Te tauaparauraa maitai—Te hoê taviri no te hoê faaipoiporaa maitai
I te matahiti 1778, ua haamana o Robert Barron i te hoê ponao e piti niho ponaoraa tei riro ei niu no te mau ponao i teie mahana. E titau ta ˈna hohoˈa ponao e ia faaohipahia hoê noa taviri no te tatara na niho e piti o te ponao i te hoê â haereraa.
OIA atoa, tei te ohipa-amui-raa te hoê tane e ta ˈna vahine ma te tahoê e manuïa ˈi te hoê faaipoiporaa. Ia matara e ia fanaˈo i te mau oaoa faahiahia o te hoê faaipoiporaa maitai, te tauaparauraa maitai te hoê ravea faufaa.
Eaha ta te tauaparauraa maitai e titau ra
Eaha ta te tauaparauraa maitai e titau ra? Te faataa ra te hoê titionare i te tauaparauraa mai “te horoaraa aore ra te aitauiraa i te mau manaˈo, aore ra te mau haamaramaramaraa na roto i te paraparau, te papai, aore ra te aparaa rima.” No reira, te tauaparauraa, o te hoê ïa opereraa i te mau manaˈo hohonu e te mau manaˈo. E e titau te tauaparauraa maitai i te mau mea e patu, e tamǎrû, e faaite i te maitai, e haamaitai, e e tamahanahana.—Ephesia 4:29-32; Philipi 4:8.
Mea na roto i te tiaturi e te taaraa te tahi i te tahi e nehenehe ai te tauaparauraa maitai e tupu. E tupu mai teie mau huru maitatai ia hiˈohia te faaipoiporaa mai te hoê taairaa e vai maoro e ia opua-mau-hia e ia manuïa te reira. No nia i teie huru taairaa, ua papai te taata papai no te 18raa o te senekele ra o Joseph Addison e: “E piti taata tei maiti te tahi i te tahi i rotopu te mau taata atoa, ma te opua e tamahanahana e e faaoaoa te tahi i te tahi, i roto i taua ohipa ra, ua tǎpǔ ïa raua e riro ei mau taata mata ataata, ieie, paari, e faaore i ta te tahi hara, faaoromai, e te oaoa, ma te hiˈo i te mau paruparu e te mau huru maitatai o te tahi, e tae roa ˈtu i te hopea o to raua oraraa.” Auê te oaoa teie taairaa e! E nehenehe teie mau huru maitatai faahiahia e faaunauna i ta outou faaipoiporaa, no te mea e nehenehe te reira e riro ia outou na roto i te tauaparauraa maitai.
Mau fifi no te tauaparauraa maitai
E paraparau te rahiraa o te feia apipiti i te faaipoiporaa ma te manaˈo maitai, ma te oaoa rahi atoa. No e rave rahi râ, e pee oioi te oaoa rahi, e e hope te manaˈo maitai. E monohia te tiaturi e te hoê anoiraa maramara o te inoino, te riri, te patoiraa, e te au ore atoa. E riro atura te faaipoiporaa ei tupuraa no te faaoromairaa noa “e tae roa ˈtu i te pohe.” No te haamaitai aore ra no te faaitoito i te tauaparauraa maitai e hinaarohia no te hoê faaipoiporaa maitai, e tia ïa ia haapaiumahia vetahi mau fifi.
Te hoê fifi mau no te tauaparauraa maitai e nehenehe e taiâhia, o te huru ïa o te hoê hoa faaipoipo i mua i te tahi haamaramaramaraa aore ra ta ˈna aniraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe te mǎtaˈu e ia faaruehia oia e fa mai i muri aˈe i to ˈna iteraa e te tupu atura te hoê paruparu o te tino, i te rahi. Nafea te hoê e faataa ˈi i to ˈna hoa e ma te hoê ravea apî e taui roa to ˈna huru aore ra aravihi pae tino? I roto i teie mau tupuraa, e titauhia te tauaparauraa haavare ore e te faanahoraa feruri-maitai-hia no a muri aˈe mai tei ore i itehia aˈenei. E faaite te mau parau haapapuraa o te here tamau, ma te mau aparaa rima mǎrû, i te hoê anaanatae taa ê o te paturu i te hoê faaipoiporaa oaoa mau. I roto i te faaipoiporaa, e itehia ˈi te faufaaraa rahi o teie maseli: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.”—Maseli 17:17.
O te inoino te tahi atu â fifi no te tauaparauraa maitai. Ua tano te parau ra e e oaoa te hoê faaipoiporaa ia ineine anaˈe na hoa i te faaore i ta raua mau hapa. No te faaau atu i taua faataaraa ra, e tutava na hoa faaipoipo i te pee i te aˈoraa ohie a te aposetolo Paulo: “Eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” (Ephesia 4:26) Papu maitai e e titau te faaohiparaa i teie aˈoraa eiaha râ te atuaturaa i te riri aore ra i te inoino, i te tauaparauraa ma te haehaa. Eiaha na hoa faaipoipo i roto i te hoê faaipoiporaa maitai e riri noa, e tatamaˈi e e î i te riri. (Maseli 30:33) E pee raua i te hiˈoraa o te Atua, o te ore e tapea i te inoino. (Ieremia 3:12) Oia mau, e faaore raua i ta te tahi ê ra hapa ma te mafatu taatoa.—Mataio 18:35.
Te fifi hopea o te huru tauaparauraa atoa, o te oreraa ïa e paraparau faahou. Oia hoi te mata peapea, te oto rahi, te ohiparaa ma te faatia ture noa, e te hoê noa o te paraparau ra. Te hoê hoa faaipoipo o te na reira, te faaite ra ïa i te huru au ore. Teie râ, te faaiteraa i te mau manaˈo na roto i te ravea maitai e te au, e haamaitai hau atu ïa i te hoê faaipoiporaa i te faaea mamû noa e te peapea.
Te oreraa e faaroo maitai aore ra eita roa ˈtu ia paraparau anaˈe te hoê hoa, o te tahi atu â ïa fifi te tia ia haapaiumahia no te tauaparauraa maitai i roto i te taairaa piri o te faaipoiporaa. Peneiaˈe ua rohirohi roa tatou aore ra mea ohipa roa ta tatou no te faaohipa i te feruriraa e te puai i te pae o te mau manaˈo hohonu e hinaarohia no te faaroo maitai te tahi i te tahi. E tupu mai paha te aimârôraa no nia i te mau faanahoraa taa-ore-hia ta te hoê hoa e manaˈo ra e ua faataa-maitai-hia, e ta te tahi râ e onoono ra e a tahi ra oia a faaroo ai. Papu maitai, o te navai ore o te tauaparauraa te tumu o teie mau fifi.
Nafea ia faaitoito i te tauaparauraa maitai
Auê te faufaa ia rave i te taime no te tauaparauraa maitai ma te here e! Te haamâuˈa rahi nei te tahi i te taime i mua i te tele ma te mataitai i te oraraa o te tahi atu â mau taata e e mea iti te taime ta ratou e horoa ra no to ratou iho. No reira, e pinepine te tupoheraa i te tele i te riro ei taahiraa avae faufaa no te tauaparauraa maitai.
Te vai ra te taime no te paraparau, teie râ, te vai atoa ra te taime no te mamû noa. Te na ô ra te taata paari e: “E tau to te mau mea atoa nei, . . . e taime to te mamû noa, e taime to te parau.” Oia mau, te vai atoa ra te mau parau e tano ia parau. “E maitai rahi hoi to te parau ia au te parauraa,” ta te hoê maseli ïa e parau ra. (Koheleta 3:1, 7; Maseli 15:23) No reira, a ite e teihea te taime tano roa ˈˈe no te aparau aore ra no te faaite i te mea e haapeapea ra i to outou mafatu. A uiui ia outou iho e: ‘Ua rohirohi anei to ˈu hoa aore ra te faaea ra oia ma te haapeapea ore e ma te hau? Mea atâta anei te tumu parau ta ˈu e hinaaro e paraparau? Eaha ta to ˈu hoa i patoi i te mau parau ta ˈu i maiti i ta mâua paraparauraa hopea no nia i teie tumu parau?’
Mea maitai ia haamanaˈo e e farii maitai roa te taata ia ite ratou e e faufaahia ratou ia tahoê maite aore ra ia auraro ratou i te hoê aniraa. Mai te peu e ua tupu te tahi huru tupuraa hepohepo i rotopu i na hoa faaipoipo, e nehenehe te hoê o raua e parau e, “Te haapeapea ra te tahi mea ia ˈu, e faatitiaifaro taua i te reira i teie nei!” Oia mau, tei te huru ïa o te mau tupuraa e tano ai te parau, mea maitai aˈe râ paha ia parau i te tahi mea mai teie, “Ua feruri au i te mea ta taua i paraparau na mua ˈˈe e eaha te mau mea e nehenehe e ravehia.” Teihea paraparau ta to outou hoa e au roa ˈˈe?
Oia, nafea ia parauhia te mau mea, te mea faufaa roa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite.” (Kolosa 4:6) A tutava ia au maitai to outou taˈiraa reo e te maitiraa o te mau parau. A tapea i roto i te feruriraa e “e au te parau maitai i te topata rii meli ra; e momona i te taata nei, e ora hoi to te ivi.”—Maseli 16:24.
No te tahi mau hoa faaipoipo, te rave-amui-raa i te mau ohipa i te fare, e nehenehe ïa e faatupu mai te hoê tupuraa maitai no te tauaparauraa. E faaitoito teie tahoêraa i te hoê tufaaraa manaˈo a rave ai i te taime no te tauaparauraa maitai. No te tahi atu mau hoa faaipoipo, te hoê taime maniania ore o raua anaˈe ma te ore e tamata i te rave i te tahi ohipa mea maitai aˈe no te tauaparauraa maitai.
Mea pinepine, e nehenehe e haapii rahi mai na roto i te hiˈoraa nafea te mau hoa faaipoipo au maitai e tauaparau ai te tahi i te tahi. Nafea to raua riroraa mai mai te reira? Papu maitai, to raua au-maite-raa e to raua tauaparauraa ohie, e faahopearaa ïa no ta raua iho tutavaraa, faaoromairaa e faaiteraa i te here. O raua iho, mea rahi ta raua i haapii, no te mea eita te mau faaipoiporaa maitatai e tupu taue noa mai. Auê te faufaa rahi ia tâuˈa i te manaˈo o to outou hoa, ia haafaufaa i to ˈna mau hinaaro, e ia tamǎrû i te mau huru tupuraa teimaha maoti te hoê parau paari. (Maseli 16:23) Mai te peu e ua faaipoipohia outou, a ohipa ïa e ia ora ma te oaoa e ia ohie i te tatarahapa. E tauturu te reira ia maitai to outou faaipoiporaa.
Te hinaaro ra te Atua ra o Iehova ia fanaˈo te taata i te faaipoiporaa oaoa e te vai maoro. (Genese 2:18, 21) Teie râ, tei roto te taviri i te rima o te feia i tahoêhia i roto i te faaipoiporaa. E titauhia na hoa e piti o te here ra o te ohipa amui mau ra ia tatara i te opani ia manuïa te faaipoiporaa na roto i te haapiiraa i te faatupu i te tauaparauraa maitai.
[Hohoˈa i te api 22]
E horoa rahi atu te tupoheraa i te tele i te taime no te tauaparauraa
[Hohoˈa i te api 23]
E tauturu te tauaparauraa maitai ia ati maite te mau mafatu i roto i te here tamau