Te faatupuraa i te taairaa i roto i te utuafare fetii e i roto i te amuiraa
“Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.”—KOLOSA 4:6.
1. Eaha ta Adamu i parau i to te Atua afairaa mai ia Eva ia ˈna ra?
“EITA te taata e nehenehe e faataa ê ia ˈna iho . . . Ua riro oia ei tuhaa no te taatoaraa.” O ta te hoê taata maramarama ïa i parau e rave rahi senekele i teie nei. I to ˈna na reiraraa i te parau, ua haapapu ïa oia i ta te Poiete i parau ê na no nia ia Adamu: “E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra.” Ua noaa ia Adamu i te ǒ no te paraparauraa e te reo, e ua mairi oia i te iˈoa o te mau animala atoa. Teie râ, aita o Adamu e fanaˈo ra i te tahi atu taata o ta ˈna e nehenehe e paraparau atu. No reira, i to te Atua horoaraa ˈtu ia Eva ei vahine haviti mau na ˈna ra, ua pii aˈera oia e: “I teie nei, e ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo”! Inaha, a haamata ˈi te utuafare fetii matamua, ua haamata ˈtura o Adamu i te paraparau e te tahi hoa no ˈna ra.—Genese 2:18, 23.
2. Eaha te ino e noaa mai ia mataitai rahi roa anaˈe tatou i te afata teata?
2 Ua riro te utuafare fetii ei vahi tano roa no te faatupu i te tauaparauraa. Inaha, ua taaihia te manuïaraa o te oraraa utuafare i nia i te aparauraa. Teie râ, e titau te tauaparauraa i te taime e te mau tutavaraa. I teie mahana, hoê o te mau taoˈa eiâ taime puai roa ˈˈe, o te afata teata ïa. E nehenehe oia e riro ei mauhaa faaino i roto e piti tuhaa. I te hoê pae, no te rahi o to ˈna mana faahema, eita ta te mau melo o te utuafare e nehenehe faahou e faarue ia ˈna, e inaha, e ere-roa-hia te tauaparauraa. I te tahi atu pae, e nehenehe te afata teata e riro ei ravea hororaa ia tupu anaˈe te mau peapea aore ra te inoino. Maoti hoi i te faatitiaifaro i to raua fifi, ua maiti vetahi mau hoa faaipoipo i te ore e paraparau faahou e i te mataitai atu i te afata teata. No reira, e nehenehe te afata teata e faaore i te paraparauraa, tera hoi te tumu matamua e topatari ai te faaipoiporaa. Te feia e fifi nei no te faaiti i te mataitairaa i te afata teata, e tia paha ia feruri ratou e haapae roa i teie taoˈa.—Mataio 5:29; 18:9.
3. Eaha te mau vahi maitatai tei noaa mai i to vetahi faaitiraa mai i te mataitairaa i te afata teata?
3 Inaha, ua faataehia mai te mau parau oaoa o te faaite ra i te mau haamaitairaa i noaa mai na roto i te faaitiraa e tae roa ˈtu i te faaore-roa-raa i te mataitairaa i te afata teata. Ua papai te hoê utuafare fetii e: “E rahi atu matou i te tauaparau te tahi e te tahi . . . , ua rahi atoa ta matou tuatapaparaa i te Bibilia . . . E hauti matou paatoa . . . Ua haere matou i mua i roto i te mau tuhaa atoa o ta matou pororaa.” Teie ta te tahi atu utuafare i parau i muri aˈe i to ratou haapaeraa i te afata teata: “Eita ta matou moni e mâuˈa faahou [ua aufau hoi ratou i te afata teata reni taa ê] e hau atu, ua tahoê roa ˈtu â to matou utuafare e ua itea mai ia matou i te tahi mau ohipa faufaa mau no te faahoona i to matou taime. Eita roa ˈtu matou e haumani.”
Te hiˈoraa ˈtu, te paraparauraa, e te faarooraa
4. Nafea na feia faaipoipo ia faaite i to raua mauruuru i te tahi e te tahi?
4 E rave rahi mau huru ravea no te faatupu i te taairaa i roto i te utuafare. I te tahi taime, eita hoi e titauhia ia faahiti roa i te parau. Ia hiˈo noa ˈtu e piti taata te tahi e te tahi, ua riro te reira ei huru paraparauraa. Ia faaea hoê i pihai iho i te tahi, e nehenehe te reira e faaite e te haapao ra te tahi i te tahi. Eita e tia i te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo ia faataa ê ia raua no te hoê tau maoro maoti râ mai te peu noa e aita ˈtu ta raua e ravea. E nehenehe na hoa faaipoipo e faarahi i to raua oaoa tataitahi na roto i te haafaufaaraa i te auraa piri roa o ta raua e fanaˈo ra i roto i te taairaa o te faaipoiporaa. Na roto i to raua faaiteraa i te here ma te faatura atoa i te tahi e te tahi, i mua i te taata aore ra o raua anaˈe ra, ma te faaite i te tura na roto i ta raua mau ahu e ta raua mau peu, e nehenehe raua e faaite ma te mâmu noa e te here hohonu ra raua te tahi e te tahi. Ua faaite te arii paari ra o Solomona i te reira na roto i teie mau parau: “Ia haamaitaihia ta oe pape pihaa, e ia oaoa oe i te vahine o te apîraa ra.”—Maseli 5:18.
5, 6. No te aha e tia ˈi i te mau tane ia ara i te faufaaraa ia tauaparau e ta ratou mau vahine?
5 E titau atoa te faatupuraa i te taairaa i te tauaparauraa, aore ra te aparauraa—te paraparauraa te tahi e te tahi, eiaha râ te paraparauraa ma te ore e haapao i te parau a te tahi taata. Mea ohie aˈe na te mau vahine ia faaite i to ratou mau manaˈo hohonu i te mau tane, tera râ, e ere ïa te auraa e e faaroo noa ˈtu te mau tane ma te mâmu noa. E tia i te mau tane kerisetiano ia taa e ua riro te ereraa i te tauaparauraa ei fifi rahi i roto e rave rahi mau faaipoiporaa, e no reira, e tia ia ratou ia tutava ia ore te tauaparauraa e motu. Oia mau, e na reira ratou mai te peu e, ma te ati maite atu i ta ratou vahine, e haapao ratou i te aˈoraa maitai roa ta te aposetolo Paulo e horoa ra i roto i te Ephesia 5:25-33. Ia here te hoê tane i ta ˈna vahine mai to ˈna iho tino, e tia ia ˈna ia haapao i to ˈna maitairaa e to ˈna oaoaraa, eiaha noa râ to ˈna anaˈe iho. Ia tupu te reira, mea faufaa roa te tauaparauraa.
6 Eiaha te hoê tane ia rave i te hoê huru haerea o te turai i ta ˈna vahine ia imi haere aore ra ia aniani ahiri e te here maira o ˈna ia ˈna. E tia ia ˈna ia papu maitai e te here ra ta ˈna tane ia ˈna. E nehenehe te tane e faaite i to ˈna here na roto i te mau ravea huru rau—mai te mau tapao no te here e te mau taoˈa horoa i te taime o ta ˈna e ore e manaˈo, e oia atoa na roto i te faaiteraa ia ˈna i te mau parau o te nehenehe e ohipa i nia ia ˈna. E tia atoa ia ˈna ia faaite e te mauruuru ra o ˈna no te mau tutavaraa a ta ˈna vahine, i roto i to ˈna huru faanehenehe, te ohipa itoito o ta ˈna e rave ra no te maitai o te utuafare, aore ra to ˈna turu-maite-raa i te mau ohipa i te pae varua. Hau atu, ia nehenehe te hoê tane e pee i te aˈoraa a te aposetolo Petero i roto i te Petero 1, 3:7, oia hoi ia ‘parahi e ta ˈna vahine ma te ite,’ e tia ia ˈna ia taa i te huru o ta ˈna vahine, na roto i te paraparauraa ˈtu ia ˈna no nia i te mau tumu parau atoa e ohipa i nia ia raua toopiti atoa ra, ma te faatura ˈtu ia ˈna mai te hoê farii paruparu aˈe.—Maseli 31:28, 29.
7. Eaha te hopoia a te hoê vahine i te pae no te paraparauraa ˈtu i ta ˈna tane?
7 Oia atoa, ia nehenehe te hoê vahine e pee i te aˈoraa no nia i te auraro i roto i te Ephesia 5:22-24, e tia ia ˈna ia ara ia ore te taairaa e ta ˈna tane ia motu. E tia ia ˈna ia faaite i te ‘auraro hohonu’ i ta ˈna tane, na roto i ta ˈna mau parau e na roto i to ˈna haerea. Eita roa ˈtu e tia ia ˈna ia rave i te tahi mea ma te ore e ani i te manaˈo o ta ˈna tane aore ra ma te ore e haapao i to ˈna mau hinaaro. (Ephesia 5:33) I te mau taime atoa, e tia i te vahine e ta ˈna tane ia faatupu i te tahi paraparauraa moe i rotopu ia raua anaˈe.—A faaau e te Maseli 15:22.
8. No te atuatu i te taairaa, eaha te tia i te mau vahine ia ineine i te rave?
8 Taa ê atu, eita e tia i te vahine ia huna i to ˈna inoino mai te mea ra e e aroha noa o ˈna ia ˈna iho. Mai te peu e e tupu noa ˈtu te tahi peapea, e tia ia ˈna ia imi i te taime e tano no te faahiti i te reira. A rave na i te hiˈoraa o te Arii vahine ra o Esetera. Ua titauhia oia ia huti i te ara-maite-raa o ta ˈna tane i nia i te hoê tumu parau faufaa roa. Maoti to ˈna rave-oioi-raa i te ohipa ma te paari i ora ˈi te nunaa ati Iuda. Mea tia roa no to tatou hoa e no tatou iho, ia faaite tatou mai te peu e ua mauiui tatou. E nehenehe te mǎrû e te huru au maitai tei apitihia i te paieti e faaohie i te tauaparauraa.—Esetera 4:15–5:8.
9. Eaha te tuhaa o te faarooraa i roto i te mau taairaa i rotopu i te taata?
9 I te pae no te tauaparauraa no te atuatu i te taairaa, mea titauhia ia faaroo atu te taata tataitahi i te mea ta te tahi e parau maira—e ia imi atoa i te ravea no te taa i te mea o ta ˈna i ore i parau roa mai. E titau te reira e ia horoa i te ara-maite-raa i te taata e paraparau ra. Eita noa e tia ia taa i te parau e faahitihia ra, e tia atoa râ ia tapao i te manaˈo hohonu, te tuuraa reo e faaohipahia ra. Mea pinepine e ere te tane i te mea aravihi roa i roto i teie tuhaa. E mauiui paha te mau vahine no te mea aita ta ratou tane e faaroo maira ia ratou. E i to ratou aˈe pae, e tia i te mau vahine ia faaroo maitai atu i ta ratou tane ia ore ratou e rave vave noa i te mau faaotiraa. “E riro te feia paari i te haapao, e e tupu to ˈna ite.”—Maseli 1:5.
Te paraparauraa i rotopu i te mau metua e te mau tamarii
10. Ma te tano mau i te pae no te tauaparauraa e ta ratou mau tamarii, eaha te tia i te mau metua ia ineine i te rave?
10 Te vai atoa ra te huru tupuraa i reira mea fifi roa na te mau metua e te mau tamarii ia aparau. No te “haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra,” e tia ia haamau i te mau reni taairaa. Ia na reirahia, e riro te reira ei ravea no te haapapu e “ia paari oia ra, e ore [oia] e faarue i tana eˈa ra.” (Maseli 22:6) I te tahi mau taime, te tumu e faarue mai ai te mau tamarii no te haere atu i roto i teie nei ao, no te mea ïa e ua motu te paraparauraa e te mau metua i roto i te tau o te taurearearaa ra. Te haamatarahia ra te hopoia a te mau metua ia aparau tamau noa e ta ratou mau tamarii i roto i te Deuteronomi 6:6, 7: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei: o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” Oia, e tia i te mau metua ia horoa i te taime no ta ratou mau tamarii! E tia ia ratou ia ineine i te rave i te mau haapaeraa no te maitai o ta ratou mau tamarii.
11. Eaha vetahi mau mea te tia i te mau metua ia faaite atu i ta ratou mau tamarii?
11 E te mau metua, a faaite i ta outou mau tamarii e te here nei Iehova ia ratou e te here atoa nei outou ia ratou. (Maseli 4:1-4) E tia ia ratou ia ite e ua ineine outou i te haapae i te hoê oraraa nahonaho e te faaanaanataeraa manaˈo ia tupu maitai ratou i te pae o te feruriraa, i te pae o te mau manaˈo hohonu, i te pae tino e i te pae varua. Mea faufaa roa te taaraa i te huru o vetahi ê i roto i teie nei tuhaa, oia hoi te aravihi o te mau metua no te hiˈo i te mau ohipa ia au i te huru hiˈoraa o ta ratou mau tamarii. Na roto i te faaiteraa i te here miimii ore, e nehenehe outou, te mau metua, e faatupu i te hoê taairaa paari maitai o te tahoê ia outou e to outou mau tamarii e o te faaitoito ia ratou ia tiaturi ia outou maoti i te faaite i to ratou mau manaˈo moe i to ratou mau hoa.—Kolosa 3:14.
12. No te aha e tia ˈi i te mau taurearea ia tauaparau ma te huna ore e to ratou mau metua?
12 I te tahi atu pae, e hopoia ta outou, e te mau taurearea, no te paraparauraa ˈtu i to outou mau metua. Ia faaite outou i te mauruuru no te ohipa o ta raua i rave no outou, e tauturu te reira ia outou ia faaite i to outou mau manaˈo moe ia raua ra. Te titau nei outou i ta raua tauturu e ta raua turu, e mea ohie aˈe no raua ia horoa mai i te reira mai te peu e e paraparau atu outou ia raua ma te huna ore. No te aha hoi outou e ani ai i te aˈoraa i to outou mau hoa? Mea iti roa ta ratou ohipa i rave no outou ia faaauhia i ta to outou mau metua. Aita hoi to ratou aravihi i te pae no te oraraa i hau atu i to outou iho, e mai te peu e e ere ratou no roto i te amuiraa, aita ïa ratou e anaanatae ra i to outou maitairaa no a muri atu.
Te faatupuraa i te taairaa i roto i te amuiraa
13, 14. Eaha te mau faaueraa tumu a te Bibilia e titau ra i te mau taairaa i rotopu i te mau kerisetiano?
13 Te tahi atu titauraa, o te atuaturaa ïa i te mau taairaa e to outou mau taeae i roto i te amuiraa. Te faaitoito-puai-hia nei tatou ia ore e faarue i “to tatou haaputuputuraa.” Eaha te tumu tatou e haaputuputu ai? ‘Ia rahi te aroha e no te rave i te mau ohipa maitatai ra.’ E titau te reira i te faatupuraa i te taairaa. (Hebera 10:24, 25) Mai te peu e e faaino mai vetahi ia outou, eiaha roa ˈtu ïa e faarue i te mau putuputuraa. A atuatu i te mau taairaa na roto i te peeraa i te aˈoraa ta Iesu i horoa mai i roto i te Mataio 18:15-17. A haere atu e paraparau e te taata o tei faatupu i to outou inoino.
14 Ia peapea anaˈe outou e te hoê o to outou mau taeae, a pee i te aˈoraa a te mau Papai e vai ra i roto i te Kolosa 3:13: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” E titau te reira e ia haere atu e paraparau i te taata maoti hoi i te patoiraa i te paraparau atu ia ˈna. E ia tapao outou e mea huru ê rii te hoê taata i nia ia outou, a pee ïa i te aˈoraa e vai ra i roto i te Mataio 5:23, 24. A haere atu e paraparau, e a tamata i te faaore i te peapea e to outou taeae. E titau te reira e ia faaite outou i te here e te haehaa, e tia râ ia outou ia pee i te aˈoraa a Iesu no outou iho e no to outou taeae.
Te aˈoraa e te faaitoitoraa
15. No te aha e tia ˈi i te mau kerisetiano ia horoa i te aˈoraa mai te peu e e tiaraa tano to ratou no te na reira?
15 Te vai atoa ra te titauraa e faatupu i te taairaa i roto i te aˈoraa a Paulo i roto i te Galatia 6:1: “E au mau taeae, ia roohia-noa-hia te hoê taata i te hapa ra, e faaora outou o tei [noaa i te mau huru e titauhia i te pae varua] i te reira, ma te aau mǎrû, ma te manaˈo ia oe iho, o te roohia-atoa-hia oe e te ati.” Mai te peu e ua ite tatou i to tatou mau otia, e farii ïa tatou i te parau a te hoê taata o te faaite mai e ua hape tatou i roto i ta tatou mau parau aore ra i to tatou haerea. Inaha, e tia ia tatou paatoa ia pee i te haerea o te papai salamo ra o Davida ia ˈna i papai e: “A papai mai te taata parau-tia ra ia ˈu, e mea hamani maitai ïa; e aˈo mai hoi oia ia ˈu ra, e riro ïa mai te monoˈi maitai ra, e ore tau upoo e paruparu i te reira.” (Salamo 141:5) E tia iho â râ i te mau matahiapo ia riro ei mau hiˈoraa maitatai roa i te pae no te haehaa, ma te ore e onoono i nia i to ratou iho manaˈo tera râ na roto i te ineineraa i te farii i te faatitiaifaroraa, ma te haamanaˈo e ‘mea maitai te pepe e faatupuhia e te hoa here ra.’—Maseli 27:6.
16. Eaha te huru parau te tia i te feia orero apî ia farii?
16 E faaite te feia apî i te haerea paari e te ite i to ratou mau otia, ia imi ratou i te aˈoraa e te aratairaa a te mau kerisetiano paari, o te horoa mai i te tahi tauturu papu. E nehenehe atoa te mau matahiapo e faufaahia i roto i teie tuhaa. Ei hiˈoraa, ua parau te hoê matahiapo i roto i te hoê oreroraa parau e te mau haamaitairaa e faahitihia ra i roto i te Apokalupo 7:16, 17, no nia i te oreraa e poia e e poihâ faahou, o te mau mea ïa ta te mau mamoe ê atu e nehenehe e fanaˈo i roto i te ao apî. Tera râ, ua tatarahia e e tupu na mua teie irava i teie nei tau. (Hiˈo Te Apokalupo: Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, api 126-128.) Ua manaˈo atura te hoê matahiapo e faaroo ra e e tia ia ˈna ia faahiti i teie parau, tera râ, hou oia e nehenehe ai e na reira, ua taniuniu maira te taeae orero e ua ani maira i te tahi manaˈo no te haamaitai i ta ˈna oreroraa parau. Oia mau, e tia ia tatou ia faaohie i te mau ohipa no te feia e opua ra e tauturu mai ia tatou na roto i te faaiteraa ˈtu i to tatou hinaaro ia aˈohia mai tatou. Eiaha tatou e riri vave noa aore ra e inoino rahi roa.
17. Nafea te mau taairaa ia faaitoito i to tatou mau taeae?
17 Ua faataa te arii Solomona i te hoê faaueraa tumu o te tano maitai i ta tatou haapiiraa. Te na ô ra o ˈna e: “Eiaha oe e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra, tei to rima taua maitai ra ia hopoi.” (Maseli 3:27) E tia ia tatou ia here i to tatou mau taeae. Ua parau o Paulo e: “Eiaha outou ei amutarahu na te taata atoa, area ia aroha ˈtu te tahi i te tahi: o tei aroha ˈtu hoi ia vetahi ê ra, ua haapao ïa i te ture.” (Roma 13:8) No reira, eiaha e tapea i ta outou mau parau faaitoitoraa. Ua horoa anei te hoê tavini tauturu apî i ta ˈna oreroraa parau huiraatira matamua? A haere e haapopou atu ia ˈna. Ua tutava anei te hoê tuahine aore ra ua horoa anei oia i te hoê tumu parau maitai roa i te Haapiiraa no te taviniraa teotaratia? A parau atu ia ˈna e ua oaoa roa outou i ta ˈna mau tutavaraa. Mea pinepine to tatou mau taeae e mau tuahine i te rave i ta ratou tutavaraa maitai roa ˈˈe e e riro ratou i te faaitoitohia ia faaite atu tatou i to tatou oaoa.
18. Ia rahi roa anaˈe te parau huna, eaha te tia ia rave?
18 Area ra, mea aravihi roa paha te hoê taeae orero apî, no te mea râ e mea apî roâ o ˈna, e nehenehe o ˈna e tiaturi rahi roa ia ˈna iho. Eaha ïa te huru aparauraa e titauhia i reira? E ere anei i te mea maitai ia haapopou te hoê matahiapo paari ia ˈna no te mau tuhaa maitatai roa o ta ˈna oreroraa parau, tera râ, i te hoê â taime, ia faaite mǎrû noa ˈtu nafea o ˈna ia faahaehaa aˈe ia ˈna iho a muri aˈe? E faaite teie huru aparauraa i te here autaeae e e tauturu atoa i te feia apî ia haapae oioi noa i te mau haerea iino, hou e mau hohonu roa ˈi.
19. No te aha e tia ˈi i te mau matahiapo e te mau metua tane ia faatupu i te taairaa?
19 E paraparau te mau matahiapo te tahi e te tahi e te amuiraa no nia i te mau ohipa maitatai—ma te ore atoa râ e faaite i te mau parau e tia ia tapea-huna-hia, mai te mau fifi e haavahia ra. Teie râ, ia huna-rahi-roa-hia, e tupu ïa te tiaturi ore e te haaparuparuraa e e nehenehe te reira e faaino i te huru auhoa i roto i te hoê amuiraa—aore ra i roto i te hoê utuafare fetii. Ei hiˈoraa, mea oaoa roa na tatou paatoa ia faaroo i te tahi parau o te faaitoito. Mai ta te aposetolo Paulo e hiaai na i te horoa i te mau ô i te pae varua, e tia atoa i te mau taeae ia hinaaro e tufa ˈtu i te mau haamaramaramaraa anaanatae e o vetahi ê.—Maseli 15:30; 25:25; Roma 1:11, 12.
20. Eaha te tahi atu huru taairaa e tuatapapahia i roto i te tumu parau i mua nei?
20 Oia mau, mea faufaa roa te faatupuraa i te taairaa i roto i te amuiraa kerisetiano e i roto i te utuafare kerisetiano. Hau atu râ, mea faufaa atoa te reira i roto i te tahi atu vahi. Ihea roa? I roto i te taviniraa kerisetiano. I roto i te tumu parau i muri nei, e tuatapapa tatou i te mau ravea no te haamaitai i to tatou aravihi no te faatupu i te taairaa i roto i teie ohipa faufaa roa.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Nafea te hoê mea e haafifi pinepine nei i te tauaparauraa i roto i te utuafare e nehenehe ai e faatitiaifarohia?
◻ Nafea te mau tane e te mau vahine ia arai i te fifi o te tauaparauraa?
◻ Nafea te mau metua e te mau tamarii ia ape i te fifi o te ereraa i te paraparauraa i rotopu i te mau ui?
◻ Nafea te mau taairaa i roto i te mau amuiraa e te mau utuafare fetii e faaitoito ai ia tatou?
[Hohoˈa i te api 11]
E faatupu te mau taairaa maitatai i te ruperupe e te oaoa o te utuafare