VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/10 api 13-18
  • A faariro i te pue rima mure ore o Iehova ei turu no outou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faariro i te pue rima mure ore o Iehova ei turu no outou
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te tumu o teie mau haafifiraa atoa?
  • Faaitoitohia i roto i te maˈi
  • Te tamǎrûraa no te feia tei hepohepo roa
  • E tauturu Iehova ia tatou ia faaoromai i te mauiui ia pohe te hoê taata
  • Te tauturu ia hape tatou
  • Ia faaorahia tatou i te mau faateimaharaa
  • E faaora te aroha o Iehova ia tatou i te hepohepo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Iehova—‘tei faaora’ o te mau tau Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Te faaroo mau ra anei outou i te evanelia?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • A tuu noa i ta outou hopoia i nia ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/10 api 13-18

A faariro i te pue rima mure ore o Iehova ei turu no outou

“E i nia ae tona tiahapa, e i raro ae tona pue rima mure ore ra.”—DEUTERONOMI 33:27, V.C.J.S.

1, 2. No te aha te nunaa o Iehova e nehenehe ai e tiaturi i to ˈna turu?

TE HAAPAO ra Iehova i to ˈna nunaa. Ei hiˈoraa, i roto i te mau ati atoa o Iseraela, ‘ua ati atoa oia’! Ma te here e te hamani maitai, “na ˈna ratou i mau, e na ˈna ratou i hopoi.” (Isaia 63:7-9) No reira, ahiri e e tapea tatou i to tatou haapao maitai i te Atua, e nehenehe tatou e tiaturi e e turu mai oia ia tatou.

2 Ua parau te peropheta ra o Mose e: “O te Atua ra, o te matamua mau to oe pare, e na rima pohe ore ra to oe mau.” (Deuteronomi 33:27) Te na ô ra te tahi atu tatararaa e: “E i nia ae tona tiahapa, e i raro ae tona pue rima mure ore ra.” (V.C.J.S.) Tera râ, nafea na pue rima o te Atua ia turu i to ˈna mau tavini?

Eaha te tumu o teie mau haafifiraa atoa?

3. Afea te huitaata auraro e fanaˈo roa ˈi i ‘te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua ra’?

3 Ia tavini tatou ia Iehova, eita te reira e paruru ia tatou i te mau haafifiraa e roohia i te mau taata tia ore. Ua parau hoi te tavini a te Atua ra o Ioba e: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.” (Ioba 14:1) No nia i “to [tatou] pue mahana i te oraraa nei,” te na ô ra te papai salamo e: “E riro râ taua etaeta ra ei rohirohi e ei taiâraa.” (Salamo 90:10) Mai te reira noa iho â te huru o te oraraa e tae roa ˈtu i te taime ‘e faaorahia ˈi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.’ (Roma 8:19-22) E tupu te reira i roto i te Faatereraa hoê tausani matahiti a te Mesia. Na nia i te niu o te tusia taraehara o Iesu, e fanaˈo te mau taata e auraro i te Basileia i te faatiamâraahia i te hara e te pohe. I te hopea o te Mileniuma, ua tauturu ïa te Mesia e te mau arii-tahuˈa i tahoê mai ia ˈna, i te huitaata auraro ia tapae i nia i te faito taata tia roa, e te feia taiva ore i te Atua i roto i te tamataraa hopea a Satani e ta ˈna mau demoni, e papaihia ïa to ratou iˈoa e a muri noa ˈtu i roto i “te buka ora.” (Apokalupo 20:12-15) I reira ïa ratou e fanaˈo roa ˈi i te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.

4. Maoti hoi i te amuamu noa no nia i to tatou huru oraraa, eaha te tia ia tatou ia rave?

4 A tiai noa ˈtu ai i te reira, maoti hoi i te amuamu noa no nia i to tatou huru oraraa, e tia ia tatou ia tiaturi ia Iehova. (Samuela 1, 12:22; Iuda 16) E tia atoa ia tatou ia haamauruuru i to tatou Tahuˈa Rahi, o Iesu, mea na roto i to ˈna arai tatou e nehenehe ai e haafatata ˈtu i te Atua “ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.” (Hebera 4:14-16) Eiaha roa ˈtu tatou e rave mai ia Adamu. Inaha, ua faahapa oia ia Iehova i to ˈna horoaraa mai i te hoê vahine ino, inaha ua parau atu o ˈna e: “Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no ˈu ra, i horoa mai i to taua raau ra, amu ihora vau.” (Genese 3:12) Ua horoa mai te Atua i te mau mea maitatai e eita o ˈna e faatae mai i te haafifiraa i nia ia tatou. (Mataio 5:45; Iakobo 1:17) Mea pinepine te mau ati i te tupu na roto i to tatou iho ereraa i te paari aore ra na roto i te hape a vetahi ê. E roo-atoa-hia tatou i te fifi no te mea e feia hara tatou e te ora nei tatou i roto i te hoê ao tei raro aˈe i te mana o Satani. (Maseli 19:3; Ioane 1, 5:19) Teie râ, e riro te rima mure ore o Iehova i te turu i ta ˈna mau tavini taiva ore o te tiaturi maite ia ˈna na roto i te pure e o te faaohipa tataitahi i te aˈoraa a ta ˈna Parau.—Salamo 37:5; 119:105.

Faaitoitohia i roto i te maˈi

5. Eaha te faaitoitoraa ta te feia maˈi e nehenehe e fanaˈo i roto i te Salamo 41:1-3?

5 E faataiâ te maˈi i te rahiraa o tatou nei i te tahi mau taime. Ua parau râ o Davida e: “E ao to tei haapao mai i te taata rii aroha ra, e faaorahia oia e Iehova i te taime ahoaho ra: na Iehova oia e tiai e ua faaora hoi ia ˈna, e fanaˈo to ˈna parahiraa i te ao nei; e ore hoi oe e tuu ia ˈna i te hinaaro o to ˈna mau enemi. Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra; e na oe e heheu i to ˈna roi i te maˈiraahia ra.”—Salamo 41:1-3.

6, 7. Mea nafea to te Atua tautururaa ia Davida a vai ai oia i nia i te hoê roi maˈi, e mea nafea te reira ia tauturu i te mau tavini a Iehova i teie mahana?

6 E tauturu te hoê taata aroha i te feia e fifihia ra. E nehenehe “te taime ahoaho” e riro ei taime fifi aore ra ei tau maoro teimaha mau o te haaparuparu i te hoê taata. E tiaturi oia i te Atua ia tiai ia ˈna i roto i to ˈna maˈi, e e parau vetahi e “e fanaˈo to ˈna parahiraa i te ao nei” na roto i te haaparareraa i te parau oaoa o te haerea hamani maitai o Iehova i nia ia ˈna. Ua faaitoito te Atua ia Davida ‘i nia i te roi maˈi ra,’ peneiaˈe paha i roto i te tau ahoaho mau i to Abasaloma, te tamaiti a Davida, tamataraa i te haru i te terono o Iseraela.—Samuela 2, 15:1-6.

7 I te mea e ua aroha o Davida i te feia riirii, ua manaˈo oia e e nehenehe te Atua e faaitoito ia ˈna ia paruparu oia i nia i te roi maˈi ra. (Salamo 18:24-26) Noa ˈtu e ua pohehia oia i te maˈi ino mau, ua tiaturi oia e ‘e taui’ te Atua ‘i to ˈna roi,’ eiaha na roto i te rapaau-semeio-raa ia ˈna, na roto râ i te faaitoitoraa ia ˈna maoti te mau manaˈo tamahanahana. E au ra e te taui ra Iehova i to ˈna roi maˈi na roto i te hoê roi faaitoito. Oia atoa, mai te peu e te roohia ra tatou i te maˈi ei mau tavini na te Atua, e turu na pue rima mure ore o Iehova ia tatou.

Te tamǎrûraa no te feia tei hepohepo roa

8. Mea nafea to te hoê kerisetiano tei pohehia i te maˈi faaiteraa i to ˈna tiaturi ia Iehova?

8 E nehenehe te maˈi e faatupu i te hepohepo o te feruriraa. Te na ô ra te hoê kerisetiano tei pohehia i te maˈi ino mau, e i te tahi taime, e paruparu-roa-hia o ˈna e eita atoa ta ˈna e nehenehe e taio, e: “E faatupu te reira i roto ia ˈu nei i te hepohepo rahi, i te manaˈo haafaufaa ore ia ˈu iho, e e tae roa vau i te taˈi.” Ua ite râ o ˈna e te hinaaro ra Satani e faateimaha roa ia ˈna na roto i te manaˈo haaparuparu, e e aro noa o ˈna, ma te ite e, maoti te tauturu a Iehova, eita o ˈna e hiˈa. (Iakobo 4:7) Ua riro teie taata ei faaitoitoraa no te tahi pae o tei ite e te tiaturi ra o ˈna i te Atua. (Salamo 29:11) E ia tapeahia oia i te fare maˈi, e taniuniu atu oia i te feia maˈi e i te tahi pae no te faaitoito ia ratou i te pae varua. E faaitoito-atoa-hia o ˈna iho na roto i te faarooraa i te mau ripene o te mau pehepehe o te Basileia e te mau tumu parau o teie vea e te tahi atu vea, o A ara mai na!, e na roto i te farereiraa i te tahi atu mau kerisetiano. Te na ô ra teie taeae e: “E paraparau pinepine au ia Iehova na roto i te pure, ma te ani ia ˈna ia horoa mai i te puai, te aratairaa, te tamahanahanaraa, e te tauturu no te faaoromai.” Mai te peu e e kerisetiano outou e te faaruru ra outou i te maˈi ino mau, eiaha e faaea i te tiaturi ia Iehova e i te faariro i to ˈna pue rima mure ore ei turu no outou.

9. Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e, i te tahi taime, e haafifi te hepohepo o te feruriraa i te mau tavini paieti?

9 E fifi tahito roa te hepohepo o te feruriraa. I raro aˈe i te tamataraa, ua paraparau o Ioba mai te hoê taata e manaˈo ra e ua faaruehia oia e te Atua. (Ioba 29:2-5) No to ˈna tapitapi i te pau o Ierusalema e to ˈna mau patu, ua peapea roa o Nehemia, e ua taˈi o Petero ma te mauiui no to ˈna hepohepo i to ˈna faarueraa i te Mesia. (Nehemia 2:1-8; Luka 22:62) Ua hepohepo roa o Epapherodito no te mea ua faaroo te mau kerisetiano i Philipi e ua pohehia o ˈna i te maˈi. (Philipi 2:25, 26) Ua roohia vetahi mau kerisetiano i te hepohepo i Tesalonia, no reira o Paulo i faaitoito ai i te mau taeae i reira ia “haamahanahana ˈtu i te aau taiâ.” (Tesalonia 1, 5:14) Nafea ïa te Atua e tauturu ai i teie mau huru taata?

10. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia tamata tatou i te faaruru i te hepohepo o te feruriraa?

10 Na te taata tataitahi iho â e faaoti i te ravea taa ê no te rapaau i te hepohepo ino mau.a (Galatia 6:5) E nehenehe te faafaaearaa tano e te ohiparaa ma te aifaito e riro ei tauturu. Maoti hoi i te faariro e rave rahi mau fifi ei ati teimaha roa, mea maitai paha ia tamata te hoê taata e hepohepo ra i te faatitiaifaro i teie mau fifi hoê i muri aˈe i te tahi. E riro atoa te tauturu au mau a te mau matahiapo o te amuiraa i te haamaitai ia ˈna, mai te peu iho â râ e te haafifi ra to ˈna hepohepo i to ˈna maitai i te pae varua. (Iakobo 5:13-15) Na nia i te mau mea atoa, mea faufaa roa ia turui atu i nia ia Iehova, ‘ia huri i to tatou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia tatou.’ E nehenehe te pure tuutuu ore e te aau mehara e hopoi mai i ‘te hau a te Atua o te paruru i te mafatu e te feruriraa na roto i te arai o Iesu Mesia.’—Petero 1, 5:6-11; Philipi 4:6, 7.

E tauturu Iehova ia tatou ia faaoromai i te mauiui ia pohe te hoê taata

11-13. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia tamǎrû i te mauiui ia pohe anaˈe te hoê taata tei herehia e tatou?

11 Mea peapea roa ia pohe anaˈe te hoê taata o ta tatou i here. Ua mihi o Aberahama i te poheraa o ta ˈna vahine, o Sara. (Genese 23:2) I te poheraa ta ˈna tamaiti o Abasaloma, ua mauiui roa o Davida. (Samuela 2, 18:33) Inaha, ua “oto” atoa te taata tia ra o Iesu i te poheraa to ˈna hoa o Lazaro! (Ioane 11:35) No reira, mea mauiui roa ia rave anaˈe te pohe i te hoê taata o ta tatou i here. Teie râ, eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia tamǎrû i to tatou mauiui?

12 E tauturu te Atua i to ˈna nunaa ia faaoromai i te mauiui rahi o te pohe. Te na ô ra ta ˈna Parau e te vai ra te hoê tia-faahou-raa. No reira, eita tatou e “taiâ, mai te tahi pae aore o ratou tiairaa ra.” (Tesalonia 1, 4:13; Ohipa 24:15) E tauturu te varua o Iehova ia tatou ia tapea i te hau e te faaroo e ia feruri hohonu i nia i te oraraa faahiahia roa no a muri aˈe i tǎpǔhia i roto i ta ˈna Parau, ia ore tatou ia haaparuparu roa na roto i te mau manaˈo peapea no te taata herehia i pohe ra. E noaa atoa mai te tamahanahanaraa na roto i te taioraa i te mau Papai e te pureraa i “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.”—Korinetia 2, 1:3, 4; Salamo 68:4-6.

13 E nehenehe tatou e huti mai i te tamahanahanaraa na roto i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa mai ta te taata paieti ra o Ioba i rave, inaha, ua parau oia e: “Ahiri oe [e Iehova] e faatapuni ia ˈu i hade e; ahiri oe e huna ia ˈu, e ia ore to oe riri; ahiri oe e faataa i te taime, a manaˈo mai ai ia ˈu nei! Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei: E tiai au i to ˈu pue mahana i haapaohia ra e ia hope, e ia tae i te taime e faahoˈihia ˈi au ra. Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto â oe i te ohipa a to rima i rave ra.” (Ioba 14:13-15) Eita tatou e mihi rahi ia reva anaˈe te hoê hoa piri roa no te tahi tere, no te mea ua ite tatou e e farerei faahou tatou ia ˈna. E nehenehe te mauiui hohonu ia pohe anaˈe te hoê taata i herehia ra, e iti mai ahiri e e faariro tatou i te pohe o te hoê kerisetiano haapao maitai ia au i taua huru hiˈoraa nei. Mai te peu e e tiaturi na oia e ora i nia i te fenua, e faaarahia mai ïa o ˈna i te taoto o te pohe i ǒ nei i nia i te fenua i roto i te Faatereraa hoê tausani matahiti a te Mesia. (Ioane 5:28, 29; Apokalupo 20:11-13) E mai te peu e te tiaturi nei tatou e ora i nia i te fenua nei e a muri noa ˈtu, peneiaˈe tei reira atoa tatou no te farii mai i te taata o ta tatou i here ia faatiahia mai o ˈna.

14. Mea nafea to e piti vahine ivi kerisetiano faarururaa i te poheraa o ta raua mau tane?

14 I muri aˈe i te poheraa o ta ˈna tane, ua ite te hoê tuahine e e tia ia ˈna ia tamau noâ i to ˈna oraraa i roto i te taviniraa a te Atua. Taa ê atu i to ˈna faaitoitoraa “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu,” ua nira oia i te hoê tifaifai e 800 toetoea ahu. (Korinetia 1, 15:58) “E opuaraa maitai roa te reira,” o ta ˈna ïa e parau ra, “no te mea ia nira anaˈe au, e faaroo noa vau i te mau pehepehe o te Basileia e te mau ripene a te Bibilia, na te reira ïa e faaohipa i to ˈu feruriraa.” Te haamanaˈo ra o ˈna ma te putapû mau i te haereraa mai te hoê matahiapo paari e ta ˈna vahine e farerei ia ˈna. Na roto i te Bibilia, ua faaite maira te matahiapo e te haapao maira te Atua i te mau vahine ivi. (Iakobo 1:27) Aita te tahi atu vahine kerisetiano i topa i roto i te tapitapiraa no ˈna iho i te poheraa ta ˈna tane. Ua mauruuru roa oia i te turu o to ˈna mau hoa e ua anaanatae rahi atu â oia ia vetahi ê. “Ua pure au ma te pinepine aˈe e ua faatupu vau i te hoê taairaa piri roa ˈtu â e o Iehova,” o ta ˈna ïa e parau ra. Auê ïa haamaitairaa ia fanaˈo i te turu o na rima mure ore o te Atua!

Te tauturu ia hape tatou

15. Eaha te haapotoraa o te mau parau a Davida i roto i te Salamo 19:7-13?

15 Noa ˈtu e te here nei tatou i te ture a Iehova, e hape iho â tatou i te tahi mau taime. Eita e ore e e haapeapea te reira ia tatou, mai ia Davida atoa, o tei faariro i te mau ture a te Atua, ta ˈna mau faahaamanaˈoraa, ta ˈna mau faaueraa, e ta ˈna mau haavaraa ei mau ohipa hau atu i te faufaa i te auro. Ua parau oia e: “Na te reira hoi i haapii mai i to tavini; e tei te haapao i te reira te utua rahi. O vai hoi tei ite i ta ˈna ihora mau hara? e tamâ mai oe ia ˈu i tau mau hara itea-ore-hia nei; e tapea mai oe i to tavini i te hara iimi; eiaha roa te reira ia faahepo mai ia ˈu; ei reira vau e maitai ai, aore aˈera te hara rahi.” (Salamo 19:7-13) E tuatapapa anaˈe na i teie mau parau.

16. No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapae i te teoteo?

16 E mau hara ino aˈe te mau ohipa teoteo i te mau hape. Ua iritihia te tiaraa arii o Saula no te mea ua pûpû oia i te tusia ma te teoteo e no te mea ua faaora oia i te arii no Amaleka ra o Agaga e te mau animala maitatai, noa ˈtu e ua faaue mai te Atua ia haamou-roa-hia te mau ati Amaleka. (Samuela 1, 13:8-14; 15:8-19) Ua faautuahia te arii ra o Uzia i te lepera no te mea ua rave oia ma te teoteo i te mau ohipa i faataahia na te mau tahuˈa. (Paraleipomeno 2, 26:16-21) I te taime a hopoihia ˈi te afata o te faufaa i Ierusalema e a turori ai te puaatoro e huti ra i te pereoo, ua tairi ihora te Atua ia Uza i te pohe no to ˈna faatura ore i to ˈna tuuraa i to ˈna rima i nia i te Afata no te tapea ia ˈna. (Samuela 2, 6:6, 7) No reira, mai te peu e eita tatou e ite e nafea râ aore ra ahiri e ua faatiahia tatou ia rave i te tahi ohipa, mea maitai aˈe ia faaite i te haehaa e ia haere atu e ani i te feia o tei ite. (Maseli 11:2; 13:10) Oia mau, mai te peu e ua faaite tatou i te teoteo, e tia ia tatou ia pure ia faaorehia ta tatou hapa e ia ani i te Atua ia tauturu ia tatou ia aro atu i te teoteo a muri aˈe.

17. Nafea te mau hara hunahia ia ohipa i nia i te hoê taata, nafea râ te faaoreraa i te hapa e te tamǎrûraa e noaa mai ai?

17 E nehenehe te mau hara i rave-huna-hia e faataiâ. Ia au i te Salamo 32:1-5, ua tamata o Davida i te huna i ta ˈna hara, tera râ, ua parau oia e: “Ia ˈu i mamû noa ra, ua ino roa o ˈu mau ivi, i te uuru no ˈu e rui noa ˈtu te mahana. Te teiaha maira hoi to rima i nia ia ˈu, i te rui e te ao; ua mǎrô atura vau mai te mǎrô o te tau poai ra.” Ua rohirohi roa o Davida i te tamataraa i te haamamû i to ˈna haava manaˈo e faahapa noa ra ia ˈna, e ua haaparuparu roa te ahoaho ia ˈna mai te hoê tumu raau o tei erehia i to ˈna tapau i te tau paǔra aore ra i raro aˈe i te ahu o te tau veavea. E au ra e ua mauiui roa oia i te pae o te feruriraa e i te pae tino e ua ore roa to ˈna oaoa no te mea aita o ˈna i faaite i ta ˈna hara. Mea na roto noa i te faaiteraa i ta ˈna hara i te Atua e noaa ˈi ia ˈna i te faaoreraa i ta ˈna hapa e te tamǎrûraa. Ua na ô aˈera o Davida e: “E ao to ˈna! to tei faaorehia ta ˈna hara, e tei tapoˈihia to ˈna ino. . . . E maoro aˈera, ua faˈi atura vau i tau hara ia oe; e aore au i huna i to ˈu nei piˈo: i na ô aˈera hoi au e, E faˈi au i tau hara ia Iehova ra; e ua faaore mai oe i te ino o taua hara na ˈu ra.” E nehenehe te tauturu here mau a te mau matahiapo o te amuiraa e tauturu ia rapaauhia tatou i te pae varua.—Maseli 28:13; Iakobo 5:13-20.

18. Eaha te haapapuraa e e nehenehe te hara e faatupu i te mau faahopearaa maoro, teie râ, eaha te nehenehe e tamahanahana ia tatou i roto i taua mau huru tupuraa ra?

18 E nehenehe te hara e faatupu i te mau faahopearaa maoro. O te ohipa ïa i roohia i nia ia Davida, o tei faaturi e o Bate-seba, o tei faanaho i te mau ohipa ia pohe ta ˈna tane, e o tei faaipoipo i teie vahine ivi tei hapu. (Samuela 2, 11:1-27) Noa ˈtu e ua faaite te Atua i to ˈna hamani maitai no te faufaa o te Basileia, te tatarahapa o Davida, e to ˈna hamani-maitai-raa ia vetahi ê, ua roohia o Davida i te ‘ino i roto i to ˈna ra fare.’ (Samuela 2, 12:1-12) Ua pohe te tamarii i fanauhia no roto mai i te faaturi. Ua faahepo o Amanona, te tamaiti a Davida, i to ˈna tuahine o Tamara, ia taoto ia ˈna e ua taparahihia o ˈna na nia i te faaueraa a Abasaloma, te taeae o Tamara. (Samuela 2, 12:15-23; 13:1-33) Ua haavahavaha o Abasaloma ia Davida na roto i te taotoraa i te mau vahine a Davida. Ua tamata oia i te haru mai i te terono tera râ ua taparahihia oia. (Samuela 2, 15:1–18:33) Eita e nehenehe e ape i te mau faahopearaa o te hara. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê taata rave hara i tiavaruhia, e tatarahapa e e faahoˈihia mai i roto i te amuiraa, tera râ, e titauhia paha e rave rahi matahiti no te faaore i te ino i roohia i to ˈna roo e te hepohepo e faatupuhia e te hara. Tera râ, mea tamahanahana mau ia faaore mai Iehova i ta tatou hara e ia fanaˈo i te turu o to ˈna pue rima mure ore ra!

Ia faaorahia tatou i te mau faateimaharaa

19. Nafea te varua o te Atua ia tauturu mai ia farerei tatou i te mau tamataraa rahi?

19 Ia farerei tatou i te tamataraa rahi, e nehenehe tatou e erehia i te paari e te puai no te rave i te hoê faaotiraa e no te faatupu i te mea o ta tatou i faaoti. I roto i teie huru tupuraa, “te turu atoa mai nei hoi [te varua o te Atua] i to tatou nei paruparu, aore hoi tatou i ite maitai i te mea au ia pure tatou; na te [varua] iho i ani i ta tatou ma te uuru e ore e tia ia parau ra.” (Roma 8:26) Ia faataui Iehova i te mau ohipa, e tia ia tatou ia mauruuru. Tera râ, e nehenehe to ˈna rima e faaora ia tatou na roto i te tahi atu ravea. Ia pure tatou ia noaa mai te paari, e nehenehe Iehova na roto i to ˈna varua, e faaite mai e eaha te tia ia tatou ia rave e e horoa mai i te puai o ta tatou e titau ra no te na reira. (Iakobo 1:5-8) Maoti to ˈna tauturu, e nehenehe tatou e faaoromai ia ‘taiâ anaˈe tatou i te mau pohe ěê ra’ e e faaruru atu i te reira na roto i te faaroo i tamatahia e i faaitoitohia.—Petero 1, 1:6-8.

20. Eaha ta tatou e fanaˈo mai te peu e e faariro mau â tatou i na pue rima mure ore o te Atua ei turu no tatou?

20 Eiaha tatou e rohirohi i te fariu atu i nia i te Atua na roto i te pure. Ua parau hoi o Davida e: “Te tano noa nei â tau mata ia Iehova, no te mea e tia ia ˈna ia iriti mai i tau avae i te marei ra. Ite mai ia ˈu, e aroha mai ia ˈu; e ati hoi to ˈu i te moemoe. Ua rahi iho nei te mauiui o tau aau: e faaora oe ia ˈu i tau mau ati nei. E hiˈo mai oe i tau pohe e tau mauiui, e faaore mai oe i tau mau hara atoa nei.” (Salamo 25:15-18) Mai ia Davida atoa, e fanaˈo tatou i te faatiamâraa no ǒ mai i te Atua ra, to ˈna farii maitai, e to ˈna faaoreraa mai i ta tatou hara mai te peu e e faariro mau â tatou i na pue rima mure ore o Iehova ei turu no tatou.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te mau tumu parau no nia i te hepohepo o te feruriraa i roto i te A ara mai na! no te 22 no atopa 1987, mau api 2-16, e no te 8 no novema 1987, mau api 12-16 (vea farani).

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Nafea Iehova ia tauturu i ta ˈna mau tavini tei pohehia i te maˈi?

◻ Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaruru tatou i te hepohepo o te feruriraa?

◻ Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia tamǎrû i to tatou mauiui ia pohe anaˈe te hoê taata tei herehia e tatou?

◻ Nafea e noaa mai ai te tamǎrûraa i te feia e huna ra i ta ratou mau hara?

◻ Eaha te tauturu e vai ra ia farerei te nunaa o Iehova i te mau tamataraa rahi?

[Hohoˈa i te api 16, 17]

E nehenehe tatou e huti mai i te tamahanahanaraa na roto i te tiaturiraa i te tia-faahou-raa, mai ta te taata paieti ra o Ioba i rave

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono