoê purumu pirihao e te tipuu haere mai te vahi tauraa manureva mai e tae atu i te oire pu no Port Mathurin. I te hoê taime, ua ite atura matou i te tahi pae o te motu e te ǎau i te atea ê, te tai roto ninamu e te pae miti ofaifai. I te mea e no hope noa ˈtura te tau ûa, ua tapoˈihia te mau aivi i te matie meumeu e te rarirari e te amu haere ra te puaatoro, te mamoe, e te puaaniho i te aihere.

Ua faatupuhia ta matou mahana tairururaa taa ê i te Piha no te Basileia i ropu i te oire no Port Mathurin. Ua haamata te ohipa i te motu no Rodrigues i te matahiti 1964 ra. I teie nei, i nia i te hoê huiraatira e 37 000 taata, te vai ra e 36 feia poro i te parau apî maitai. Auê te oaoa e ia ite e 53 taata o tei ruru mai e te hoê taurearea e 18 matahiti o tei bapetizohia. Noa ˈtu e aita o ˈna i ite i te taio e i te papai, ua farii to ˈna metua vahine i te parau mau i te matahiti 1969, e ua tamau noa oia i te tavini ia Iehova noa ˈtu te patoiraa a to ˈna mau fetii. I teie nei, e piti tamarii ta ˈna o tei pûpû ia raua no Iehova.

I muri aˈe i te tairururaa, ua poro matou hoê hebedoma i roto i teie motu. Ua paraparau matou i te reo Créole no Maurice no te mea tera atoa te reo i ǒ nei i te motu no Rodrigues. Ua haere atu matou i ta matou tuhaa fenua na nia i te pereoo uta taata e ua haere atoa matou na raro—oia hoi te hoê peho matie o te haere mai te purumu i nia i te fenua teitei e tae roa ˈtu i te pae miti. Auê ïa mataitairaa faahiahia e—te tai roto ninamu, te ǎau uouo, e te moana ninamu pao i tua! Faaitoitohia e te mataˈi maitai e te viivii ore, ua ineine matou i te haere.

Ua haere atura matou na nia i te mau eˈa iti na roto i te mau faaapu e ua na roto atu matou i te hoê anavai varivari no te tapae atu i te mau fare nainai e rave rahi i roto i te afaa. Ua farii-maitai-hia matou i te mau fare atoa e ua paraparau matou i te mau fatu fare no nia i te mau haamaitairaa ta te Basileia e fatata roa i te afai mai. Aita i maoro, tei raro roa matou i te peho, e ua tae i te taime no te hoˈi i te fare. E tia ïa ia matou ia paiuma faahou e ia haere noa na raro e rave rahi hora, teie râ, ua fanaˈo matou i te tauturu a te feia no taua vahi ra—inaha, ua paiuma matou i muri mai i te hoê pereoo o tei faahoro ia matou i nia.

I muri aˈe i taua tere rohirohi ra, ua oaoa roa matou i te hoˈi atu i te Betela nehenehe no Vacoas. Ua faanahohia e piti mahana tairururaa taa ê i te Fare oire. I te mahana matamua, e 760 taata tei tae mai. No ǒ mai ratou i te afaraa o na amuiraa e 12 o taua motu ra. I te mahana i muri iho, ua faaroo matou i te hoê â porotarama e e 786 taata no roto mai i na amuiraa ê atu e ono. I roto i taua hopea hebedoma ra, e maha taata apî tei bapetizohia. E 30 pionie taa ê e e 50 pionie tamau o te afai nei i te parau apî maitai i te feia no te mau motu.

Te mau motu Seychelles atea

Ua fatata roa te taime no matou ia rave faahou i te manureva, no te haere i te pae apatoerau i te hoê atearaa e 1 600 kilometera na nia i te moana e tae roa ˈtu i te motu no Mahé i te mau Seychelles, piihia Zil Elwannyen Sesel na roto i te reo Créole, oia hoi te auraa “te mau motu atea no Seychelle.” No te atea, e nehenehe noa te amaa e faanaho e piti tere i te matahiti. E faatupuhia te mahana tairururaa taa ê e te tairururaa haaati i roto e toru mahana tamau i te tau uaaraa tiare. E faatupuhia te tairururaa mataeinaa i muri aˈe i roto i te matahiti. I teie nei, i te afaraa o te avaˈe no atopa, ua tae mai matou no te tairururaa mataeinaa, e i muri iho, te hoê tere hoê hebedoma i roto i te amuiraa. I ǒ nei atoa, e nehenehe matou e paraparau i te reo Créole no Maurice.

Ua tae ê na mai te mau taeae no te mau motu tapiri mai no Praslin e no La Digue. Auê te oaoa e ia ite e 12 nunaa taa ê i reira! Te vahi o te tairururaa, o te Piha no te Basileia ïa o taua vahi ra, te hoê vahi vairaa pereoo rahi tahito i muri mai i te fare o te hoê Ite. I te mea e e ono anaˈe taeae, amuihia e te feia ratere, o te nehenehe e rave i te tahi tuhaa i roto i te porotarama, ua fanaˈo vetahi i te hopoia e vauvau e rave rahi mau oreroraa parau i roto i na mahana e maha. Ua putapû roa na feia poro e 81 i te iteraa e 216 feia tei tae mai i te mahana hopea o te tairururaa.

I muri aˈe i te tairururaa, ua rave matou i te hoê pahi tira piti no te haere atu i Praslin, e 40 kilometera i te pae apatoerau-hitia o te râ no Mahé. Ua hamanihia te pahi e 18 metera i te raau o te tacamahac. E nehenehe taua mau pahi nehenehe mau ra e faauta e 50 horopatete e fatata e 36 tane tauihaa. A faarue ai matou i te uahu no Mahé e fano atu ai matou i te motu Praslin e itehia ra i te atea ê, ua ite matou i te puai o te matini diesel tei turuhia e te mau iˈe uouo e tairi ra i nia i na tira e piti.

E piti hora e te afa i muri iho, ua haaati atura matou i te otue ofaifai no te tomo atu i roto i te mau pape mania aˈe o te Ooa unauna mau no St. Anne. I to matou taahiraa ˈtu i nia i te uahu roa, ua ite atura matou i to matou mau taeae e tiai noa ra. E 13 feia poro i nia i teie motu iti, e e 8 taata ratere o tei haere mai no te tahi atu mau vahi. No reira, ua oaoa roa matou i te iteraa ˈtu i te piha iti tei î e e 39 taata no te oreroraa parau taa ê. Auê ïa faito maitai no te haere â i mua!

A parahi ai matou i Praslin nei, e tia ia matou ia haere e mataitai i te vahi unauna o te Vallée de Mai. O te iˈoa ïa o te vahi e tupu ai te tumu haaari Coco-de-mer, o te faahotu i te mau maa rahi roa ˈˈe o te ao nei, e naeahia hoi te maa tataitahi e 20 kilo. I raro aˈe i te marumaru haumǎrû o te ururaau, ua ite matou i te mau faito atoa o teie mau tumu haaari. Te faataa ra te hoê papairaa e e 31 metera te tumu haaari teitei roa ˈˈe i to ˈna faitoraahia no te taime hopea i te matahiti 1968 ra. Te manaˈohia ra e ua naeahia vetahi o teie mau tumu raau teitei e 800 matahiti. E titauhia e 25 matahiti hou te hoê tumu haaari e haamata ˈi i te hotu e e 7 matahiti ia para te maa. Eita ïa e maerehia ia faaarahia i roto i te vea e: “A pata i te hohoˈa e a ori haere, eiaha râ e hauti”!

I te hora hitu i te poipoi aˈe, ua rave matou i te hoê poti no te haere i te motu iti no La Digue. E rave rahi mau poti nainai o tei taamuhia na te hiti o te uahu. Na teie mau poti e tuati ra i na 2 000 taata e ora ra i reira e te ao no rapaeau. Ua fariihia matou e te hoê tane e te hoê vahine ruhiruhia no Helevetia mai o tei faaea i roto i taua mau motu nei mai te matahiti 1975 mai â. Maoti i te rave i te pereoo tarahu, ua na raro noa matou i te haere na te pae tahatai e to ˈna mau ofai tarona maere mau tei haamaninahia e te miti e te ûa. I muri aˈe i te hoê inuraa taofe ohie noa, ua haere atura matou na roto i te vahi paruruhia, i reira te animala varavara roa parauhia amu rao ofaa ˈi, e tae roa ˈtu i te fare o te tahi mau taata anaanatae. E toru ahuru ma toru taata tei putuputu mai no te faaroo i te oreroraa parau i horoahia na roto i te reo Créole. Ua farerei matou i te hoê tane e ta ˈna vahine o tei rave i te mau faanahoraa atoa no te faatiamâ i to raua faaipoiporaa ia nehenehe raua e haere i mua i te pae varua. Oia mau, te haaputu ra Iehova i te feia hinaarohia o te mau fenua atoa, e to teie mau motu atea atoa.

Te hoˈiraa ˈtu i Réunion

O Réunion te motu tei naeahia i te hoê faito teitei roa ˈˈe i roto i te mau motu ta matou i ratere mai. A tapiri ai matou i te fenua, ua ite matou i te purumu e maha eˈa, tei apǐapǐ roa i te pereoo e haere maira mai te oire pu ra no Saint-Denis. Ua î roa te area i rotopu i te miti e te mouˈa i te mau fare tahua teitei. E 580 000 taata e ora ra i nia i teie motu e ua riro oia ei vahi hotu mau no te ohipa pororaa i te Basileia. (Mataio 9:37, 38) I teie nei, fatata e 2 000 feia poro itoito o te parau apî maitai i roto e 21 amuiraa.

Ua faatupuhia te mahana tairururaa taa ê i roto i te hoê vahi taaroraa tapoˈihia rahi. Ua oaoa roa matou i te iteraa e 3 332 taata i ruru mai, e mea putapû mau ia ite e 67 taata apî o tei tia mai no te bapetizo ia ratou! I muri aˈe i te farereiraa i te mau mitionare i nia i teie motu, ua faaineine matou no ta matou tere i muri iho.

Mayotte—Te motu noanoa

I muri aˈe i te hoê tere manureva e piti hora, ua haamata ihora to matou manureva e 40 parahiraa, i te pou no te tau i nia i te vahi tauraa manureva no Pamanzi, i nia i te hoê motu iti tei tuatihia i te oire pu no Mayotte o Dzaoudzi na roto i te hoê eˈa e 1.9 kilometera. E faatupu te raˈi ninamu, te ata uouo, te mau mouˈa heeuri, e te moana ninamu pao, i te hohoˈa o te hoê paradaiso hau mau no te pae rua ma. Ma te tano roa, ua piihia o Mayotte te Motu noanoa no te hâuˈa au mau o te tumu motoˈi. E haponohia ˈtu te monoˈi noanoa o to ˈna tiare i Farani i reira oia e faaohipahia ˈi no te hamani i te mau monoi pipi tuiroo o te ao nei.

E titauhia te hoê tere e 15 minuti na nia i te hoê poti parahurahu no te tapae atu i te motu rahi. I muri aˈe i to matou inuinuraa ma pape toetoe rii i te fare mitionare, ua titauhia matou ia haere i te hoê haapiiraa buka e 19 kilometera te atearaa i te tahi atu pae o te motu. Aita ˈtura matou i nehenehe faahou e rave i te hoê tere ori haere! Ua paiuma ˈtura matou i roto i te hoê pereoo aita e tafare no te hoê tere riaria na nia i te mau purumu apǐapǐ. Mai te mea ra e ua ape matou i te taime hopea roa i te taata, te puaatoro, e te tahi atu mau pereoo. Tera râ, ua ite to matou taata faahoro Farani i te eˈa. Ua tae atura matou i Chiconi, e ua farerei matou i te hoê utuafare i reira te haapiiraa buka e tupu ai.

Ua faaite maira te metua tane, e mahometa oia na mua ˈˈe, i ta ˈna e vau tamarii. Ua rave atura te tamaroa hopea, e maha matahiti, i te hoê peu ta matou i ite i muri iho e e peu fariiraa taata. Ua tuu oia i te niaraa o te hoê rima i roto i te tahi apu rima e ua tia noa o ˈna ma te faatoro i to ˈna rima i mua ia matou. I te omuaraa, ua tamata matou i te aroha rima ˈtu ia ˈna, e i muri iho ua tuu atura ta ˈu vahine i te rima o te tamaroa i nia i to ˈna upoo. Ua tiai noa ˈtura teie tamaroa iti e te mata araara ma te faaoromai, ma te uiui e te aha ra matou. I te pae hopea, ua taa ˈtura ia matou—ua tuu atura matou i to ˈna rima i nia i to ˈna iho upoo. Ua haamata te haapiiraa buka e e 14 taata i reira. I te afaraa o te haapiiraa, ua tomo maira te hoê taata anaanatae e ua aroha rima ˈtura i te mau taata atoa. E au ra e e peu matauhia atoa te reira i ǒ ratou.

I to matou hoˈiraa ˈtu na roto i te fenua e pouri noa ˈtura, ua ite atura matou i te mau manu iore rahi e hoˈi ra i te mau tumu raau no te amu i te maa i te po. Ua hâuˈa atoa matou i te hâuˈa avaava o te maa parauhia jackfruit o tei topa i nia i te purumu tipuu haere e te hâuˈa monamona o te vî, te iita, e te tuava. E vahi nohoraa teie a te mau lémurs, e mau animala nainai e au i te urî taata, e hohoˈa mata mai to te alope e te aero roa, ofirifiri, o te nehenehe e haru mai i te tahi taoˈa. A haaati ai matou i te vahi teitei o te hoê aivi, ua hitimahuta matou i te hoê mataitairaa aita e faaauraa. Te atiraa avaˈe peni anani-uteute o tei hiti mai i nia i te ooa, o tei anapanapa i nia i te mau pape manina. Ua haamǎrû atoa te taata e faahoro ra ia matou no te mataitai i teie hohoˈa. E i roto i te toea o to matou tere, ua hiˈo atu matou i te mau taime atoa e tipuu ai te purumu.

I te poipoi aˈe, ua haere matou e poro e te mau mitionare. A tahi, ua farerei matou i te hoê taurearea e orometua haapii oia e te paraparau maitai ra oia i te reo Farani. Ua parahi noa o ˈna i nia i te tahua, e ua parahi matou i nia i to ˈna roi. Te haapiiraa i muri iho, o te hoê atoa ïa taurearea, e ua titau oia ia matou ia parahi i nia i to ˈna mǎrû roi i nia i te tahua i roto i to ˈna piha nainai. Aita i maoro i muri iho, ua haamata ˈtura matou i te taviriviri haere ma te tamata i te haamoe i te mauiui o to matou avaˈe e te hou e tahe ra i roto i to matou tua. E te radio i pihai atu o te faataˈi ra i te mau himene apî, e ere i te mea ohie ia haamau i te feruriraa i nia i te haapiiraa, tei arataihia hoê tuhaa na roto i te reo Farani e te tahi tuhaa na roto i te reo Mahorian.

Ta matou farerei hopea, o te hoê ïa taurearea no te mau motu tapiri no Comorres. Ua tatarahapa oia no te mea aita o ˈna e paraparau maitai ra i te reo Farani, ua rave maira o ˈna i ta ˈna vea, ma te ineine i te haamata. A faataa ˈi te mitionare i te tahi parau ia ˈu nei, ua tâpû maira o ˈna i ta mâua parau e ua na ô ihora e e taio o ˈna i te paratarapha. Te ani mǎrû ra hoi oia ia mâua ia mâmu. E mau mahometa anaˈe teie mau taata, teie râ, mea oaoa roa na ratou i te mea ta ratou e haapii ra i roto i te Bibilia.

Ua aniani matou e no te aha râ e rave rahi mau tane apî o te haapii ra, e mea iti roa râ te mau vahine apî aore ra te mau tamahine. Ua faaitehia mai matou e te tumu, o te mau peu tahito ïa i roto i te oraraa nunaa e te utuafare. Ua fariihia te faaearaa e e rave rahi vahine i roto i te haapaoraa e te oraraa nunaa, e te ora nei te vahine tataitahi i roto i to ˈna iho fare, e mea iti roa te mana o te metua tane; na te metua vahine e faatere i te mau ohipa. Ua haapii atoa matou e e tapeahia te mau tamahine i te fare o to ratou metua vahine e tae roa ˈtu i to ratou faaipoiporaa. Area te mau tamaroa ra, e faarue ratou i te fare i te taurearearaa e e faatia ratou i to ratou iho banga, aore ra fare, aore ra e ora ratou e te tahi atu mau taurearea i roto i te hoê banga. Ia au i teie mau huru tupuraa, e tiamâraa to te mau tane apî no te haapii ahiri e e hinaaro ratou, mea iti roa râ te mau tamahine o te fanaˈo ra i teie tiamâraa.

Ua tupu te mahana tairururaa taa ê i te sabati. Mea maitai roa te mahana i te poipoi, tera râ, i te avatea, ua tapoˈipoˈi atura te raˈi, e ua topa puai maira te ûa. Aita e taata i haapeapea, inaha, mea haumǎrû aˈe ïa. Ua fanaˈo â matou i reira i te mau haamaitairaa rahi i te pae varua a oaoa ˈi na feia poro e te mau pionie e 36 i te iteraa e 83 feia i putuputu mai e e 3 taata apî i bapetizohia.

Ua riro te matararaa mai te vea iti ra E oaoa oe i te fenua e a muri noa ˈtu! na roto i to ratou reo ei taime faufaa roa. E ere noa teie i te vea hoê roa a te Taiete Watch Tower na roto i te reo Mahorian, te reira anaˈe râ te vea na roto i taua reo nei. Ua papaihia te mau reta arabia i raro aˈe i te papai roma. E haapii te taata i te mau reta arabia i te fare haapiiraa eiaha râ te reo arabia. E nehenehe ratou e faahiti aau i te mau pure na roto i te reo Arabia e e taio i te Buka faaroo Mahometa na roto i te reo Arabia; teie râ, aita ratou e taa ra i te auraa o te mau parau ta ratou e faahiti ra. Ia taio ratou i te mau reta arabia i roto i te vea iti, e maere roa ratou i te mea e te taa ra ia ratou i te auraa. Te parau o ta ratou e taio ra o to ratou iho ïa reo Mahorian ia au i te mau taˈiraa reo papaihia e te mau reta arabia. Mea oaoa roa ia ite i to ratou hohoˈa mata anaanatae a taa ˈi ia ratou i te auraa o te parau o ta ratou e taio ra.

Mea ohie roa ia opere i te mau vea iti i te taata. I roto i te hoê o te mau oire iti moemoe, ua haafatata maira te hoê tane ia matou a poro ai matou i te hoê vahine. Ua haamata ˈtura oia i te paraparau puai i to matou taeae na roto i te reo Mahorian. Ua manaˈo matou e te patoi ra oia i ta matou ohipa. Ua paraparau noa ˈtura taua taata nei ma te hautiuti rahi. Ua faataa maira te taeae i muri iho e te amuamu ra taua taata ra: “I to outou manaˈoraa, nafea matou ia haamanaˈo i te mau parau o ta outou i faaite mai mai te peu e e haere noa mai outou e hiˈo ia matou hoê taime i te matahiti? Ahani, a faaite mai na? A haere pinepine mai e paraparau ia matou no nia i teie mau mea.”

Te faaite atoa ra teie mau parau hopea i to matou manaˈo. Ma te papu maitai, te haaputuputu ra Iehova i te mea hinaarohia o te mau fenua atoa na roto i te parau apî maitai o te Basileia. Noa ˈtu e ua faataa-ê-hia ratou e te moana rahi, te tahoê mai nei te feia no te mau motu i to ratou reo i te arueraa puai e faataehia ˈtu nei i to tatou Poiete e to tatou Metua i te raˈi ra, te Atua ra o Iehova.—Hagai 2:7.

[Hohoˈa fenua i te api 21]

(Hiˈo i te papai.)

SEYCHELLES

MOANA INIDIA

COMORRES

MAYOTTE

MADAGASCAR

MAURICE

RÉUNION

RODRIGUES

[Hohoˈa i te api 23]

Te otue ofaifai no Praslin, Ooa St. Anne

[Hohoˈa i te api 24]

Te hoê pereoo tarahu i La Digue, Seychelles

[Hohoˈa i te api 25]

Te pororaa e te vea apî i Mayotte

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono