A paraparau i te reo viivii ore e a ora e a muri noa ˈtu!
“E imi ia Iehova . . . e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—ZEPHANIA 2:3.
1. (a) Eaha te mau ravea ta te feia haere haapiiraa e faaohipa no te haapii i te hoê reo ěê? (b) No te aha e tia ˈi ia paraparau i te reo viivii ore?
E NEHENEHE te feia haere haapiiraa e haapii i te hoê reo apî na roto i te faaohiparaa i te tabula tarame aore ra te ravea no te paraparauraa i te reo. Ia maiti ratou i te tabula tarame, e faaohipa ratou i te mau buka e e haapii ratou i te mau ture o te tarame. Ia maiti ratou i te ravea no te paraparauraa i te reo, e pee ratou i te taˈiraa reo e te mau parau e faahitihia e ta ratou orometua haapii. No te haapii i te “reo viivii ore,” e faaohipahia na huru haapiiraa e piti nei. E mea faufaa roa ia paraparau tatou i teie reo mai te peu e e hinaaro tatou ‘ia faatapunihia tatou ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.’—Zephania 2:1-3; 3:8, 9.
2. Nafea tatou ia haapii i te mea e nehenehe e faaauhia i te mau ture o te tarame no te reo viivii ore?
2 Te buka tumu e faaohipahia no te haapii i te reo viivii ore, o te Bibilia ïa. Maoti te tuatapaparaa ma te tuutuu ore i teie buka e te tahi atu mau papai i niuhia i nia i te Bibilia, e haapii outou i te mea e nehenehe e faaauhia i te mau ture tarame no te reo viivii ore. Ua riro te haapiiraa bibilia i te fare o te taata e arataihia e te hoê Ite no Iehova ei haamataraa maitai roa. No te feia i pûpû-ê-na-hia no te Atua, mea faufaa roa ia haapii ratou i te mau Papai ma te tamau e te tuutuu ore. Te vai ra anei te mau ravea aravihi taa ê no te haapii i te reo viivii ore? E eaha te mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te paraparauraa i teie reo?
Nafea ia haapii i te reo viivii ore
3. Eaha te hoê ravea no te haapii i te reo viivii ore?
3 Hoê ravea no te haapii i te reo viivii ore, o te faatuatiraa ïa i te mau parau mau ta outou e haapii ra e te mau manaˈo o ta outou i ite ê na, mai ta te hoê taurearea haapii i te hoê reo e faatuati mǎrû noa i te mau ture tarame huru rau. Ei hiˈoraa, i te hoê taime, ua haapii paha outou e e tamaiti o Iesu Mesia na te Atua, teie râ, aita outou i papu maitai i ta ˈna mau hopoia. Mai reira mai, ua haapii paha outou na roto i te tuatapaparaa i te Bibilia e te faatere ra te Mesia i teie nei ei Arii i nia i te raˈi e i roto i ta ˈna Faatereraa Hoê Tausani Matahiti, e arataihia te feia auraro maite i nia i te tiaraa taata tia. (Apokalupo 20:5, 6) Oia, ia tahoê outou i teie mau manaˈo apî e te mea o ta outou i haapii na mua ˈtu, e faarahi te reira i to outou ite no nia i te reo viivii ore.
4. (a) Eaha te tahi atu ravea no te haapii i te mau ‘ture o te tarame’ o te reo viivii ore, e eaha te aamu bibilia e faahohoˈa ra i te reira? (b) Eaha te ohipa i tupu i to Gideona e ta ˈna nuu e toru hanere taata raveraa i te ohipa? (c) Eaha te haapiiraa ta te aamu no nia ia Gideona e faaite maira?
4 Te tahi atu ravea no te haapii i te mau ‘ture tarame’ o te reo viivii ore, o te tamataraa ïa i te ite i te tereraa o te mau ohipa ta te Bibilia e faatia ra i roto i to tatou feruriraa. Ei hiˈoraa: A tamata na i te ‘hiˈo e i te faaroo’ i te aamu i papaihia i roto i Te mau tavana 7:15-23. A hiˈo na! Ua vahi te tavana ati Iseraela ra o Gideona i ta ˈna mau nuu na roto e toru pǔpǔ e hoê hanere taata i roto i te pǔpǔ tataitahi. I roto i te poiri, ua pou atura ratou ma te maniania ore mai nia mai i te mouˈa Gilaboa e ua haaati aˈera i te puhapa a te mau ati Midiana tei varea i te taoto. E haana tamaˈi rahi anei ta teie na taata e toru hanere? Aita. Inaha, eita e ore e e faaooohia ratou e te mau faehau teoteo ra! Teie anaˈe hoi ta te taata tataitahi i rave, te hoê pu, te hoê aˈua vairaa pape rahi, e te hoê lamepa i roto i taua aˈua ra. A faaroo na râ! I te taime i faauehia, ua faaoto aˈera na taata hoê hanere na muri ia Gideona ra i te pu e ua haaparari ihora i te mau aˈua vairaa pape. Ua na reira atoa ˈtura na feia e piti hanere. Ua afai paatoa ratou i te mau lamepa i nia, e ua faaroohia ta ratou pii: “O te ˈoˈe a Iehova, e ta Gideona.” Ua mehameha roa te mau ati Midiana! Ua peretete haere noa ˈtura ratou i rapae i to ratou fare iˈe, ma te mata varea taoto tei araara roa i te riaria i te iteraa ˈtu i te mau ama auahi purapura o tei faafaura mai i te mau ata poiri e o tei faaara i te riaria tupapau ra. A horo ai te mau ati Midiana, ua tamau noâ te mau nuu a Gideona i te faaoto i te pu, e ua rave atura te Atua ia taparahi to ratou mau enemi ratou ratou iho. Auê ïa haapiiraa puai mau no te reo viivii ore e! E nehenehe ta te Atua e faaora i ta ˈna mau tavini ma te ore e faaohipa i te nuu tamaˈi a te taata. Hau atu, “no to ˈna ra iˈoa rahi e ore ai Iehova e faarue ai i to ˈna ra taata; ua tia hoi ia Iehova te faariro ia outou ei taata no ˈna.”—Samuela 1, 12:22.
5. Nafea te mau putuputuraa kerisetiano ia tauturu ia tatou ia haamaitai i ta tatou huru paraparauraa?
5 Ia haapiihia te feia haere haapiiraa i te hoê reo ěê na roto i te ravea o te paraparauraa i te reo, e tamata ratou i te faahiti faahou i te mau taˈiraa reo e te mau parau a te orometua haapii ma te tano. Te vai ra te mau taime faahiahia roa no te paraparau i te reo viivii ore i te mau putuputuraa kerisetiano! I reira, e faaroo tatou i te tahi atu mau taata ia faaite i to ratou manaˈo na roto i te reo o te parau mau a te mau Papai, e e noaa atoa ia tatou i te haamaitairaa no te pahono. Te mǎtaˈu ra anei tatou ia hape ta tatou parau? Eiaha na tatou e tâuˈa rahi roa i te reira, inaha, e nehenehe te hoê hape e faatano-mǎrû-hia e te matahiapo e aratai ra i te putuputuraa mai te haapiiraa hebedoma o Te Pare Tiairaa, e tauturu ia tatou ia haamaitai i ta tatou huru paraparauraa. No reira, a haere atu e a pahono tamau atoa ˈtu i te mau putuputuraa kerisetiano.—Hebera 10:24, 25.
Ia ô mai te mau parau viivii
6. No te aha te hoê taa-ê-raa e vai ai i rotopu i te mau Ite no Iehova e te mau faanahonahoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano?
6 Te feia e faˈi ra i te opuaraa a Iehova e e faaite ra i to ˈna Basileia i te raˈi ra, te paraparau nei ïa ratou i te reo viivii ore ei mau Ite no ˈna. Te faaite nei ratou i to ˈna iˈoa e te tavini nei ia ˈna “tera tapono e tera tapono,” aore ra ma te hinaaro hoê. (Zephania 3:9) Noa ˈtu e e Bibilia atoa ta te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, aita ratou e paraparau ra i te reo viivii ore aore ra e tiaoro ra i te iˈoa o te Atua ma te faaroo. (Ioela 2:32) Aita ta ratou e poroi au mau i niuhia i nia i te mau Papai. No te aha? No te mea te tuu nei ratou i te mau peu tutuu faaroo, te mau haapiiraa philosopho o teie nei ao, e te turu i te pae politita, na nia ˈˈe i te Parau a te Atua. Ta ratou mau opuaraa, mau tiaturiraa, e mau haerea, na to teie nei ao ino anaˈe ïa.
7. Eaha te mau taa-ê-raa i rotopu i te mau Ite no Iehova e te mau haapaoraa hape e faahitihia ra i roto i te Ioane 1, 4:4-6?
7 Aita te amuiraa faaroo kerisetiano—inaha hoi te taatoaraa o te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei—e paraparau ra i te hoê â reo e te mau Ite no Iehova. Inaha, teie ta te aposetolo Ioane i papai i te feia e paraparau ra i te reo viivii ore: “No te Atua outou, . . . e ua vi ratou ia outou, no te mea, e rahi oia o tei roto ia outou na i tei roto i to te ao nei. No teie nei ao ratou, i parau ai ratou i te parau o teie nei ao, e e faaroo to teie nei ao ia ratou. No te Atua tatou. O tei ite i te Atua ra, e faaroo mai ïa ia tatou nei; e ere oia i to te Atua ra, e ore ïa e faaroo mai ia tatou.” (Ioane 1, 4:4-6) Ua upootia te mau tavini a Iehova i nia i te mau orometua haavare no te mea “e rahi” aˈe te Atua, tei roto i to ˈna nunaa, i te Diabolo “tei roto i to te ao nei,” oia hoi te totaiete taata tia ore. I te mea e “no teie nei ao” te mau apotata e te pee nei ratou i to ˈna manaˈo ino, “i parau ai ratou i te parau o teie nei ao, e e faaroo to teie nei ao ia ratou.” Area te mau taata e faaauhia i te mamoe ra, e faaroo ïa ratou i te feia no te Atua ra, inaha, te taa ra ia ratou e te paraparau ra te nunaa o Iehova i te reo viivii ore o te parau mau a te Bibilia e horoahia maira na roto i ta ˈna faanahonahoraa.
8. O vai mau na te taata hara ra?
8 Ua faaite-atea-hia mai e e tupu te ohipa apotata rahi, e ua ohipa ê na “taua ino moe ra” i te senekele matamua ra. I te hoê taime, ua haapii te mau taata o tei farii—aore ra o tei rave mai—i te toroa haapii i roto i te amuiraa e rave rahi mau haapiiraa hape. Ua atea ê roa to ratou reo i te reo viivii ore. No reira, ua fa maira te mau tuhaa o te “taata hara” ra, oia hoi te mau upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, tei farii i te mau peu tutuu hape i te pae faaroo, te haapiiraa philosopho a to teie nei ao, e te mau haapiiraa e ere no roto mai i te mau Papai.—Tesalonia 2, 2:3, 7.
Ua faaroohia te reo viivii ore na te ao atoa nei
9. Eaha te mau tupuraa i te pae faaroo tei itehia i te senekele 19 ra?
9 O te hoê noa pǔpǔ iti o te feia mǎtaˈu i te Atua ‘tei aro puai no te faaroo i tuuhia mai i te feia moˈa i mutaa ihora.’ (Iuda 3) Ihea roa e itea mai ai teie huru feia faaroo? I roto i te mau senekele, ua tapea noa na te haapaoraa hape i te taata i roto i te poiri i te pae varua, tera râ, ua ite maitai te Atua e teihea te pǔpǔ iti o ta ˈna e farii ra. (Timoteo 2, 2:19) I reira ra, i rotopu i te mau tauiraa i te pae no te tapihooraa e no te tapihaa, e i te pae totiale o te senekele 19, ua fa maira te mau reo tei na nia ˈtu i te maniania rahi o te huenaneraa a te haapaoraa hape. Ua tamata te mau pǔpǔ iti i te tatara i te mau tapao o te mau tau e ua tohu atoa mai i te piti o te taeraa mai o Iesu, aita râ te taatoaraa i paraparau i te reo viivii ore.
10. Eaha te pǔpǔ tei faataa i te “piti o te taeraa mai” ta te Atua i maiti no te paraparau i te reo viivii ore, e no te aha e mea papu roa e tei nia te rima o Iehova ia ratou?
10 Teie râ, i te matahiti 1879, ua ite-papu-hia e teihea reo e faaite ra i te “piti o te taeraa mai” ta te Atua i maiti no te paraparau i te reo viivii ore ei mau Ite no ˈna. I taua taime ra, te putuputu ra te hoê pǔpǔ iti taata haapii bibilia e arataihia ra e Charles Taze Russell i Pittsburgh, Pennsylvania, Fenua Marite. Ua papu hoi to ratou manaˈo e mea na roto i te piti o te taeraa mai o Iesu e haamata ˈi to ˈna vairaa mai itea-ore-hia, e e tupu atu te hoê tau ati rahi na te ao nei, e e apeehia te reira e te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia o te haamau faahou i te paradaiso i nia i te fenua nei, e te ora mure ore no te feia auraro. I te avae tiurai 1879, ua haamata ˈtura teie Feia haapii Bibilia i te nenei i te vea i parauhia i teie nei Te Pare Tiairaa. E 6 000 vea anaˈe o te numera matamua tei operehia. Teie râ, tei taua mau Ite ra ‘te rima o Iehova,’ inaha, te piahia nei teie vea i teie nei na roto e 111 reo, maoti te hoê faito neneiraa au noa tei hau atu i te 15 000 000 no te numera tataitahi.—A faaau e te Ohipa 11:19-21.
11, 12. Eaha vetahi mau parau mau a te mau Papai ta te feia paraparau i te reo viivii ore i taa maitai?
11 Na roto i te Bibilia e te mau papai a te mau Ite no Iehova, e na roto iho â râ i ta teie mau kerisetiano pororaa i te parau apî maitai ma te itoito mau, ua parare roa te reo viivii ore na te fenua atoa nei. E te fanaˈo nei te feia e paraparau nei i teie reo i te mau haamaitairaa rahi! Maoti hoi i te parau e ‘o te Atua te Atua, o te Mesia te Atua, e o te Varua Moˈa te Atua’ na roto i te reo taa-ore-hia o te haapiiraa no te Toru Tahi, te farii nei ratou i te tiaraa o te Bibilia e faataa ra e o Iehova te Atua Teitei, tei raro mai o Iesu Mesia, oia hoi ta ˈna Tamaiti, area te varua moˈa ra, o te puai rahi itoito ïa o te Atua. (Genese 1:2; Salamo 83:18; Mataio 3:16, 17) Ua ite te feia e paraparau ra i te reo viivii ore e aita te taata i tupu noa mai mai roto mai i te hoê mea ora haihai aˈe, tera râ, ua poietehia oia e te hoê Atua aroha. (Genese 1:27; 2:7) Ua papu ia ratou e e mou roa te nephe ia pohe anaˈe te taata—inaha, e faaore roa teie manaˈo i te mǎtaˈu i te feia pohe. (Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4) Ua taa ia ratou e te poauahi o te menema ïa no te mau taata atoa, eiaha râ te hoê vahi i reira te hoê atua hamani ino e haamauiui ai i te taata i roto i te auahi. (Ioba 14:13) Ua ite atoa ratou e ua riro te tia-faahou-raa ei tiaturiraa ta te Atua i horoa mai no te feia pohe.—Ioane 5:28, 29; 11:25; Ohipa 24:15.
12 Te faatura nei te feia e paraparau ra i te reo viivii ore i te toto e te ora. (Genese 9:3, 4; Ohipa 15:28, 29) Te taa ra ia ratou e ua riro te ora o te Mesia i nia i te fenua ei hoo tei aufauhia no te feia auraro. (Mataio 20:28; Ioane 1, 2:1, 2) Eita roa ˈtu ratou e pure i te mau “peata,” no te mea ua ite ratou e e tia ia ratou ia faatae i ta ratou mau pure i te Atua ra o Iehova na roto i te arai o Iesu Mesia. (Ioane 14:6, 13, 14) I te mea e te opani ra te Parau a te Atua i te ohipa haamori idolo, aita ratou e faaohipa ra i te mau hohoˈa idolo i roto i ta ratou haamoriraa. (Exodo 20:4-6; Korinetia 1, 10:14) E te ape nei ratou i te atâataraa o te ohipa demoni, no te mea te haapae nei ratou i te peu hiˈohiˈo, ta te Bibilia atoa e opani ra.—Deuteronomi 18:10-12; Galatia 5:19-21.
13. No te aha aita te feia e paraparau ra i te reo viivii ore e feaa noa ra?
13 Aita te mau tavini a Iehova, o te paraparau nei i te reo viivii ore, e feaa ra no nia i to ratou tiaraa i roto i te tereraa o te tau. Ua haapii Iehova ia ratou e tei roto ratou i “te tau hopea,” e tei reira o Iesu ei varua hanahana itea-ore-hia. (Daniela 12:4; Mataio 24:3-14; Timoteo 2, 3:1-5; Petero 1, 3:18) Maoti te mau nuu puai o te raˈi na muri ia ˈna ra, ua fatata roa te Mesia i te haamata i te tamaˈi no te faatupu i te haavaraa a te Atua i nia i teie faanahonahoraa o te mau mea. (Daniela 2:44; Apokalupo 16:14, 16; 18:1-8; 19:11-21) Oia, te rohi nei te feia e paraparau ra i te reo viivii ore no te faaite i te parau apî maitai e faataa ra e ua fatata roa te Basileia o te Atua maoti te Mesia i te afai mai i te mau haamaitairaa rahi na te feia auraro atoa i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. (Isaia 9:6, 7; Daniela 7:13, 14; Mataio 6:9, 10; 24:14; Luka 23:43) E tupu teie mau mea atoa, e ua tuatapapa noa hoi tatou i te hoê tuhaa haihai roa! Oia mau, o te reo viivii ore te reo faahiahia roa ˈˈe e te faufaa roa ˈˈe i nia i te fenua nei!
14. Eaha te tahi atu mau haamaitairaa ta te feia e paraparau ra i te reo viivii ore e fanaˈo ra?
14 I rotopu i te mau haamaitairaa ta te feia e paraparau ra i te reo viivii ore e fanaˈo nei, te vai ra “te hau a te Atua” o te paruru i te mafatu e te feruriraa. (Philipi 4:6, 7) Te auraro nei ratou i te mau ture a te Bibilia, e faaitoito nei i te oraora-maitai-raa, te oaoa, e te mauruuru e noaa mai ia faaoaoa anaˈe tatou i te Atua. (Korinetia 1, 6:9, 10) Oia, te tiaturi nei te feia e paraparau ra i te reo viivii ore e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua i tǎpǔhia mai.—Petero 2, 3:13.
Ia ore e faaohipahia ra, e moehia ïa
15. Nafea outou ia fanaˈo i te hoê ite papu no nia i te reo viivii ore?
15 Mai te peu e e riro outou i te paraparau i te reo viivii ore i roto i te ao apî, e tia ïa ia noaa ia outou i te aravihi rahi ia tae roa outou i te feruri na roto i teie nei reo. Ia haapii te hoê taata i te hoê reo, i te omuaraa, e feruri na mua oia na roto i to ˈna reo tumu e i muri iho e huri o ˈna i to ˈna mau manaˈo na roto i teie reo apî. Teie râ, ia rahi noa ˈtu to ˈna aravihi na roto i te reo apî, e haamata oia i te feruri na roto i teie reo e eita ïa e titau-faahou-hia ia huri oia i to ˈna mau manaˈo. Oia atoa, na roto i te haapiiraa tuutuu ore, e noaa ia outou i te hoê ite papu no nia i te reo viivii ore e e ite outou nafea ia faaohipa i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Bibilia no te arai i te mau fifi e no te haere noa na nia i “te eˈa ora.”—Salamo 16:11.
16. Eaha te ohipa e tupu ia ore outou e faaohipa tamau i te reo viivii ore?
16 E tia ia outou ia faaohipa tamau i te reo viivii ore, ahiri aita, e erehia ïa outou i te aravihi no te paraparau maitai i teie reo. Ei hiˈoraa: Tau matahiti i teie nei, ua haapii vetahi o tatou i te hoê reo ěê. Te haamanaˈo ra paha tatou i te tahi mau parau o taua reo ra teie râ, ua erehia tatou i te aravihi no te mea aita tatou i paraparau pinepine. Hoê â huru no te reo viivii ore. Ia ore tatou e faaohipa tamau i teie reo, e erehia ïa tatou i te aravihi, e e farerei tatou i te mau faahopearaa peapea mau i te pae varua. No reira, ia tamau noa tatou i te paraparau i teie reo i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa kerisetiano. Maoti teie mau ohipa, e oia atoa te haapiiraa tataitahi, e nehenehe ïa tatou e faahiti i te mau parau e tano na roto i te reo viivii ore. E mea faufaa roa hoi te reira!
17. Eaha te mea e faahohoˈa ra e e nehenehe te huru paraparauraa e faaora aore ra e haapohe?
17 E nehenehe te huru paraparauraa e faaora aore ra e haapohe. O te ohipa ïa i itehia i roto i te hoê tamaˈi i tupu i rotopu i te opu Iseraela no Epheraima e te haava ra o Iepheta no Gileada. No te ite e e ati Epheraima anei te tamata ra i te horo na roto i te pape o Ioridana, ua rave to Gileada i te parau ra “Shiboleta,” e haamata na roto i te taˈi ra “sh.” E ite te mau tiai Gileada e tia ra i te mau vahi papau o te pape Ioridana e te haavare maira te mau ati Epheraima inaha e parau ratou “Siboleta” maoti hoi i te “Shiboleta,” e hape hoi ratou ia faahiti ratou i te taˈi matamua o teie parau. E e 42 000 ati Epheraima tei taparahihia. (Te mau tavana 12:5, 6) Oia atoa, ia faaroohia te haapiiraa a te mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano, e riro paha mai te taˈi o te reo viivii ore no te feia tei ore i matau maitai i te parau mau a te Bibilia. Teie râ, te taata e paraparau ia au i te parau hape i te pae faaroo, e roohia ïa oia i te ati i te mahana e riri ai Iehova ra.
E vai tahoê noa tatou
18, 19. Eaha te auraa o te Zephania 3:1-5?
18 No nia ia Ierusalema faaroo ore no tahito ra e to ˈna hohoˈa o te tau apî, oia hoi te amuiraa faaroo kerisetiano, te na ô ra te Zephania 3:1-5 e: “E pohe to ˈna to tei faufau e ua viivii, to te oire faateiaha! Aore oia i faaroo i te reo; aore oia i farii i te aˈo; aore oia i tiaturi ia Iehova; aore oia i haafatata ˈtu i to ˈna Atua. Te mau arii i roto ia ˈna ra, e liona uâ ïa; to ˈna ra mau haava, e luko ahiahi ïa; e ore ratou e tiai e ia ao a auau ai i te ivi. To ˈna ra mau peropheta, e vaha vai ïa e te taiata: e to ˈna ra mau tahuˈa ua viivii ia ratou te vahi moˈa, ua rave ino hoi ratou i te ture. E parau-tia ta Iehova i ropu ia ˈna ra; e ore oia e rave i te ino: te faatupu nei oia i te parau au i te mau poipoi nei, te tuu noa nei oia i te atea, eita e tuutuu, e ore râ te taiata e ite i te haama.” Eaha te auraa o teie mau parau?
19 Ua patoi atu o Ierusalema tahito e te amuiraa faaroo kerisetiano no teie nei tau ia Iehova e ua viivii roa raua i te haamoriraa hape. Ua faatupu te haerea ino o ta raua mau faatere i te haavîraa. Noa ˈtu te mau faaararaa tamau a te Atua, aita raua i faaroo e i haafatata ˈtu ia ˈna. Ua riro to raua mau arii mai te liona taehae ra, o tei haafaufaa ore i te parau-tia ma te teoteo. Mai te mau luko nounou ra, ua haavahavaha roa to raua mau haava i te parau-tia. Ua ‘haaviivii to raua mau tahuˈa i te mea moˈa e ua rave ino ratou i te ture’ a te Atua. No reira, fatata roa Iehova i ‘te haaputu i te mau fenua e i te amui mai i te mau basileia, ia ninii atu oia i to ˈna tahoo i nia ia ratou, i te uˈana atoa o to ˈna riri.’—Zephania 3:8.
20. (a) Eaha te tia ia rave no te ora mai i te mahana e riri ai Iehova ra? (b) Nafea e noaa ˈi te tiaturiraa e fanaˈo i te mau haamaitairaa mure ore no ǒ mai i te Atua ra?
20 Te fatata oioi maira te mahana o te riri o Iehova. Ia ora ˈtu outou i roto i te ao apî a te Atua, a haapii e a paraparau i te reo viivii ore ma te ore e haamaoro. Maoti noa teie ravea e paruruhia ˈi outou i te ati i te pae varua i teie nei, e i te ati e fatata maira i nia i te ao nei. Te faaite nei te mau Ite no Iehova i te mahana e riri ai Iehova ra e te poroi putapû mau o to ˈna Basileia. Mea au roa na ratou ia paraparau no nia i te hanahana o ta ˈna faatereraa arii! (Salamo 145:10-13) A tahoê atu ia ratou, ia fanaˈo outou i te tiaturiraa o te ora mure ore e te tahi atu mau haamaitairaa no ǒ mai i te Tumu o te reo viivii ore, te Fatu Mana hope ra o Iehova.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha vetahi mau ravea no te haapii i te reo viivii ore?
◻ No te aha e mea faufaa roa ia paraparau i te reo viivii ore?
◻ Eaha te nehenehe e tupu mai te peu e eita outou e faaohipa tamau i te reo viivii ore?
◻ Nafea te hoê taata e nehenehe ai e ora i te mahana e riri ai Iehova ra e e fanaˈo i te mau haamaitairaa mure ore?
[Hohoˈa i te api 16]
Ua faaoto o Gideona e to ˈna mau taata i ta ratou pu e ua afai i ta ratou lamepa i nia
[Hohoˈa i te api 18]
Mai te matahiti 1879 mai â, ua ite-papu-hia e ua faaohipa te Atua ia Charles Taze Russell e to ˈna mau hoa no te haaparare i te reo viivii ore
[Hohoˈa i te api 20]
Ua tahoê anei outou e te mau Ite no Iehova no te paraparau i te reo viivii ore?