VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/10 api 19-23
  • Mea oaoa mau â te feia mǎrû!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea oaoa mau â te feia mǎrû!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faahohonu anaˈe na i te parau no te mǎrû
  • Nafea ia faatupu i te mǎrû
  • Te mau haamaitairaa no roto mai i te mǎrû
  • E faaitoito te mǎrû i te oaoa
  • Te mǎrû: E nafea tatou e faufaahia ˈi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • A ahu na ia outou i te mǎrû!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • E huru Kerisetiano faufaa roa te mǎrû
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • ‘Ia mǎrû roa ino i te taata atoa’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/10 api 19-23

Mea oaoa mau â te feia mǎrû!

“E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.”—MATAIO 5:5.

1. Eaha te mǎrû o te aau ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa?

I ROTO i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua parau o Iesu: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mataio 5:5) E ere teie mǎrû o te aau, aore ra teie huru haehaa, i te tahi vaneti o te maitai haavarevare, e ere atoa i te tahi noa huru taata. E mǎrû no roto râ e e hau teie e faatupuhia na mua roa ˈˈe no te farii i te hinaaro e te aratairaa a te Atua ra o Iehova. Te vai ra to te feia aau mǎrû te ite hohonu no nia i to ratou taairaa e te Atua, o te faaitehia na roto i te haerea mǎrû i nia i te tahi atu mau taata.—Roma 12:17-19; Tito 3:1, 2.

2. No te aha o Iesu i parau ai e e ao to te feia aau mǎrû?

2 Ua parau o Iesu e e oaoa te feia aau mǎrû no te mea e riro ia ratou te fenua. Ei Tamaiti a te Atua o tei faaohipa i te mǎrû ma te tia roa, o Iesu ïa te Taata matamua e riro ia ˈna te fenua. (Salamo 2:8; Mataio 11:29; Hebera 1:1, 2; 2:5-9) Teie râ, ei “tamaiti a te taata” tiaraa Mesia ra, e apitihia ˈtu o ˈna e te tahi atu feia faatere i roto i ta ˈna Basileia i te raˈi ra. (Daniela 7:13, 14, 22, 27) Ei “feia tufaa” na te Mesia, e fanaˈo atoa teie mau taata aau mǎrû faatavaihia i ta ˈna tufaa oia hoi te fenua nei. (Roma 8:17) E fanaˈo atoa te tahi atu feia aau mǎrû e faaauhia i te mamoe, i te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua tei faaterehia e te Basileia. (Mataio 25:33, 34, 46; Luka 23:43) E oaoa mau â ratou i teie tiaturiraa.

3. Eaha te hiˈoraa i te pae no te mǎrû ta te Atua e te Mesia i horoa mai?

3 Na to ˈna Metua ra o Iehova, te hiˈoraa teitei roa ˈˈe o te mǎrû, e horoa ˈtu i te fenua na te Taata aiˈa mǎrû. Mea pinepine roa hoi te mau Papai i te parau e “e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi” oia! (Exodo 34:6; Nehemia 9:17; Salamo 86:15) E mana rahi mau â to ˈna teie râ e faaite atoa o ˈna i te mǎrû ia nehenehe te feia e haamori ra ia ˈna e haafatata mai ia ˈna ma te mehameha ore. (Hebera 4:16; 10:19-22) Ua haapii te Tamaiti a te Atua, o tei ‘mǎrû hoi e te haehaa o te mafatu,’ i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite i te mǎrû. (Mataio 11:29; Luka 6:27-29) I to ratou aˈe pae, ua pee maite e ua papai atoa teie mau tavini aau mǎrû a te Atua e a ta ˈna Tamaiti i te parau no “te mǎrû e te aroha o te Mesia.”—Korinetia 2, 10:1; Roma 1:1; Iakobo 1:1, 2; Petero 2, 1:1.

4. (a) Ia au i te Kolosa 3:12, eaha tei ravehia e te feia o tei faaite mau â i te aau mǎrû? (b) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia hiˈopoa?

4 I teie mahana, e tia i te mau kerisetiano faatavaihia e tae noa ˈtu to ratou mau hoa i nia i te fenua nei ia riro ei feia aau mǎrû. I te mea e ua haapae ratou i te mau huru iino atoa, te taviriraa, te haavare, te nounou, e te faainoraa i te taata, ua tauturuhia ratou e te varua moˈa o te Atua ia faaapîhia ratou i roto i te ‘puai e faaitoito ra i to ratou feruriraa.’ (Ephesia 4:22-24; Petero 1, 2:1, 2) Te faaitoitohia nei ratou ia faaahu ia ratou iho i te huru “aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi.” (Kolosa 3:12) Eaha mau na râ ta te mǎrû e titau ra? No te aha hoi tatou e maitaihia ˈi ia faaohipa tatou i te mǎrû? E nafea teie huru maitai ia faaoaoa ia tatou?

E faahohonu anaˈe na i te parau no te mǎrû

5. Nafea ia faataa i te mǎrû?

5 E faaite te hoê taata aau mǎrû i te maitai i roto i to ˈna huru e to ˈna haerea. I roto i te tahi mau tatararaa a te Bibilia, o te parau ra pra·ysʹ tei hurihia na roto i te parau ra “haehaa,” “mǎrû,” “aau mǎrû,” e “maitai.” I roto i te reo heleni tahito, e nehenehe te parau ra pra·ysʹ e tano i te hoê mataˈi aore ra te hoê reo iti mǎrû. Te faataa atoa ra teie parau i te hoê taata peu nehenehe. Te na ô ra te taata maimi ra o W. E. Vine e: “Te mau faaohiparaa o [te parau ra pra·yʹtes] e ravehia na mua roa ˈˈe no te Atua anaˈe iho. Maoti teie huru o te feruriraa tatou e farii ai i To ˈna huru i nia ia tatou ei mea maitai, e i reira, eita ïa tatou e amuamu aore ra e patoitoi; te vai ra te hoê taairaa piri roa e te parau ra tapeinophrosunē [oia hoi te haehaa].”

6. No te aha e nehenehe ai e parau e e ere te mǎrû i te paruparu?

6 Eiaha e anoi i te mǎrû e te paruparu. “Te vai ra te mǎrû i roto i te parau ra praus,” o ta te taata maimi ra o William Barclay i papai, “teie râ, i muri mai i te mǎrû, te vai ra te puai e au i to te auri ra.” E titau te mǎrû i te puai. Ei hiˈoraa, e titauhia te puai no te tapea i to ˈna mǎrû i mua i te faainoraa aore ra ia hamani-ino-hia tatou. Ua vaiiho mai te Tamaiti aau mǎrû a te Atua, o Iesu Mesia, i te hoê hiˈoraa maitai roa i roto i teie nei tuhaa. “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna [te Atua ra o Iehova] no ˈna te manaˈo tia ra.” (Petero 1, 2:23) Mai te taata aau mǎrû ra o Iesu, e nehenehe tatou e tiaturi e e ohipa te Atua i nia i te feia e parau ino mai e e hamani ino mai ia tatou. (Korinetia 1, 4:12, 13) E nehenehe tatou e vai hau noa, mai ia Setephano tei hamani-ino-hia, i te mea e ua taa ia tatou e ia haapao maitai tatou, e turu noa mai Iehova ia tatou e eita o ˈna e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea ia hamani ino tamau ia tatou.—Salamo 145:14; Ohipa 6:15; Philipi 4:6, 7, 13.

7. Eaha ta te Maseli 25:28 e faaite ra no nia i te taata e erehia ra i te mǎrû?

7 E taata aau mǎrû o Iesu, tera râ, ua faaite oia i te puai na roto i te turu-maite-raa i te mea tia. (Mataio 21:5; 23:13-39) Te taata te vai ra to ˈna “te aau [huru feruriraa] o te Mesia,” e riro ïa oia mai ia ˈna ra te huru i roto i teie tuhaa. (Korinetia 1, 2:16) Mai te peu e e ere te hoê taata i te mea mǎrû, aita ïa oia i pee i te Mesia. Teie râ, e tano maitai teie mau parau ia ˈna: “Mai te oire aua ore e te parari ra, oia atoa te taata aore i aˈo i to ˈna iho aau.” (Maseli 25:28) Mea paruparu roa teie huru taata tei erehia i te mǎrû i mua i te ôraa mai te mau manaˈo iino o te nehenehe e turai ia ˈna ia rave i te mau ohipa tia ore. Noa ˈtu e e ere te hoê kerisetiano aau mǎrû i te mea paruparu, ua ite oia e “o te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.”—Maseli 15:1.

8. No te aha e ere i te mea ohie ia faaite i te aau mǎrû?

8 E ere i te mea ohie ia riro ei taata aau mǎrû, inaha, ua noaa mai ia tatou i te huru taata tia ore e te hara. (Roma 5:12) Mai te peu e e tavini tatou na Iehova, e tia atoa ia tatou ia aro atu i te mau varua puai iino o te nehenehe e tamata i to tatou mǎrû na roto i te hamani-ino-raa. (Ephesia 6:12) E te rave nei te rahiraa o tatou nei i te ohipa i rotopu i te feia o te faatupu i te huru feruriraa etaeta o teie nei ao tei raro aˈe i te mana o te Diabolo. (Ioane 1, 5:19) Nafea ïa tatou ia faatupu i te mǎrû?

Nafea ia faatupu i te mǎrû

9. Eaha te huru hiˈoraa o te tauturu ia tatou ia faatupu i te mǎrû?

9 Te tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia e mea titauhia ia faaite i te mǎrû, e tauturu te reira ia tatou ia faatupu i teie huru maitai. I te mau mahana atoa, e tia ia tatou ia tutava no te faahotu i te mǎrû. Ahiri aita ra, e riro ïa tatou mai te mau taata e faaau ra i te mǎrû mai te hoê paruparu e o te manaˈo ra e e noaa mai te manuïa na roto i te teoteo, te haavî, e tae roa ˈtu i te ino rahi. Teie râ, te faahapa ra te Parau a te Atua i te faaoru, e te na ô ra te hoê maseli paari e: “O tei hamani maitai i to ˈna [nephe], e taata hamani maitai ïa; o tei rave ino ra i to ˈna iho tino ua hamani ino oia.” (Maseli 11:17; 16:18) E faaatea ê te mau taata i te hoê taata haavî e te ino, e mea pinepine e na reira ratou, ia ore ratou ia mauiui na roto i to ˈna ino rahi e to ˈna ereraa i te mǎrû.

10. No te faatupu i te aau mǎrû, e tia ia tatou ia auraro i te aha?

10 Ia riro tatou ei feia aau mǎrû, e tia ia tatou ia auraro i te mana o te varua moˈa o te Atua, oia hoi to ˈna puai ohipa. Mai ta Iehova i rave ia nehenehe te fenua e faahotu i te maa, ua rave atoa oia ia nehenehe ta ˈna mau tavini e faahotu i te mau hotu o to ˈna varua, tei roto atoa hoi te mǎrû. Ua papai o Paulo e: “Te hotu o te varua, o te here ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te hitahita ore. Aore roa e ture e patoi i te reira.” (Galatia 5:22, 23, T.a.a.) Oia mau, tei roto te mǎrû i te mau hotu o te varua o te Atua e faaitehia ra e te feia e faaoaoa ra ia ˈna. (Salamo 51:9, 10) E e faatupu mau â te mǎrû i te mau tauiraa rahi! Ei hiˈoraa: Te vai ra te hoê taata ohipa ino o Tony te iˈoa, o tei matau na i te taputô, te eiâ i te taata, te hoo huna i te raau taero, o ˈna atoa te raatira o te hoê pǔpǔ na nia i te pereoo piti huira, e ua mau atoa o ˈna i te fare auri. Teie râ, na roto i te noaaraa mai te ite no nia i te Bibilia e maoti te tauturu a te varua o te Atua, ua taui oia e riro mai nei ei tavini a Iehova haerea mǎrû. E ere te aamu o Tony i te mea varavara. Eaha râ ta te hoê taata e nehenehe e rave ahiri e te erehia ra o ˈna i te mǎrû?

11. I te pae no te faatupuraa i te mǎrû, eaha te tuhaa a te pure?

11 E tauturu te mau pure ma te aau mehara no te ani i te varua o te Atua e to ˈna hotu o te mǎrû, ia tatou ia faahotu i taua huru ra. E tia paha ia tatou ia ‘tamau noa i te ani,’ mai ta Iesu i parau, e i reira te Atua ra o Iehova e farii mai ai i ta tatou aniraa. I muri aˈe i to ˈna faataaraa e e horoa ˈtu te mau metua tane taata nei i te mau mea maitatai na ta ratou mau tamarii, ua parau atura o Iesu e: “E tena na, te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na [ei feia hara], e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.” (Luka 11:9-13) E nehenehe te pure e tauturu ia tatou ia faariro i te mǎrû ei huru tamau no tatou—e huru maitai o te faaoaoa ia tatou e to tatou mau hoa.

12. No te aha te haamanaˈoraa e e feia tia ore tatou, e tauturu ai ia tatou ia faatupu i te aau mǎrû?

12 Ia haamanaˈo tatou e mea tia ore te mau taata atoa, e tauturu te reira ia tatou ia faatupu i te mǎrû. (Salamo 51:5) Eita tatou e nehenehe e feruri aore ra e ohipa ma te tia roa, mai te reira atoa hoi te tahi atu mau taata, no reira, e taa tatou i to ratou huru e e rave tatou ia ratou mai ta tatou e hinaaro e ia ravehia i nia ia tatou. (Mataio 7:12) Ia haamanaˈo noa tatou e e hape tatou paatoa, e turai ïa te reira ia tatou ia faaore i te hapa e ia faaite i te mǎrû i nia ia vetahi ê. (Mataio 6:12-15; 18:21, 22) Inaha hoi, aita anei tatou e mauruuru ra i te mea e te faaite ra te Atua i te here e te mǎrû i nia ia tatou?—Salamo 103:10-14.

13. Nafea tatou ia tauturuhia ia faahotu i te mǎrû mai te peu e e farii tatou e ua hamani te Atua i te taata ei feia e tiamâraa to ratou i te pae morare?

13 Ia farii tatou e ua horoa mai te Atua na te taata i te tiamâraa ia maiti i te pae morare, e tauturu atoa te reira ia tatou ia faahotu i te mǎrû. Eita te reira e faatia i te taata ia haafaufaa ore i te mau ture a Iehova ma te teoteo, tera râ, maoti teie ravea, e nehenehe to ˈna nunaa e faaite i te mau mea huru rau o ta ˈna e hinaaro, e au aore ra e ore e au. No reira, e farii tatou e e ore roa ˈtu e tia ia faahepo atu i te hoê taata ia faaau ia ˈna i te hoê huru taata o ta tatou e manaˈo ra e mea tia roa ˈˈe. E tauturu teie huru feruriraa ia tatou ia riro ei feia aau mǎrû.

14. Eaha te tia ia tatou ia faaoti i te pae no te mǎrû?

14 E tauturu te hinaaro papu e ore e faarue i te mǎrû, ia tatou ia tamau noa i te faahotu i teie huru maitai. Ia auraro tatou i te mana o te varua o Iehova, e faatupu te reira i te hoê tauiraa i roto i to tatou huru feruriraa. (Roma 12:2) I teie nei, e tauturu te hoê feruriraa mǎrû e au i to te Mesia ra ia tatou ia faaiti i te rave i te mau “peu tiaâ ra, e te hinaaro tia ore ra, e te inu rahi, i te uaina ra, e te amuiraa hauti ra, e te faataero i te ava ra, e te mau peu atâta a te idolo ra.” Eiaha roa ˈtu tatou e faarue i te mǎrû no te tahi mau tumu i te pae no te moni, i te pae totiale, aore ra te tahi atu aore ra no te mea e faahiti mai vetahi i te mau parau rii teiaha no nia i to tatou paieti. (Petero 1, 4:3-5) Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te tahi mea ia turai ia tatou ia rave i te mau ‘ohipa a te tino,’ ia erehia tatou i to tatou mǎrû e ia ore e noaa ia tatou i te Basileia o te Atua aore ra e fanaˈo i ta ˈna mau haamaitairaa. (Galatia 5:19-21) Ia poihere noa na tatou i te haamaitairaa e riro ei feia a te Atua aau mǎrû, noa ˈtu e e feia faatavaihia tatou no te oraraa i nia i te raˈi aore ra te tiaturi nei tatou e ora i nia i te fenua nei. No reira, e hiˈopoa anaˈe na i te tahi mau haamaitairaa no roto mai i te mǎrû.

Te mau haamaitairaa no roto mai i te mǎrû

15. Ia au i te Maseli 14:30, no te aha e tia ˈi ia riro ei taata mǎrû?

15 E fanaˈo te hoê taata mǎrû i te hau o te mafatu, te feruriraa, e te tino. E te reira no te mea eita o ˈna e faaô atu ia ˈna i roto i te mau tatamaˈiraa, e riri i te mau ohipa a vetahi ê, aore ra e haapeapea ia ˈna iho na roto i te hepohepo mâha ore. E tauturu te mǎrû ia ˈna ia haavî i to ˈna mau manaˈo hohonu, mea maitai hoi te reira no to ˈna feruriraa e to ˈna tino. Te na ô ra te hoê maseli e: “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora.” (Maseli 14:30) E nehenehe te ereraa i te mǎrû e aratai i te riri o te haamaraa i te faito neiraa toto aore ra e faatupu i te mau fifi o te faatoparaa maa, te aho pau, te maˈi mata, e te tahi atu mau fifi. E fanaˈo te hoê kerisetiano aau mǎrû i te mau haamaitairaa e rave rau, e tae noa ˈtu i “te hau a te Atua” o te paruru i to ˈna mafatu e to ˈna feruriraa. (Philipi 4:6, 7) E haerea paari mau â ia riro ei taata aau mǎrû!

16-18. Eaha te faahopearaa o te mǎrû i nia i to tatou mau taairaa e o vetahi ê?

16 E haamaitai te mǎrû i to tatou mau taairaa e o vetahi ê. Peneiaˈe paha i mutaa ihora, e matau na tatou ia faahepo i te mau ohipa ia noaa mai te mea ta tatou e hinaaro. Ua ririhia paha tatou no te mea ua erehia tatou i te haehaa e te mǎrû. I roto i taua mau huru tupuraa ra, eiaha ïa e maerehia mai te peu e ua farerei tatou i te mau huru peapea atoa. Teie râ, te na ô ra te hoê maseli e: “Aore e vahie ra, e pohe ïa auahi; e aore hoi e hopoi parau ra, e ore atoa te mârô. Mai te vahie i nia i te arahu ama ra, e mai te raau i nia i te auahi; oia te taata mârô ra ia faatupu i te avau ra.” (Maseli 26:20, 21) Mai te peu e e feia aau mǎrû tatou, maoti hoi i te ‘taora ˈtu i te vahie i nia i te auahi’ e te faaririraa ˈtu i te taata, e faatupu ïa tatou i te mau taairaa maitatai e o vetahi ê.

17 E fanaˈo te taata aau mǎrû i te mau hoa maitatai. Mea au roa na te taata ia faahoa ˈtu ia ˈna no te mea e haerea maitai to ˈna, e e parau tamǎrû ta ˈna e te monamona mai te meli ra te huru. (Maseli 16:24) Mai te reira hoi o Iesu, o tei parau e: “A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:29, 30) E ere o Iesu i te taata faahepo, e ere ta ˈna zugo i te mea teimaha. Ua farii-maitai-hia te feia o tei haere mai ia ˈna ra, e ua tamǎrûhia i te pae varua. Hoê â huru ia amui atu tatou e te hoê hoa kerisetiano aau mǎrû.

18 Maoti te mǎrû, e herehia mai tatou e te tahi atu mau kerisetiano. Ma te feaa ore, ua au roa te rahiraa o te mau kerisetiano no Korinetia ia Paulo no te mea ua faaite atu oia “i te mǎrû e te aroha o te Mesia.” (Korinetia 2, 10:1) Eita e ore e ua farii popou to Tesalonia i te aposetolo inaha, e orometua haapii mǎrû e te maitai oia. (Tesalonia 1, 2:5-8) Mea papu maitai e ua haapii mau â te mau matahiapo no Ephesia i pihai iho ia Paulo e ua here roa ratou ia ˈna. (Ohipa 20:20, 21, 37, 38) Te faaite ra anei outou i te mǎrû o te aratai ia vetahi ê ia here mai ia outou?

19. Mea nafea te mǎrû ia tauturu i te nunaa o Iehova ia faaea i nia i to ratou parahiraa i roto i ta ˈna faanahonahoraa?

19 E tauturu te taata aau mǎrû i te feia o te nunaa a Iehova ia auraro e ia faaea i nia i to ratou parahiraa i roto i ta ˈna faanahonahoraa. (Philipi 2:5-8, 12-14; Hebera 13:17) E tapea te mǎrû ia tatou ia imi i te hanahana, o tei niuhia i nia i te teoteo e o te faaino ra i te Atua. (Maseli 16:5) Eita te hoê taata mǎrû e manaˈo e mea faahiahia aˈe o ˈna i to ˈna mau hoa kerisetiano, e eita o ˈna e tamata i te faateitei ia ˈna ma te faaino ia ratou. (Mataio 23:11, 12) Area ra, e farii o ˈna i to ˈna tiaraa taata hara e te titau ra oia i te ravea o te hoo a te Atua.

E faaitoito te mǎrû i te oaoa

20. Eaha te faahopearaa o te mǎrû i nia i te oraraa utuafare?

20 E tia i te mau tavini atoa a te Atua ia haamanaˈo e ua riro te mǎrû ei hotu no to ˈna varua o te faaitoito i te oaoa. Ei hiˈoraa, no te mea te faaite ra te nunaa o Iehova i te mau huru mai te here e te mǎrû, e rave rahi mau utuafare fetii oaoa i rotopu ia ratou. Ia faaite te tane e te vahine i te mǎrû te tahi e te tahi, e paari ïa ta raua mau tamarii i roto i te hoê huru oraraa hau, eiaha râ i roto i te hoê utuafare o te faaohipa i te mau parau e te mau ohipa etaeta. Ia aˈo te metua tane i ta ˈna mau tamarii ma te mǎrû, e faaohipa te reira i te hoê mana maitai i nia i to ratou feruriraa apî, e e riro atoa ratou iho i te faatupu i te aau mǎrû. (Ephesia 6:1-4) E tauturu te aau mǎrû i te mau tane ia tamau noa i te here i ta ratou vahine. E tauturu oia i te mau vahine ia auraro i ta ratou mau tane e e turai atoa i te mau tamarii ia faaroo i to ratou mau metua. Maoti te mǎrû, e riro te mau melo o te utuafare i te faatupu i te manaˈo faaore i te hapa o te aratai atoa i te oaoa.—Kolosa 3:13, 18-21.

21. Ei haapotoraa, eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo e horoa ra i roto i te Ephesia 4:1-3?

21 E faaitoito te mau utuafare fetii e te mau taata aau mǎrû i te oaoa i roto i te mau amuiraa o ta ratou e tahoê atura. No reira, e tia i te nunaa o Iehova ia tutava maite no te riro ei feia aau mǎrû. Te na reira ra anei outou? Ua faaue te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano faatavaihia ia haere ia au i to ratou piiraa no te raˈi ra, “ma te aau haehaa, e te mǎrû, ma te haamahuraa roa, i te faaoromairaa te tahi i te tahi ma te aroha; ma te ara maite ia vai â te au tahoê a te [v]arua i te ati ra i te hau.” (Ephesia 4:1-3) E tia atoa i te mau kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te fenua ia faaite i te mǎrû e te tahi atu mau huru a te Atua. O te haerea ïa e aratai tia ˈtu i te oaoaraa mau. Oia mau, e ao to te feia o tei mǎrû te aau!

Nafea outou ia pahono mai?

◻ No te aha te feia aau mǎrû e oaoa ˈi?

◻ Eaha te auraa o te riroraa ei taata aau mǎrû?

◻ Nafea ia faarahi i te mǎrû?

◻ Eaha vetahi mau haamaitairaa no roto mai i te mǎrû?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono