Te faatupuraa i te taairaa i roto i te taviniraa Kerisetiano
“E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.”—MATAIO 28:19.
1. Eaha te faaueraa ta te Mesia i horoa mai o te titau ra e ia faatupu tatou i te taairaa?
TE TUU ra te faaueraa a Iesu, tei faahitihia i nia ˈtu nei, ia tatou i mua i te titauraa e faatupu i te taairaa i roto i ta tatou taviniraa ia haere tatou na te mau fare, ia hoˈi faahou tatou e farerei i te taata, e ia apiti atu tatou i roto i te tahi atu mau tuhaa o te pororaa i te Basileia. I roto i taua faaueraa nei, te vai atoa ra te hopoia e haaparare i te parau mau no nia i te Atua ra o Iehova, ia Iesu Mesia, e te Basileia Mesia o ta Iesu e faatere ra i teie nei.—Mataio 25:31-33.
2. No te faatupu i te taairaa ma te aravihi, eaha te titauhia?
2 Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te parau ma te aravihi? A tahi, e tia ia tatou ia tiaturi i te parau o ta tatou e faaite ra. Oia hoi, e tia ia tatou ia tiaturi puai e o Iehova te Atua mau hoê roa, o te Bibilia mau te Parau a te Atua, e o te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei. I reira, no roto roa mai ïa te mea o ta tatou e haapii ra i te hohonuraa o to tatou mafatu, e e pee ïa tatou i teie aˈoraa a Paulo ia Timoteo: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.”—Timoteo 2, 2:15.
Te faaiteraa ma te paraparau ore
3-5. (a) Nafea tatou e nehenehe ai e faatupu i te taairaa ma te ore e paraparau noa ˈˈe? (b) Eaha te mau ohipa o te haapapu ra i te reira?
3 Ia paraparau tatou i te hoê taata, e faaohipa iho â ïa tatou i te mau parau. Teie râ, e faatupu tatou i te taairaa e te taata hou aˈe tatou e paraparau ai. Mea nafea ïa? Mea na roto ïa i to tatou haerea e na roto i to tatou ahu e to tatou huru faanehenehe. Tau matahiti i teie nei, ua ratere te hoê mitionare tei noaa ta ˈna parau tuite no te Fare haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, na nia i te hoê pahi no te haere atu i te tuhaa fenua i faataahia no ˈna. Tau mahana i muri iho, ua ani maira te hoê taata ia ˈna e no te aha e mea taa ê roa o ˈna i te tahi atu mau taata i nia i te pahi. Ua faaite te mitionare i te tahi mea anaanatae—oia hoi mea ê roa to ˈna tiaraa e e nehenehe e haafatata ˈtu ia ˈna—na roto noa i to ˈna huru rapeau e to ˈna haerea. Ua riro te reira ei ravea maitai roa no te mitionare ia faaite atu i te poroi i teie taata.
4 Oia atoa, ua ata ˈtu te hoê tuahine o te tia noa ra i nia i te aroâ no te pûpû i te mau buka bibilia i te feia e haere noa ra, i te hoê vahine o tei haere mai na pihai iho ia ˈna. Ua pou atura teie vahine na te eˈa e tapae atu ai i te vahi tapearaa pereoo na raro i te fenua. Tera râ, ua taui o ˈna i to ˈna manaˈo, e ua hoˈi maira o ˈna i te tuahine ra, e ua ani atura i te hoê haapiiraa bibilia. Na te aha i haaputapû ia ˈna? Noa ˈtu e aita i pûpûhia mai te tahi buka bibilia, ua ata mai te Ite e poro ra na te aroâ ma te auhoa.
5 Te toru o te hiˈoraa: Te tamaa noa ra te hoê pǔpǔ taurearea Ite i te hoê fare tamaaraa e ua maere roa ratou i te taime a haere mai ai te hoê taata i ta ratou amuraa maa e to ˈna aufauraa i ta ratou maa. No te aha hoi oia i na reira ˈi? No te mea ua maere roa o ˈna i to ratou haerea. Ma te ore e faahiti i te hoê noa ˈˈe parau i taua taata ra, ua faaite teie mau taurearea kerisetiano e e feia paieti ratou. Oia mau, na roto i to tatou haerea, to tatou huru rapaeau, e to tatou huru auhoa, te faaite nei tatou i te tahi mea hou tatou e faahiti ai i te hoê parau.—A faaau e te Petero 1, 3:1, 2.
Mea faufaa roa te haaferuriraa no te faatupu i te taairaa
6. A horoa mai i te hoê hiˈoraa e faaite ra e mea faufaa roa te haaferuriraa i te taata no te faatupu i te taairaa.
6 No te faaite i te parau no nia i te parau apî maitai i te taata, e tia ia tatou ia faaineine, ia ore tatou ia paraparau ma te etaeta, tera râ, ia haaferuri tatou i te taata. Mea pinepine tatou i te taio e ua haaferuri Paulo i te feia o ta ˈna e tamata ra i te tufa ˈtu i te parau apî maitai. (Ohipa 17:2, 17; 18:19) Nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa? I mua i te mau huru tupuraa o te ao nei o te ino noa ˈtura, ua feaa piti paha vetahi no nia i te vai-mau-raa o te hoê Atua mana hope e te aroha o te haapao maira i te huitaata nei. E nehenehe râ tatou e haaferuri ia ratou i nia i te mea e e tau to te Atua no te mau mea atoa. (Koheleta 3:1-8) Inaha, te faaite ra te Galatia 4:4 e i te tau i faataahia e te Atua, ua tono maira oia i ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua nei. E rave rahi ïa tausani matahiti i muri aˈe i to ˈna tǎpǔraa e na reira. Oia atoa, i te taime i faataahia e a ˈna ra, e faaore oia i te mauiui e te ino. Hau atu, te faaite ra te Parau a te Atua e te vai ra iho â te mau tumu papu no reira te Atua e faatia noa ˈi i te ino ia tupu noa i roto i teie area taime maoro. (A faaau e te Exodo 9:16.) Ma te feruri ia au i taua mau manaˈo ra, e ma te turu i teie haaferuriraa na roto i te mau faahohoˈaraa e te haapapuraa paari i roto i te mau Papai, e tauturu ïa te reira i te feia aau mehara ia taa e eita te uˈanaraa o te ino e nehenehe e faaohipahia ei haapapuraa e aita o Iehova e vai ra aore ra aita o ˈna e haapao maira.—Roma 9:14-18.
7, 8. Nafea te haaferuriraa ia tauturu ia tatou ia paraparau atu e te hoê ati Iuda?
7 A feruri na e te haere ra outou na te mau fare, e e parau mai te hoê fatu fare ia outou e: “E ati Iuda vau. Eita vau e anaanatae.” E nafea ïa outou? Ua faaite mai te hoê taeae e ua manuïa oia i te na ôraa ˈtu e: ‘Eita e ore e e farii oe e ua riro o Mose ei hoê o te mau peropheta rahi roa ˈˈe ta te Atua i faaohipa aˈenei. E ua ite anei oe e te na ô ra oia i roto i te Deuteronomi 31:29 e: “Ua ite hoi au e, ia pohe au ra . . . e faarue outou i te eˈa ta ˈu i faaite ia outou na; e e roohia outou e te ino”? E peropheta mau o Mose, no reira, e tupu iho â ta ˈna mau parau. Ua tupu anei ta ˈna mau parau i to te Atua tonoraa ˈtu i te Mesia i te mau ati Iuda ra e no reira ïa te mau ati Iuda i ore ai i farii ia ˈna? Peneiaˈe paha. No reira, ahiri e mea na reira iho â e ua hape ratou, te vai ra anei te hoê tumu no reira tâua e rave atoa ˈi i teie hape?’
8 A haamanaˈo atoa na, ua mauiui mau â te mau ati Iuda i raro aˈe i te haavîraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, i roto iho â râ i teie senekele. No reira e nehenehe outou e parau atu i te fatu fare e aita roa ˈtu ta tatou e tuhaa i roto i teie ohipa. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e parau atu e: ‘Ua ite anei oe e i te taime a faatere ai o Hitler, ua patoi atu te mau Ite no Iehova i to ˈna haerea pae tahi i nia i te mau ati Iuda? Ua patoi atoa ratou i te auraro ia Hitler ma te parau ra “Heil Hitler” e i te tavini i roto i to ˈna nuu.’a
9, 10. Nafea ia faaohipa i te haaferuriraa no te tauturu i te hoê taata e tiaturi ra i te po auahi?
9 Ia tutava tatou i te tauaparau e te hoê taata e tiaturi ra i te po auahi, e nehenehe tatou e haaferuri ia ˈna i te na ôraa ˈtu e mai te peu e e haamauiuihia te hoê taata e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi, e nephe pohe ore ïa to ˈna. E farii oioi ïa te taata e tiaturi ra i te po auahi i teie manaˈo. I reira, e nehenehe outou e faatia ˈtu i te aamu o te poieteraahia o Adamu raua o Eva e e ani mǎrû noa ˈtu ia ˈna ahiri e ua tapao anei o ˈna i roto i teie aamu i te hoê vahi e faahitihia ra i te parau no te nephe pohe ore. E haere atu â outou i mua i roto i ta outou tatararaa, e e huti mai outou i to ˈna ara-maite-raa i nia i te Genese 2:7, i reira te Bibilia e faaite ai e ua riro aˈera te taata ei taata ora. E a tapao na eaha ta te Atua i faataa ei faahopearaa no te hara a Adamu: “E amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae, e hoˈi noa ˈtu oe i raro i te repo, no reira mai hoi oe; e repo hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” (Genese 3:19) No reira, ua hoˈi atu te nephe, oia hoi o Adamu iho, i te repo.
10 E nehenehe atoa outou e huti i te ara-maite-raa i nia i te mea e aita roa ˈtu te Atua e faahiti ra i roto i te hoê vahi o te aamu a te Genese, i te haamauiuiraa mure ore i roto i te po auahi. I to te Atua faaararaa ia Adamu eiaha e amu i te maa i opanihia ra, ua parau atu oia e: “Ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:17) Aita roa ˈtu hoi te po auahi e faahitihia ra! Ahiri e e ere te faahopearaa mau o te hara a Adamu i te pohe, oia hoi ‘te hoˈiraa ˈtu i te repo,’ o te haamauiuiraa mure ore râ, eita anei ïa te Atua e faataa mai i te reira ma te maramarama maitai? Inaha, e nehenehe te haaferuriraa i te taata aau mehara ma te ara maite e te mǎrû e tauturu ia ˈna ia ite i te tano-ore-raa o ta ˈna tiaturiraa. Eiaha roa ˈtu e moehia ia tatou i te faufaaraa ia haaferuri i te taata ia faaite atu tatou i te parau mau o te Parau a te Atua.—A faaau e te Timoteo 2, 2:24-26; Ioane 1, 4:8, 16.
Te mau huru e titauhia no te manuïa i te faatupuraa i te taairaa
11-13. Eaha te mau huru kerisetiano o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faatupu i te taairaa ma te aravihi?
11 I teie nei, eaha te mau huru te tia ia tatou ia faatupu no te faaite i te mau parau mau a te Basileia ma te aravihi aˈe? Inaha, eaha ta te hiˈoraa o Iesu e faaite maira? I roto i te Mataio 11:28-30, te taio nei tatou i ta ˈna mau parau: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” I ǒ nei, te ite ra tatou i te hoê o te mau tumu o te manuïa o Iesu i te pae no te paraparauraa e te taata. E taata mǎrû oia e te haehaa o te mafatu. Ua ite te feia mafatu tia i te tamǎrûraa i roto ia ˈna. Ua vaiiho atoa mai te aposetolo Paulo i te hoê hiˈoraa nehenehe roa, inaha, mai ta ˈna i parau atu i te mau matahiapo no Ephesia, mai te mahana matamua i haere mai ai oia ia ratou ra, ua tavini oia i te Fatu “ma te haehaa.”—Ohipa 20:19.
12 Ia tamau noa tatou i te ara i to tatou mau otia e i te faaite i te haehaa, e riro atoa ïa tatou i te tamǎrû ia vetahi ê, e mea ohie aˈe ïa no tatou ia faatupu i te taairaa e o ratou. Ia rave tatou i te tahi atu haerea, e faatia ïa te reira i te hoê patu i rotopu ia tatou e te feia o ta tatou e tamata ra i te paraparau atu. Oia mau, “tei te feia haehaa râ te paari.”—Maseli 11:2.
13 Ia nehenehe tatou e tufa i te parau ma te aravihi, e tia atoa ia tatou ia faaite i te faaoromai e te aravihi. Eita e ore e ua faaite te aposetolo Paulo i te aravihi ia ˈna i faaite atu i te poroi i te mau philosopho i putuputu mai i mua ia ˈna i te aivi no Mati. Ua vauvau oia i te parau apî maitai na roto i te hoê huru tatararaa o ta ratou e nehenehe e taa. (Ohipa 17:18, 22-31) Ia hinaaro tatou e manuïa i te faaite i te parau i te feia e faaroo maira ia tatou, e tia ia tatou ia pee i te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa ˈtu i to Kolosa i te na ôraa e: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.” (Kolosa 4:6) E tia ia tatou ia faahiti noa i te mau parau au mau. E riro hoi teie huru paraparauraa i te haamahora i te feruriraa o te feia e faaroo maira ia tatou, area te mau parau rii tano ore ra, e riro ïa i te tapiri i to ratou feruriraa.
14. Nafea te hoê haerea hau, e te tauaparauraa, ia tauturu ia tatou ia faatupu i te taairaa e o vetahi ê?
14 E tia ia tatou ia vai hau noa i te mau taime atoa. Eita ïa te taata e faaroo maira ia tatou e haamarirau. Ia vai hau noa tatou, oia hoi te auraa, ia ore tatou ia paraparau ma te ore e faaea. Teie râ, ia ore tatou e ru e ia ui tatou i te mau uiraa au mau, e horoa ˈtu ïa tatou i te feia e faaroo maira i te ravea no te faaite i to ratou manaˈo. Ia faaite iho â râ tatou i te poroi i te taime faanaho-ore-hia e te amuiraa, mea tano roa ia faaitoito atu tatou i te taata ia paraparau. Ei hiˈoraa, ua parahi te hoê Ite i roto i te manureva i pihai iho i te hoê perepitero katolika roma. Hau atu i te hoê hora, ua uiui noa te Ite i te mau uiraa tano maitai, e na roto i ta ˈna mau pahonoraa, na te perepitero ïa i paraparau rahi roa ˈˈe. Teie râ, i te taime a taa ê ai raua, ua rave te perepitero e rave rahi mau buka bibilia. E riro teie haerea faaoromai i te tauturu ia tatou ia faaohipa i te tahi atu huru e titauhia, oia hoi te taaraa i te huru o vetahi ê.
15, 16. Nafea te taaraa i te huru o vetahi ê ia tauturu ia tatou ia faatupu i te taairaa?
15 Te taaraa i te huru o vetahi ê, mai te mea ra ïa e te parahi atura tatou i nia i te parahiraa o vetahi ê. Ua taa maitai i te aposetolo Paulo i te faufaaraa o te taaraa i te huru o vetahi ê, mai te itehia ra i roto i te parau o ta ˈna i papai atu i to Korinetia: “E taata tiamâ noa iho hoi au i te taata atoa nei, ua faariro noa vau ia ˈu iho ei tavini no te taata atoa, ia rahi ta ˈu ia noaa. I te ati Iuda ra, ua faahua ati Iuda atoa vau, ia noaa ia ˈu te ati Iuda: i te feia i raro aˈe i te ture, mai te mea e, tei raro atoa ˈˈe au i te ture, ia noaa ia ˈu taua feia i raro aˈe i te ture ra; i te feia ture ore ra, mai te mea ïa e, eita a ˈu ture, (e ere ra mai te mea e, aita a ˈu ture i te Atua, tei raro aˈe râ vau i te ture i te Mesia,) ia noaa ia ˈu te feia ture ore ra, I te feia paruparu ra, ua faahua paruparu vau, ia noaa ia ˈu te feia paruparu: ua faaau vau ia ˈu iho i te mau mea atoa i te taata atoa nei, ia ora te tahi pae ia ˈu i taua mau ravea atoa nei.”—Korinetia 1, 9:19-22.
16 Ia pee tatou i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo i roto i teie mau tuhaa, e tia ia tatou ia faaite i te aravihi, te ara maite, e ia hiˈopoa i te mau ohipa. E tauturu te taaraa i te huru o vetahi ê ia tatou ia faaite i te parau mau i te feia e faaroo maira ia tatou ia au i te huru o to ratou feruriraa e to ratou mau manaˈo hohonu. E tauturu mau â te buka Haaferuriraa ia au i te mau Papai ia tatou i roto i teie nei tuhaa. A rave noa i teie buka i nia ia outou i roto i te taviniraa.
Te here—Te hoê tauturu no te faatupu i te taairaa
17. I rotopu i te mau huru kerisetiano atoa, teihea te huru maitai roa ˈˈe no te haaparare i te parau mau ma te aravihi, e mea nafea te reira i te haapapuraahia?
17 Te fariiraa i to tatou mau otia, te manaˈo haehaa, te faaoromai, e te taaraa i te huru o vetahi ê, e mau huru faufaa anaˈe ïa ia manuïa tatou i te faataa i te parau ma te aravihi. Na nia ˈtu râ i te mau mea atoa, na te here miimii ore e tauturu ia tatou ia manuïa i te haaputapû i te mafatu o te taata. Ua aroha o Iesu i te taata no te mea “ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” Na te here i turai ia Iesu ia parau e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.” (Mataio 9:36; 11:28) No te mea e te here ra tatou ia ratou, te hinaaro atoa nei tatou e tamǎrû i te mau taata e e tauturu ia ratou ia haere na nia i te eˈa o te ora. Ta tatou poroi, e poroi aroha ïa, no reira, e faaite anaˈe tatou i teie poroi ma te here. E faaite tatou i teie here na roto i te hoê ata auhoa, na roto i te hamani maitai e te mǎrû, te oaoa e te mahanahana.
18. Nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo, mai ta ˈna i pee i te Fatu?
18 I roto i teie tuhaa, ua riro te aposetolo Paulo ei taata o tei pee maitai i te hiˈoraa a to ˈna Fatu, o Iesu Mesia. No te aha oia i manuïa ˈi i te haamauraa i te hoê amuiraa i muri aˈe i te tahi? No to ˈna anei itoito? E. Tera râ, no te here atoa o ta ˈna i faaite. A hiˈo na i te mau parau aroha o ta ˈna i faatae atu i te amuiraa apî no Tesalonia: “I mǎrû noa râ matou i roto ia outou, mai te Metua i poihere i ta ˈna ra tamarii; oia atoa matou no te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.” Ia pee tatou ia Paulo, e tauturu te reira ia tatou i roto i ta tatou mau tutavaraa no te faatupu i te taairaa.—Tesalonia 1, 2:7, 8.
19. No te aha eita e tia ia haaparuparu tatou mai te peu e aita tatou e ite ra i te hotu i roto i ta tatou fenua?
19 Mai te peu e ua imi tatou i te mau ravea atoa no te faatupu i te taairaa e eita e noaa mai ia tatou i te mau faahopearaa e hinaarohia, e tia anei ia tatou ia haaparuparu? Eita. E matau na te Feia Haapii Bibilia (te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i mutaa ihora) i te parau e, no te farii i te parau mau, e tia ia noaa i te taata i na h e toru. Oia hoi, e tia ia ratou ia faaite i te haavare ore, te haehaa, e te hiaai. Eiaha tatou e manaˈo e e farii mai te feia haavare, e ere hoi i te feia aau mehara, i te parau mau; eiaha atoa e manaˈo e e faaroo mai te feia teoteo aore ra te feia faaoru i te parau apî maitai. Hau atu, noa ˈtu e te vai ra to te hoê taata te tahi huru haavare ore e te haehaa, eita paha o ˈna e farii i te parau mau ahiri e aita o ˈna e hiaai ra i te pae varua.
20. No te aha e nehenehe ai e parau e e ere ta tatou mau tutavaraa i te mea faufaa ore?
20 Eita e ore e e rave rahi mau taata o ta outou e farerei i roto i te tuhaa fenua o te erehia i te hoê aore ra hau atu o teie na h e toru nei. Ua farerei atoa te peropheta ra o Ieremia i teie huru tupuraa. (Ieremia 1:17-19; a faaau e te Mataio 5:3.) Teie râ, e ere ta tatou mau tutavaraa i te mea faufaa ore. No te aha hoi? No te mea te faaite hua nei tatou i te iˈoa e te Basileia o Iehova. Na roto i ta tatou pororaa e to tatou tere, te faaara ˈtura tatou i te feia iino. (Ezekiela 33:33) Eiaha roa ˈtu e moehia ia tatou e na roto i ta tatou mau tutavaraa no te faaite i te parau mau ia vetahi ê, te huti nei tatou i te maitai no tatou iho. (Timoteo 1, 4:16) Te haapaari nei tatou i to tatou faaroo e te tapea uˈana nei tatou i to tatou tiaturiraa i roto i te Basileia. Hau atu, te tapea nei tatou i to tatou haapao maitai e te rave atoa nei tatou i ta tatou tuhaa i roto i te faaraaraa i te iˈoa o te Atua ra o Iehova, ma te faaoaoa i to ˈna mafatu.—Maseli 27:11.
21. Eaha te nehenehe e parau ei haapoto-noa-raa?
21 Ei haapotoraa: Te faatupuraa i te taairaa, o te aravihi ïa ia faaite i te tahi haamaramaramaraa. Mea faufaa roa ia noaa i te aravihi no te faatupu i te taairaa, e e rave rahi mau faahopearaa ino roa te noaa mai ia ere-anaˈe-hia i te taairaa. Ua ite tatou e o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia na feia aravihi roa ˈˈe i te pae no te faatupuraa i te taairaa e ua faanaho o Iesu Mesia i te hoê arai no te haaparare i te haamaramaramaraa i teie nei tau. Ua tapao atoa tatou e na roto i to tatou huru faanehenehe e to tatou haerea, te faaite nei tatou i te tahi mea, e te faatae atu nei tatou i te tahi poroi ia vetahi ê. Ua tuatapapa tatou e e tuhaa faufaa roa to te haaferuriraa ia tutava tatou i te tauaparau e te taata e no te paraparau ma te aravihi, e tia ia tatou ia ite i to tatou mau otia e ia faaohipa i te haehaa, ia taa i te huru o vetahi ê, ia faatupu i te faaoromai, e na nia i te mau mea atoa, ia turaihia e te hoê mafatu o tei î i te here. Ia atuatu tatou i teie mau huru atoa e ia pee tatou i te mau hiˈoraa a te Bibilia, e manuïa tatou ei mau kerisetiano o te faatupu i te taairaa.—Roma 12:8-11.
[Nota i raro i te api]
a Mai te peu e e hinaaro outou i te tahi atu mau manaˈo no te tauaparau e te feia faaroo ati Iuda aore ra te tahi atu, a hiˈo i te buka Haaferuriraa ia au i te mau Papai (farani), i te mau api 21-24.
Eaha ta outou e pahono mai?
◻ I roto i teihea tuhaa e nehenehe ai e parau e e haamata te tauaparauraa hou tatou e faahiti ai i te hoê parau?
◻ Eaha vetahi mau hiˈoraa no nia i te tauaparauraa na roto i te haaferuriraa aravihi?
◻ Eaha te mau huru o tei tauturu ia Iesu Mesia e ia Paulo ia faaite i te parau ma te aravihi?
◻ No te aha e ore e tia ia haaparuparu mai te peu e eita te mau faahopearaa e tupu oioi mai?