VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/10 api 8-13
  • A tiaturi i te rima faaora o Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A tiaturi i te rima faaora o Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mana o te rima faaora o te Atua
  • Te tauturu i roto i te amuiraa
  • Te tauturu ia faahemahia tatou
  • Te tauturu i roto i te oraraa o te taata tataitahi
  • Te faaoraraa i te mau ati atoa ra
  • Upootiaraa i nia i te paruparu taata
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Korinetia 1, 10:13: “E parau mau ta te Atua”
    Te auraa o teie mau irava
  • E nafea ia patoi i te faahemaraa?
    A ara mai na! 2014
  • “Ia ore outou ia roohia e te faahemaraa”
    E ara!
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/10 api 8-13

A tiaturi i te rima faaora o Iehova

“E Iehova e, . . . ei [rima] puai oe no [matou] i te mau poipoi atoa nei, ei ora hoi no matou i te anotau ahoaho ra.”—ISAIA 33:2.

1. E rima puai to Iehova i roto i teihea auraa?

E RIMA puai to Iehova. Oia mau, i te mea e “e Varua te Atua,” e ere ïa i te rima iˈo. (Ioane 4:24) I roto i te Bibilia, te faahohoˈa ra te rima taipe i te mana no te faaohipa i te puai. No reira, mea na roto i to ˈna rima te Atua e faaora ˈi i to ˈna nunaa. Oia mau, ‘e faaamu te Atua i ta ˈna nǎnǎ mai te tiai mamoe ra; e haaputu oia i te mau fanauˈa rii i roto i ta ˈna rima, e ei roto ratou i ta ˈna ouma ia hopoi.’ (Isaia 40:11; Salamo 23:1-4) Mea paruru-maitai-hia te nunaa o Iehova i roto i to ˈna rima aroha mau ra!—A faaau e te Deuteronomi 3:24.

2. Eaha te mau uiraa te tia mau â ia tatou ia tuatapapa?

2 Mea nafea to te rima o Iehova faaoraraa i to ˈna nunaa, i mutaa ihora e i teie nei tau? Eaha te tauturu ta te Atua e horoa ra na ˈna i roto i te amuiraa? E no te aha to ˈna nunaa e nehenehe ai e tiaturi i to ˈna rima faaora i roto i to ˈna mau ati atoa ra?

Te mana o te rima faaora o te Atua

3. Te haamauruuru ra te mau Papai ia vai no te faaoraraahia o Iseraela i te faatîtîraa a Aiphiti?

3 Hou oia i faaora ˈi i te mau ati Iseraela i te faatîtîraa a Aiphiti a 3 500 matahiti i teie nei, ua parau atu te Atua i ta ˈna peropheta ra o Mose e: “E tena na, e parau atu i te tamarii a Iseraela, O vau o Iehova ra; e na ˈu outou e aratai ê mai i tena na mau hopoia a to Aiphiti na, e e matara mai outou ia ˈu i ta ratou faafaoraa mai, e e faaorahia outou e au i tau rima e faatorohia nei, e ma te tahoo rahi i nia iho ia ratou.” (Exodo 6:6) Ia au i te aposetolo Paulo, ua aratai mai te Atua i te mau ati Iseraela i rapae ia Aiphiti “ma tana rima puai.” (Ohipa 13:17) Ua haamauruuru te mau tamarii a Kora i te Atua no te haruraa mai i te fenua i tǎpǔhia mai, i te na ôraa e: “Aore hoi i noaa te fenua i ta ratou ra ˈoˈe, aore hoi ratou i ora i to ratou iho rima, o to oe râ rima atau, o to rima e te maramarama o to mata, i te mea ua au roa oe ia ratou.”—Salamo 44:3.

4. Mea nafea te tiaturiraa i te rima faaora o Iehova i te haamaitairaahia i te tau a aro mai ai to Asura?

4 Ua tauturu atoa mai te rima o Iehova i to ˈna nunaa i te tau a aro mai ai to Asura. I taua taime ra, ua pure aˈera te peropheta Isaia e: “E Iehova e, aroha mai oe ia matou; te tiai nei matou ia oe; ei [rima] puai oe no [matou] i te mau poipoi atoa nei, ei ora hoi no matou i te anotau ahoaho ra.” (Isaia 33:2) Ua pahonohia mai taua pure ra i to te melahi a te Atua taparahiraa e 185 000 taata i roto i te puhapa Asura, ma te tiahi i te arii Senakeriba i te atea ê ia Ierusalema “ma te mata haama.” (Paraleipomeno 2, 32:21; Isaia 37:33-37) Ia tiaturi tatou i te rima faaora o Iehova, e noaa mai iho â te haamaitairaa.

5. Eaha ta te rima puai o te Atua i rave no te mau kerisetiano i hamani-ino-hia, i te hopea o te Tamaˈi rahi Matamua?

5 Ua faaora te rima puai o te Atua i te mau kerisetiano faatavaihia tei hamani-ino-hia i te hopea o te Tamaˈi rahi Matamua. I te matahiti 1918 ra, ua haere mai to ratou mau enemi e faahuehue i te pu a te Tino Aratai, e ua tuuhia te tahi mau taeae matau-maitai-hia i roto i te fare tapearaa. No to ratou mǎtaˈu i te mau puai o teie nei ao, ua faaea roa ˈtura te pǔpǔ faatavaihia i ta ratou ohipa pororaa. Teie râ, ua pure ratou ia faaitoito-faahou-hia e ia tamâhia ratou i te hara o te ohipa-ore-raa e te viivii o te mǎtaˈu. Ua pahono mai te Atua na roto i te raveraa e ia faatiamâhia te mau taeae i tapeahia, e ua faaore-roa-hia te mau pariraa i muri noa iho. Ei faahopearaa no te mau parau mau i faaitehia i ta ratou tairururaa i te matahiti 1919 e te niniiraahia mai te varua o te Atua o tei faaitoito ia ratou, ua faaora-faahou-hia mai te pǔpǔ faatavaihia no te tavini ia Iehova ma te mǎtaˈu ore i roto i te tupuraa hopea o te Ioela 2:28-32.—Apokalupo 11:7-12.

Te tauturu i roto i te amuiraa

6. Nafea tatou e ite ai e e nehenehe e faaoromai i te hoê huru tupuraa teimaha mau i roto i te hoê amuiraa?

6 A turu ai te Atua i ta ˈna faanahonahoraa i roto i to ˈna taatoaraa, te faaitoito atoa nei to ˈna rima i te taata tataitahi i roto i teie faanahonahoraa. Oia mau, e ere te mau huru tupuraa i te mea tia roa i roto i te mau amuiraa no te mea e feia tia ore anaˈe tatou paatoa. (Roma 5:12) No reira, e nehenehe vetahi mau tavini a Iehova i te tahi taime e farerei i te hoê huru tupuraa fifi i roto i te amuiraa. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e ua rave o Gaio i te “mea tia mau” i to ˈna farii-maitai-raa i te mau taeae ratere, aita o Dioterephe i farii ia ratou e ua tamata atoa oia i te tuu i te feia farii maitai i rapae i te amuiraa. (Ioane 3, 5, 9, 10) Noa ˈtu râ te reira, ua tauturu Iehova ia Gaio e te tahi pae ia tamau â i te faaite i te farii maitai no te turu i te ohipa pororaa i te Basileia. Ia pure tatou i te Atua ma te tiaturi ia ˈna, e tauturu ïa te reira ia tatou ia tamau maite noa i te rave i te mau ohipa maitatai a tia noa ˈi e ia faaafaro oia i te hoê huru tupuraa e tamata ra paha i to tatou faaroo.

7. Ua tapea maite te mau kerisetiano taiva ore i ta ratou euhe i te Atua, noa ˈtu teihea mau huru tupuraa i roto i te amuiraa no Korinetia?

7 A feruri na e tei roto outou i te amuiraa kerisetiano no Korinetia i te senekele matamua. I te hoê taime, ua haamǎtaˈu vetahi mau pǔpǔ i to ˈna tahoê-maite-raa, e ua haafifi atoa te fariiraa i te peu taiata i to ˈna huru. (Korinetia 1, 1:10, 11; 5:1-5) Ua horo te mau kerisetiano te tahi e te tahi i mua i te tiribuna, e ua tatamaˈi vetahi no nia i te tahi mau tumu parau. (Korinetia 1, 6:1-8; 8:1-13) Ua faateimaha te feii, te pohehae, te riri, e te huenane, i te oraraa. Ua tae roa vetahi i te patoitoi i te tiaraa o Paulo e i te haavahavaha i ta ˈna huru paraparauraa. (Korinetia 2, 10:10) Teie râ, ua tapea maite noa te feia taiva ore o taua amuiraa ra i ta ratou euhe i te Atua i roto i taua taime tamataraa ra.

8, 9. Eaha te tia ia tatou ia rave ia faaruru anaˈe tatou i te hoê fifi i roto i te amuiraa?

8 Ia farerei noa ˈtu tatou i te hoê huru tupuraa fifi mau, e tia ia tatou ia tapiri atu i te nunaa o te Atua. (A faaau e te Ioane 6:66-69.) Ia faaoromai na tatou te tahi e te tahi, ma te farii e mea maoro aˈe no vetahi ia ahu i “te huru taata apî” e ia faatupu i te aroha, te maitai, te haehaa, te mǎrû, e te faaoromai. I te mea atoa e mea taa ê te huru oraraa o te mau tavini tataitahi a te Atua, e tia ia tatou paatoa ia faaite i te here e ia faaore i te hara a vetahi ê.—Kolosa 3:10-14.

9 I muri aˈe e rave rahi mau matahiti to ˈna taviniraa ia Iehova, ua parau te hoê taeae e: “Te mea faufaa roa ˈˈe no ˈu, o te ati-maite-raa ˈtu ïa i te faanahonahoraa itehia a Iehova. Ua haapii au i te omuaraa ra iho e mea atâata roa ia tiaturi i te feruriraa taata nei. I te taime a taa ˈi ia ˈu i teie manaˈo, ua papu atura to ˈu hinaaro e faaea noa i pihai iho i te faanahonahoraa taiva ore. Eaha ˈtu hoi te ravea e noaa mai ai te farii maitai e te haamaitairaa a Iehova?” Te poihere atoa ra anei outou i ta outou hopoia taa ê oia hoi te taviniraa ia Iehova e to ˈna nunaa oaoa ra? (Salamo 100:2) Ahiri e e, eita ïa outou e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea ia faaatea ê ia outou i te faanahonahoraa a te Atua aore ra ia faaino i to outou mau taairaa e te Atua e faaora To ˈna rima i te feia atoa e here ra ia ˈna.

Te tauturu ia faahemahia tatou

10. (a) Nafea te pure ia tauturu i te nunaa o te Atua ia faaruru i te faahemaraa? (b) Eaha te haapapuraa ta Paulo i horoa mai i roto i te Korinetia 1, 10:13?

10 Ei feia haapao maitai tei amui atu i roto i te faanahonahoraa a te Atua, te fanaˈo nei tatou i ta ˈna tauturu i te taime tamataraa ra. Ei hiˈoraa, e tauturu oia ia tatou ia tapea i to tatou haapao maitai ia ˈna ia faahemahia tatou. Oia mau, e tia ia tatou ia pure ia au i teie mau parau a Iesu: “Eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati, e faaora râ ia matou i te ino,” i te Diabolo ra o Satani. (Mataio 6:9-13) Inaha, te ani ra hoi tatou ia ore te Atua ia vaiiho ia tatou ia hiˈa ia faahemahia tatou ia faaroo ore ia ˈna. E nehenehe atoa oia e pahono i ta tatou mau pure ia ani tatou i te paari no te faaruru i te mau tamataraa. (Iakobo 1:5-8) E nehenehe te mau tavini a Iehova e tiaturi e e tauturu mai o ˈna, inaha, ua parau o Paulo e: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.” (Korinetia 1, 10:13) Eaha te tumu o taua mau faahemaraa ra, e nafea te Atua ia faaineine i te uputa?

11, 12. Ua topa te mau ati Iseraela i roto i teihea mau faahemaraa, e nafea tatou ia faufaahia i te ohipa o ta ratou i farerei?

11 No roto mai te faahemaraa i te mau huru tupuraa o te nehenehe e aratai ia tatou ia taiva i te Atua. Ua parau o Paulo e: “Ua riro hoi taua mau mea ra ei hiˈoraa na tatou, ia ore tatou ia nounou i te mau mea iino ra, mai [ta te mau ati Iseraela] i nounou ra. Eiaha atoa outou ei haamori idolo, mai te hoê pae o ratou ra; oia hoi tei papaihia ra e, I parahi te mau taata i raro e amu e e inu hoi, e tia aˈera i nia e upa. E eiaha atoa tatou e faaturi mai te hoê pae o ratou i faaturi ra, e pohe ihora e piti ahuru e toru tiahapa i te tausani i te mahana hoê ra. Eiaha atoa tatou e aa ˈtu [ia Iehova], mai te hoê pae o ratou i aa ra, e pohe ihora i te ophi. Eiaha atoa outou e ohumu, mai te hoê pae o ratou i te ohumu ra, e pau ihora i te pohe i taua taparahi ra.”—Korinetia 1, 10:6-10.

12 Ua hinaaro te mau ati Iseraela i te mau mea iino i to ratou toparaa i roto i te faahemaraa o te nounou na roto i te haaputuraa e te amuraa i te mau manu i horoa-semeio-hia mai e te Atua. (Numera 11:19, 20, 31-35) Na mua ˈtu, ua haamori ratou i te idolo i te revaraa ˈtu o Mose e a faahemahia ˈi ratou e haamori i te kafa. (Exodo 32:1-6) E mau tausani tei pohe no te mea ua topa ratou i roto i te faahemaraa e ua faaturi ratou e te mau vahine Moabi ra. (Numera 25:1-9) I to te mau ati Iseraela toparaa i roto i te faahemaraa e to ratou ohumuraa no nia i te haamouraahia te feia orure hau ra o Kora, o Datana, o Abirama, e to ratou mau hoa, e 14 700 tei pohe na roto i te hoê ati i faataehia mai e te Atua. (Numera 16:41-49) E nehenehe tatou e faufaahia i teie mau ohipa i tupu, mai te peu e e taa ia tatou e aita taua mau faahemaraa atoa ra i taeahia i te hoê faito o te ore e maraa i te mau ati Iseraela ia faaruru. E nehenehe ta ratou e faaruru ahiri e ua faaohipa ratou i te faaroo, ua faatupu ratou i te mauruuru i to te Atua poihereraa mai ia ratou ma te here, e ahiri e ua farii ratou i te parau-tia o ta ˈna Ture. E nehenehe ïa te rima o Iehova e faaora ia ratou, mai ta ˈna e nehenehe e faaora ia tatou nei.

13, 14. Nafea Iehova ia faaineine i te uputa ia faaruru anaˈe ta ˈna mau tavini i te faahemaraa?

13 Ei mau kerisetiano, te faaruru nei tatou i te mau faahemaraa i matauhia e te huitaata nei. Teie râ, e nehenehe tatou e tapea i to ratou haapao maitai i te Atua ia pure tatou no te ani i ta ˈna tauturu e ia tutava tatou i te patoi i te faahemaraa. E ore roa te Atua e taiva, e eita o ˈna e vaiiho ia hau atu te faahemaraa i ta tatou e nehenehe e faaoromai. Mai te peu e eita tatou e taiva ia Iehova, eita roa ˈtu tatou e manaˈo e eita e maraa ia tatou ia rave i to ˈna hinaaro. E faaineine o ˈna i te uputa na roto i te faaitoitoraa ia tatou ia patoi i te faahemaraa. Ei hiˈoraa, ia hamani-ino-hia tatou, e faahemahia paha tatou ia farii i te tahi faaauraa ma te tiaturi e ape i te haamauiuiraa aore ra i te pohe. Teie râ, mai te peu e e tiaturi tatou i te rima puai o Iehova, eita roa ˈtu te faahemaraa e naeahia i te hoê faito i reira eita ta ˈna e nehenehe e haapaari i to tatou faaroo e e horoa mai i te puai e titauhia no te tapea i to tatou haapao maitai. Mai ta te aposetolo Paulo i parau: “Ua ati matou i te pohe, aita râ i apǐapǐ; ua peapea matou, aita râ i ahoaho: ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia: ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa.”—Korinetia 2, 4:8, 9.

14 Te turu atoa nei Iehova i to ˈna nunaa na roto i te faaohiparaa i to ˈna varua ei faahaamanaˈo e ei aˈo. E faahaamanaˈo oia ia tatou i te mau manaˈo o te mau Papai e e tauturu mai oia ia tatou ia ite e mea nafea ia faaohipa i teie mau manaˈo no te patoi i te faahemaraa. (Ioane 14:26) Te taa ra i te mau tavini haapao maitai a Iehova i te mau tuhaa i faahitihia i roto i te hoê faahemaraa e eita ratou e vare na roto i te peeraa i te haerea hape. Ua faaineine te Atua i te uputa na roto i te horoaraa i te ravea ia faaoromai ratou e tae roa ˈtu i te pohe ma te ore e topa i roto i te faahemaraa. (Apokalupo 2:10) Taa ê atu i te tautururaa i ta ˈna mau tavini na roto i to ˈna varua, te faaohipa nei Iehova i ta ˈna mau melahi no te turu i ta ˈna faanahonahoraa.—Hebera 1:14.

Te tauturu i roto i te oraraa o te taata tataitahi

15. Eaha te tauturu ta tatou iho e nehenehe e huti mai i roto i te Sire a Solomona?

15 Te fanaˈo nei te feia e amui ra i roto i te faanahonahoraa a Iehova i ta ˈna tauturu i roto i to ratou iho oraraa. Ei hiˈoraa, te imi ra paha vetahi i te hoê hoa faaipoipo kerisetiano. (Korinetia 1, 7:39) Mai te peu e eita e manuïa, peneiaˈe mea tano roa ia tuatapapa i te hiˈoraa o te arii no Iseraela ra o Solomona. Aita oia i manuïa i te faaipoipo i te vahine Sulami no te mea ua here o ˈna i te hoê tiai mamoe iti. E nehenehe hoi te papai a te arii no nia i teie ohipa e parauhia Te Sire o te here manuïa ore a Solomona. E riro paha tatou i te taˈi ahiri e eita ta tatou mau tutavaraa ia herehia mai tatou e manuïa, tera râ, aita o Solomona i pohe no to ˈna manuïa-ore-raa, e hoê â ïa huru no tatou nei. E nehenehe te varua o te Atua e tauturu mai ia tatou ia faaite i te hitahita ore e te tahi atu mau huru paieti. E tauturu ta ˈna Parau ia tatou ia farii i te manaˈo mauiui ra e eita te hoê taata e here atu i te tahi mai te reira noa. (Sire a Solomona 2:7; 3:5) Teie râ, te faaite ra te Sire a Solomona e e nehenehe e itea mai i te hoê hoa kerisetiano o te here mai ia tatou. Te mea faufaa roa ˈtu â, te faahohoˈa ra teie “sire faahiahia roa” i te here o te Tiai mamoe maitai ra, o Iesu Mesia, no ta ˈna “vahine faaipoipo” o te mau 144 000 pǐpǐ faatavaihia.—Sire a Solomona 1:1; Apokalupo 14:1-4; 21:2, 9; Ioane 10:14.

16. Eaha te ‘ati i roto i te tino’ ta te mau kerisetiano faaipoipohia e nehenehe e faaruru?

16 Te feia atoa e faaipoipo i te hoê kerisetiano, “e ati râ to te reira i te tino nei.” (Korinetia 1, 7:28) E faaruru te tane e te vahine e ta raua mau tamarii i te haapeapearaa e te manaˈonaˈoraa. (Korinetia 1, 7:32-35) E nehenehe te maˈi e faatupu i te faateimaharaa e te hepohepo. E nehenehe te hamani-ino-raa aore ra te fifi i te pae no te moni e haafifi roa ˈtu â i te hoê metua tane kerisetiano ia horoa i te mau mea atoa e titauhia ra e to ˈna utuafare. E nehenehe te mau metua e te mau tamarii e faataa-ê-hia na roto i te tapearaa i roto i te fare auri, e e nehenehe vetahi e hamani-ino-hia e e taparahi-pohe-atoa-hia. Teie râ, i roto i teie mau huru tupuraa atoa, e nehenehe tatou e tapea i mua i te faahemaraa e faarue i te faaroo mai te peu e e tiaturi mau â tatou i te rima faaora o Iehova.—Salamo 145:14.

17. Eaha te fifi i roto i te utuafare o Isaaka e o Rebeka, ta te Atua i tauturu atu ia raua ia faaruru?

17 E riro paha tatou i te faaoromai i te tamataraa no te hoê taime maoro. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê tamaiti e haapeapea i to ˈna mau metua faaroo na roto i te faaipoiporaa i te hoê hoa aita to roto i te parau mau. O te ohipa ïa i tupu i roto i te utuafare o te patereareha ra o Isaaka e ta ˈna vahine o Rebeka. Ua faaipoipo ta raua tamaiti e 40 matahiti o Esau i na vahine ati Heta e piti e “riro atura raua ei faatupu i te ino ia Isaaka raua o Rebeka.” Inaha, “ua parau atura Rebeka ia Isaaka, Ua paupau roa tau aho i na tamahine a Heta nei; ia rave Iakoba [te piti o ta raua tamaiti] i te vahine no te mau tamahine a Heta, mai te mau vahine o teie nei fenua, eaha ta ˈu faufaa ia parahi i te ao nei i reira?” (Genese 26:34, 35; 27:46) Ua ahoaho roa teie vahine parau-tia ra o Rebeka i te manaˈoraa i teie fifi e tamau noa ra. (A faaau e te Petero 2, 2:7, 8.) Ua turu râ te rima o Iehova ia Isaaka raua o Rebeka, ia nehenehe raua e faaoromai i teie tamataraa a tapea noa ˈi i te mau taairaa piri roa e O ˈna.

18. Eaha te fifi teimaha mau ta C. T. Russell i faaruru maoti te tauturu a te Atua?

18 Mea peapea roa atoa ia faaiti anaˈe te hoê melo bapetizohia o te utuafare i ta ˈna taviniraa i te Atua. (A faaau e te Timoteo 2, 2:15.) Inaha, ua faaoromai atoa vetahi i te hoê ereraa i te pae varua a faarue mai ai to ratou hoa faaipoipo ia ratou, mai ta Charles T. Russell i faaruru, o ˈna te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower. Ua faaore ta ˈna vahine i to ˈna mau taairaa e te Taiete e ua faarue maira ia ˈna i te matahiti 1897, i muri aˈe fatata e 18 matahiti faaipoiporaa. Ua ani aˈera oia e ia taa raua i mua i te ture i te matahiti 1903, e ua noaa maira i te matahiti 1908. Ua ite-maitai-hia to ˈna mauiui ia ˈna i parau atu ia ˈna i roto i te hoê rata o ta ˈna i papai i muri noa iho e: “Ua pure au i te Fatu ma te aau mehara no oe. . . . Eita vau e faateimaha ia oe na roto i te faaiteraa ˈtu i to ˈu oto, e eita atoa vau e imi i te ravea ia aroha mai oe ia ˈu na roto i te faataaraa ˈtu i to ˈu mau manaˈo hohonu, ia ite anaˈe vau i te tahi taime i to oe mau ahu e te tahi atu mau taoˈa o te haaputapû faahou i roto i to ˈu feruriraa i to oe huru na mua ˈˈe—tei î hoi i te here e te aroha e te tauturu—ma te manaˈo o te Mesia. . . . A hiˈopoa maite na roto i te pure i te mea o ta ˈu e parau atu nei ia oe. E ia papu maitai ia oe e, to ˈu mauiui rahi roa ˈˈe, te mea e haaputapû hohonu roa ˈˈe ia ˈu, e ere ïa to ˈu iho moemoe no te toea o to ˈu oraraa, o to oe râ hape, e ta ˈu here e, to oe moeraa mure ore, ia au i ta ˈu e nehenehe e ite.” Noa ˈtu to ˈna mauiui rahi, ua fanaˈo noâ o Russell i te turu o te Atua e tae roa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei. (Salamo 116:12-15) E faaitoito noâ Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore.

Te faaoraraa i te mau ati atoa ra

19. Eaha ta tatou e haamanaˈo ahiri e e tamau noa te mau fifi teimaha mau?

19 Ua ite te nunaa o Iehova e ua riro oia ‘ei Atua faaora,’ “o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana!” (Salamo 68:19, 20) No reira, ei feia pûpûhia no ˈna o te amui atu i ta ˈna faanahonahoraa i nia i te fenua, eiaha roa ˈtu tatou ia haaparuparu i to tatou manaˈo mai te peu e e tamau noa te mau fifi teimaha mau. A haamanaˈo e ‘o te Atua to tatou haapuraa e to tatou etaeta, e tauturu fatata ia roohia e te ati ra.’ (Salamo 46:1) E haamaitaihia iho â to tatou tiaturi ia ˈna. Ua parau o Davida e: “Ua imi au ia Iehova, e ua parau maira oia ia ˈu; e ua faaora ia ˈu i te mau mea ta ˈu i mǎtaˈu ra. . . . Ua pii atura taua taata i pohe nei, e ua faaroo maira Iehova; e ua faaora ˈtura ia ˈna i to ˈna atoa ra mau ati.”—Salamo 34:4-6.

20. Eaha te uiraa te tiâ ia tatou ia tuatapapa?

20 Oia mau, e faaora to tatou Metua i te raˈi ra i to ˈna nunaa i te mau ati atoa ra. E turu oia i ta ˈna faanahonahoraa i nia i te fenua, ma te horoa i te tauturu i roto i te mau ohipa a te amuiraa e tae noa ˈtu i roto i te oraraa o te taata tataitahi. Oia mau, “e ore hoi Iehova e faarue i to ˈna taata.” (Salamo 94:14) E tuatapapa anaˈe na râ i te tahi atu mau ravea ta Iehova e faaohipa ra no te tauturu i te mau melo tataitahi o to ˈna nunaa. Nafea to tatou Metua i te raˈi ra i te faaitoito i ta ˈna mau tavini o tei pohehia i te maˈi, o tei teimaha roa te feruriraa, o te oto nei no te mea ua pohe te hoê taata, aore ra o te haapeapea nei no ta ratou iho mau hapa? Mai ta tatou e ite atu, i roto atoa i teie mau huru tupuraa, e nehenehe mau â tatou e tiaturi i te rima puai o Iehova.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Mea nafea te rima o Iehova i te faaoraraa mai i mutaa ihora?

◻ Nafea Iehova ia tauturu i to ˈna nunaa i roto i te amuiraa i teie mahana?

◻ Eaha te tauturu ta Iehova e horoa i roto i te oraraa o te taata tataitahi?

◻ Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e e tamau noâ te mau fifi teimaha mau?

[Hohoˈa i te api 8, 9]

Ua aratai te Atua i te mau ati Iseraela i rapae ia Aiphiti “ma tana rima puai”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono