Ua faataa-ê-na-hia anei to outou oraraa?
AHIRI e e ora mai outou i te hoê ati, e manaˈo anei outou e ua faahereherehia outou e te mana e faatere ra i to outou oraraa? Aore ra e oaoa outou i te mea e ua topahia outou i te vahi tano i te taime tano?
Ua parau te taata paari ra o Solomona e: “E rave rahi hoi to ˈu iteraa i te ao nei, e ore e haapaohia e tei te avae oioi te hemo e hemo ai, e tei te etaeta e riro ai te re; e tei te feia paari e noaa ˈi te maa, e tei te feia haapao maitai te taoˈa, e tei te aravihi te itehia mai; e tau râ e te tiaia noa to te taata atoa ra.” (Koheleta 9:11) Mea pinepine hoi te mau ohipa manaˈo-ore-hia i te tupu! E pepe te hoê taata taaro i tiaturihia e noaa mai ia ˈna te re, e na tei manaˈohia e na ˈna e pau e upootia. No te hoê fifi maau roa, topatari atura te hoê taata tapihoo parau-tia, e o te tahi atu taata tataˈu tia ore te monihia. Ua parau anei râ o Solomona e o te oraraa i faataa-ê-na-hia te tumu o teie mau peapea? Aita roa ˈtu. Ua riro noa hoi te reira ei faahopearaa no te mau ‘tau e te mau huru tupuraa manaˈo-ore-hia.’
Ua faahiti atoa o Iesu Mesia i teie huru manaˈo. Ma te faahiti i te hoê ohipa o tei itehia e te feia e faaroo maira ia ˈna, ua ani aˈera o Iesu e: “E na taata tino ahuru ma vau i mairihia e te fare rahi i Siloama ra, e pohe ihora, te manaˈo na outou e, e feia hara rahi ratou i to Ierusalema atoa ra?” (Luka 13:4) Aita o Iesu i pari i te tahi mana moe aore ra i te hinaaro o te Atua ei tumu no taua mau ati ra, aita atoa hoi o ˈna i tiaturi e mea hara aˈe te feia i pohe i te tahi atu pae. Ua riro noa hoi teie ati pohe ei hiˈoraa no te mau tau e te mau huru tupuraa manaˈo-ore-hia.
Aita roa ˈtu te hoê vahi o te Bibilia e faaau ra i te manaˈo ra e ua faaoti ê na te Atua i te taime o to tatou poheraa. Parau mau, te na ô ra te Koheleta 3:1, 2 e: “E tau to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi nei. E taime to te fanau, e taime to te pohe; e taime to te tanu, e taime to te iriti i tei tanuhia ra.” Inaha, te faahiti noa ra o Solomona i te tereraa tamau o te ora e te pohe e roohia nei i nia i te huitaata tia ore ra. E fanauhia mai tatou, e ia tae i te hoê taime, ia naeahia i te hopea matauhia o te oraraa—mea pinepine i roto i te area e 70 aore ra e 80 matahiti—e pohe tatou. Teie râ, aita te taime iho o te poheraa i faataahia e te Atua mai ta te taata faaapu i ore i faaoti i te taime no “te tanu” aore ra no “te iriti i tei tanuhia ra.”
Inaha, te faaite ra o Solomona i muri iho e e nehenehe te hoê taata e pohe oioi noa, i to ˈna parauraa e: “Eiaha e faarahi hua te ino, eiaha hoi ia maamaahia; eaha hoi oe e ru ai i te pohe aita i tae i te tau mau?” (Koheleta 7:17) Eaha ïa te auraa o teie aˈoraa ahiri e ua faataa-ê-na-hia te taime e pohe ai te taata e eita e nehenehe e taui faahou? Te patoi ra ïa te Bibilia i te manaˈo no nia i te oraraa o tei faataa-ê-na-hia. Ua faautua etaeta mau â te Atua i te mau ati Iseraela apotata o tei farii i teie tiaturiraa etene. Te na ô ra te Isaia 65:11 e: “O outou râ tei faarue ia Iehova, e tei haamoe i to ˈu ra mouˈa moˈa e ua faanahonaho i te amuraa na Gada [te atua o te Manuïa]; e ua faaî i te tusia inu na Meni [te Atua o te oraraa faataahia].”
No reira, mea maamaa mau â ia parau e te tumu ia tupu noa ˈtu te tahi ati aore ra te tahi ohipa hape, o te mana ïa e faatere ra i te oraraa, aore ra te mea ino roa ˈtu â, o te Atua iho! Te na ô ra te Bibilia e, “E aroha te Atua,” e ia pari noa ˈtu tatou e o ˈna te tumu o te mauiui o te taata nei, te faahape ra ïa tatou i teie parau mau tumu.—Ioane 1, 4:8.
Te mau opuaraa a te Atua no te tau i mua nei
Eaha ïa no te mau ravea e noaa mai ai te ora? I te mea e aita e mana e faatere ra i to tatou oraraa, te auraa anei ïa e e tia ia tatou ia ora ma te ore e pee i te hoê aveia? Aita ïa, no te mea ua faataa te Atua i te tau a muri atu o te huitaata i roto i to ˈna taatoaraa. Te faahiti ra te Bibilia i te haamauraahia te hoê “fenua apî” i reira ‘te parau-tia e vai mau ai.’—Petero 2, 3:13.
No te faatupu i te reira, e ohipa roa mai te Atua i roto i te mau ohipa a te taata nei. Ma te ore e ite, ua pure paha outou e ia tupu te reira na roto i te faahitiraa i te pure e na ô ra e: ‘Ia tae mai to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te raˈi atoa na.’ (Mataio 6:10) Teie Basileia, o te hoê ïa faatereraa mau i haamauhia i nia i te raˈi. Ia pure outou e ia tae mai oia, te pure ra ïa outou e ia mono mai taua Basileia nei i te mau faatereraa no teie nei tau no te faatere i te fenua.—Daniela 2:44.
A paruru i to outou oraraa no a muri aˈe
Nafea teie mau ohipa faufaa mau ia ohipa i nia i to outou oraraa i mua nei, ua taaihia ïa, eiaha i nia i te mana o tei faataa ê na i to outou oraraa aore ra i te tau e te mau huru tupuraa manaˈo-ore-hia, i nia râ i i te haerea o ta outou iho e maiti i te pee. A haamanaˈo na i te ati i tupu i te pare no Siloama. Ua faaohipa o Iesu i taua ati peapea mau ra no te faataa i te hoê haapiiraa hohonu mau. Aita te feia i pohe i te mairiraa mai teie pare i nehenehe e ape i te ohipa i tupu. I te tahi atu pae, e nehenehe te feia e faaroo ra ia Iesu e ape i te haamouraa e tupu na roto i te riri o te Atua. Ua faaara ˈtura o Iesu ia ratou: “Ia ore râ outou ia tatarahapa, mai te reira atoa ïa to outou pohe.” (Luka 13:4, 5) Oia mau, e nehenehe ratou e maiti i to ratou iho oraraa no a muri aˈe.
O te maitiraa atoa ïa e vai nei i mua ia tatou i teie mahana—e tutava ia ora tatou. (Philipi 2:12) Te hinaaro nei te Atua e ‘ia noaa te ite i te parau mau i te taata atoa.’ (Timoteo 1, 2:4) E noa ˈtu e ohipa te huru no ǒ mai i te tupuna aore ra to tatou huru oraraa i nia ia tatou tataitahi, ua horoa mai te Atua i te tiamâraa ia maiti—te aravihi no te faataa e nafea tatou ia faaohipa i to tatou oraraa. (Mataio 7:13, 14) E nehenehe tatou e rave i te maitai aore ra i te ino. E nehenehe e noaa ia tatou i te hoê tiaraa maitai i mua i te aro o te Atua ra o Iehova e e fanaˈo i te ora, aore ra e nehenehe tatou e faarue ia ˈna e e pohe atu ai.
E rave rahi o te maiti nei e ora ma te faarue i te Atua. Te faaohipa nei ratou i to ratou oraraa no te tapapa i te mau taoˈa materia, te arearearaa, aore ra te roo. Ua faaara râ o Iesu e: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” (Luka 12:15) Tei te aha ïa to tatou ora? I roto i te Ioane 1, 2:15-17, te faataa ra te Bibilia e: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. . . . O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa. E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”
A maiti i te ora
Nafea outou e papu ai e te rave mau ra outou i te hinaaro o te Atua? Ua faaite o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Na te ite papu no nia i te Bibilia e horoa mai i te niu o te faaroo. “Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru: o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) Ua ineine ê na te ite o te tia ia outou ia noaa mai. Ua tauturu te mau Ite no Iehova i te mau mirioni taata ia noaa mai taua ite ra na roto i te haapii-tamau-raa i te Bibilia.a
No te faaoaoa i te Atua, e tia ia outou ia rave i te tahi mau tauiraa. Te vai ra paha te tahi mau peu au ore te tia ia faatitiaifarohia aore ra te mau peu faufau te tia ia haapae roa. Eiaha e faaea i te tutava, mai te mea ra e eita ta outou e nehenehe e taui. No roto mai hoi te manaˈo ra e eita e nehenehe e taui i te mau ohipa, i te haapiiraa hape no nia i te oraraa faataahia. Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe te taata atoa e ‘taui i to ˈna feruriraa’ ia noaa mai ia ˈna “te huru taata apî.” (Roma 12:2; Ephesia 4:22-24) Eita ta outou mau tutavaraa no te faaoaoa i te Atua e vai tâuˈa-ore-hia. E ineine noa oia i te haamaitai i te feia e rave ra i to ˈna hinaaro.
Oia mau, ia haapii outou i te Bibilia, eita ïa te reira e faatitiaifaro i to outou mau fifi atoa. Te roo-atoa-hia nei te mau tavini mau o te Atua i te mau ati e te mau huru tupuraa iino, mai te tahi atu mau taata. Teie râ, e nehenehe te Atua e horoa mai i te paari no te faaruru i te mau haafifiraa. (Iakobo 1:5) Te vai atoa ra te oaoa o te iteraa e te fanaˈo ra tatou i te mau auraa maitatai e te Atua. Te na ô ra te Maseli 16:20 e: “E ao râ to ˈna to tei tiaturi ia Iehova.”
I roto i te paradaiso e faaterehia mai e te Basileia o te Atua, eita tatou e haamǎtaˈu-faahou-hia i te tau e te mau huru tupuraa manaˈo-ore-hia. Oia mau, e faaore roa te Atua i te mau mea atoa e faaino nei i te oaoa o te taata i teie nei tau. Te tǎpǔ maira te Bibilia e: “E na te Atua e horoi i to [tatou] roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:4) E fanaˈo hoi te feia e rave rahi o tei pohe i roto i te mau ati i te tia-faahou-raa.—Ioane 5:28, 29.
E fanaˈo atoa anei outou i teie oraraa faahiahia mau no a muri aˈe? A fatata ˈi te mau ati Iseraela i te tomo atu i roto i te Fenua i tǎpǔhia maira, ua parau atura o Mose ia ratou e: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia, e o te maoro ïa o to oe ra pue mahana.”—Deuteronomi 30:19, 20.
Eita, e ere tatou i te mau hauti i roto i te rima o te tahi mana aroha ore e faatere ra i to tatou oraraa. To tatou oaoa no a muri aˈe, oia mau, to tatou oraraa mure ore, tei roto ïa i to tatou iho rima. Te faaitoito atu nei matou ia outou ia maiti i te ora.
[Nota i raro i te api]
a E nehenehe outou e fanaˈo i teie haapiiraa na roto i te papairaa ˈtu i te feia i nenei i teie vea.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
Ua faautua etaeta te Atua i te mau ati Iseraela apotata o tei farii i te tiaturiraa etene o te oraraa faataahia