VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/5 api 21-26
  • A hiˈo na i te mau hiˈoraa no te faaoromai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A hiˈo na i te mau hiˈoraa no te faaoromai
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaoromai rahi no te maitai o to ˈna Iˈoa
  • Te faaoromai rahi no te maitai o te huitaata
  • Te hiˈoraa no nia i te faaoromai rahi o Iesu
  • Te tahi atu mau hiˈoraa no te faaoromai rahi
  • A hiˈo na i te hiˈoraa o Paulo
  • E Atua faaoromai rahi o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • ‘A ahu i te faaoromai rahi’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A faaite i te faaoromai i te mau taata atoa ra
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • E faaoromai anaˈe
    Himene ia Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/5 api 21-26

A hiˈo na i te mau hiˈoraa no te faaoromai

‘Ua faaoromai te Atua i te mau farii no te riri i faaauhia no te pohe ra.’—ROMA 9:22.

1. (a) Mea nafea te Parau i faauruahia mai a te Atua ia riro ei maitai no tatou? (b) Ia au i teie manaˈo, no te aha te huru maitai o te faaoromai e tuatapapahia ˈi i ǒ nei?

UA HOROA mai to tatou Poiete, te Atua ra o Iehova, i ta ˈna Parau i faauruahia mai, oia hoi te Bibilia Moˈa. E riro oia ei ‘lamepa no to tatou nei avae e ei tiarama no to tatou nei eˈa.’ (Salamo 119:105) E tauturu atoa te Parau a te Atua ia tatou ia riro ei feia tei ‘ineine roa no te rave i te mau ohipa maitatai atoa ra.’ (Timoteo 2, 3:16, 17) Hoê ravea ta ˈna no te faaineine maitai ia tatou, o te horoaraa mai ïa i te mau hiˈoraa maitatai roa no nia i te faaoromai. Ua riro teie huru maitai ei hoê o te mau hotu o te varua o te Atua e mea titauhia hoi ia noaa ia tatou i to ˈna farii maitai e ia afaro maitai tatou e o vetahi ê.—Galatia 5:22, 23.

2. Eaha te auraa o te parau heleni ra i hurihia na roto i te parau ra “faaoromai,” e o vai te hiˈoraa hau aˈe no te faaiteraa i teie huru maitai?

2 Te auraa mau o te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “faaoromai,” oia ïa “te faataereraa o te manaˈo.” Ua tatarahia te faaoromai rahi mai “te huru maitai o te haavîraa ia ˈna iho i mua i te faatihaehaeraa ma te ore e tahoo vave noa aore ra e faautua oioi noa.” (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words, a W. E. Vine, Buka 3, api 12) Te taata faaoromai rahi, e haamataro ïa oia ia ˈna iho ia faatupu i te hitahita ore e ia ore e riri vave noa. O vai râ tei hau aˈe i rotopu i te feia aore e riri vave noa, o te faaite i te faaoromai rahi? Aita ˈtu maori râ o te Atua ra o Iehova. Inaha, i roto i te Exodo 34:6, te taio ra tatou e o Iehova te “Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” Inaha, e vau taime ê atu i roto i te mau Papai, te parauhia ra e “e ore roa [Iehova] e riri vave.”—Numera 14:18; Nehemia 9:17; Salamo 86:15; 103:8; 145:8; Ioela 2:13; Iona 4:2; Nahuma 1:3.

3. Eaha te mau huru maitatai e turu atoa ra i te faaoromai o Iehova?

3 E nehenehe tatou e tiaturi e e faaite te Atua ra o Iehova i te faaoromai rahi, oia hoi eita o ˈna e riri vave noa, no te mea aita e otia to to ˈna puai e to ˈna paari, e parau-tia piˈo ore to ˈna, e o ˈna te hohoˈa mau o te here. (Deuteronomi 32:4; Ioba 12:13; Isaia 40:26; Ioane 1, 4:8) Te haavî maite ra oia i to ˈna mau huru maitatai atoa ra ia vai aifaito noa i te mau taime atoa ma te tia roa. Eaha ta ta ˈna Parau e faaite ra no nia i te tumu e ta ˈna huru raveraa no te faaite i te faaoromai rahi i nia i te feia tia ore ra?

Te faaoromai rahi no te maitai o to ˈna Iˈoa

4. No teihea mau tumu maitatai Iehova i faaite ai i te faaoromai i nia i te feia rave hara?

4 No te aha Iehova e faaoromai ai? No te aha oia e ore ai e faautua oioi noa i te feia rave hara? E ere ïa no te mea aita o ˈna e tâuˈa ra aore ra ua paruparu mai to ˈna titauraa i te parau-tia. Aita, no te mau tumu maitatai râ o Iehova e ore ai e riri vave noa e e faautua oioi noa ˈi i te taata. Hoê tumu, no te mea ïa e e riro to ˈna iˈoa i te faaitehia. Te tahi atu tumu, oia hoi ua titauhia i te taime no te faaafaro i te mau uiraa no nia i te mana arii o te Atua e te haapao maitai o te huitaata nei, tei faahitihia i te orureraa hau i Edene ra. Te tahi atu tumu no reira te Atua e faaoromai rahi ai, no te mea ïa e te horoa ra oia na te feia hara i te ravea no te taui i to ratou mau haerea.

5, 6. No te aha Iehova i faaite ai i te faaoromai rahi i to te taata patoiraa mai ia ˈna?

5 Ua faaite o Iehova i to ˈna faaoromai rahi na roto i to ˈna haerea i nia i te tane e te vahine matamua i roto i te ô i Edene ra. I to raua ofatiraa i ta ˈna faaueraa e opani ra e amu i te maa o te tumu raau e ite ai i te maitai e te ino ra, e nehenehe hoi ta ˈna e taparahi oioi noa ia raua e te melahi ino atoa o tei faahema ia Eva. Inaha, mea papu maitai e ua faainohia te huru afaro e te parau-tia o Iehova, e ua riri roa oia i na feia orure hau e toru nei. Mea tano roa hoi ahiri e ua taparahi oia ia ratou i taua iho taime ra. Ua faaara te Atua i te taata matamua ra o Adamu i te na ôraa ˈtu e: “Area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:17) I te mahana iho a hara ˈi o Adamu, ua titau aˈera te Atua ia faataa mai na feia hara i ta raua ohipa i rave e ua faautua ihora ia raua i te utua pohe. I te pae o te ture, ua pohe mau â o Adamu raua o Eva i taua mahana iho ra. Teie râ, ua vaiiho to tatou Poiete faaoromai rahi ia Adamu ia orâ e 930 matahiti.—Genese 5:5.

6 E mau tumu maitatai to te Atua ia faaite oia i te faaoromai rahi, aore ra ia ore oia ia riri vave noa, i roto i teie huru tupuraa. Ahiri e ua taparahi oia i teie feia orure hau i taua iho taime ra, eita ïa te parau faaino haavarevare a te Diabolo ra e pahonohia oia hoi eita e tia ia haamori i te Atua ra o Iehova e eita te mau taata e tavini ra ia ˈna e tapea i to ratou taiva ore ia ˈna noa ˈtu eaha te mau huru tupuraa. Hau atu, eita te mau uiraa i muri nei e pahonohia: Na vai te hape ahiri e ua hara o Adamu raua o Eva? Ua poiete anei Iehova ia raua ma te paruparu i te pae morare e inaha aita ˈtura raua i nehenehe e tapea i mua i te faahemaraa e ua faautua aˈera ia raua no te mea aita raua i manuïa? Te itehia ra te pahonoraa i teie mau parau atoa i roto i te faatiaraa parau e vai ra i roto i te buka a Ioba, pene 1 e te 2. Na roto i te vaiihoraa i te huitaata nei ia haere i te rahi, ua horoa Iehova na te mau taata i te mau ravea no te haapapu e e mau pariraa haavare anaˈe ta Satani.

7. No te aha Iehova i ore ai i haamou ia Pharao i taua taime iho ra?

7 I te taime a opua ˈi Iehova e faaora i to ˈna nunaa, te mau ati Iseraela, i te faatîtîraa a to Aiphiti, ua faaite faahou oia i to ˈna faaoromai rahi. E nehenehe hoi ta Iehova e haamou roa ia Pharao e to ˈna mau nuu tamaˈi i reira iho. Maoti râ i te na reira, ua faaoromai noa te Atua ia ratou no te tahi taime. No teihea mau tumu maitatai? Inaha, a mairi ai te taime, ua etaeta roa ˈtu â te patoiraa a Pharao e vaiiho i te mau ati Iseraela ia faarue ia Aiphiti ei nunaa tiamâ no Iehova. Mea na reira ïa to ˈna faaiteraa e e ‘farii oia no te riri’ o te tia ia haamouhia no te mea ua patoi atu oia ia Iehova. (Roma 9:14-24) Teie râ, te vai ra te hoê tumu faufaa roa ˈtu â no reira te Atua i faaite ai i to ˈna faaoromai rahi i roto i teie ohipa. Na roto i te arai o Mose, ua parau atu oia ia Pharao e: “E teie nei, e aa ˈtu vau i tau rima ia oe, a tairi atu ai ia oe, e to mau taata atoa na, i te pohe; e ia taa ê atu oe i teie nei ao. E no reira mau â hoi au i vaiiho ai ia oe, ei faaiteraa ˈtu ia oe i to ˈu nei mana, e ia faaitehia to ˈu iˈoa e ati noa ˈˈe te ao atoa nei.”—Exodo 9:15, 16.

8. Eaha te tumu te Atua i ore ai i taparahi roa i te mau ati Iseraela orure hau i roto i te medebara?

8 Ua faaite-atoa-hia te faaoromai rahi o Iehova no te mau tumu maitatai i to te mau ati Iseraela haereraa na roto i te medebara. Ua tamata mau â ratou i te faaoromai o te Atua na roto i te haamoriraa i te kafa auro e to ratou ereraa i te faaroo i to te feia hiˈopoa e hoê ahuru hoˈiraa mai ma te faatia mai i te parau hape roa! Aita te Atua i haamou roa ia ratou ei nunaa no ˈna inaha te ô ra to ˈna iˈoa e to ˈna roo i roto i teie ohipa. Oia mau, ua faaite o Iehova i te faaoromai rahi no te maitai o to ˈna ra iˈoa.—Exodo 32:10-14; Numera 14:11-20.

Te faaoromai rahi no te maitai o te huitaata

9. No te aha Iehova i faaite ai i te faaoromai rahi i te tau o Noa?

9 Ua faaite o Iehova i te faaoromai rahi no te maitai o te huitaata mai te tau mai â i faaino ai o Adamu i to ˈna huaai taatoa, ma te rave i te hoê ohipa tia ore roa i nia ia ratou na roto i te hararaa. Maoti te faaoromai rahi o te Atua, e nehenehe teie hape e faaafarohia inaha, ua vaiiho o ˈna i te taime ia faafaite te feia tatarahapa ia ˈna ra. (Roma 5:8-10) Ua faaite atoa te Atua ra o Iehova i te faaoromai rahi i nia i te mau taata i te tau o Noa ra. I taua tau ra, “ite aˈera Iehova, e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.” (Genese 6:5) E nehenehe hoi ta te Atua e tumâ roa i te huitaata nei i to ˈna iho â iteraa i teie huru tupuraa, teie râ, ua faaoti aˈera oia e e faahope oia i teie ohipa e 120 matahiti i muri iho. (Genese 6:3) Ua vaiiho teie tapao o te faaoromai rahi i te taime ia noaa ta Noa e toru tamaroa, ia paari ratou e ia faaipoipo, e ia nehenehe teie utuafare fetii e hamani i te araka ia ora ratou iho e ia ora atoa mai te poieteraa animala. Na roto i teie ravea, e nehenehe ïa te opuaraa matamua a te Atua no te fenua nei e tupu.

10, 11. No te aha Iehova i faaite ai i te faaoromai rahi i nia i te nunaa no Iseraela?

10 E tano te tahi atu tatararaa no te faaoromai rahi no te mau huru raveraa a te Atua i nia i to ˈna nunaa. O “te faaoromai tamau i mua i te faahaparaa aore ra te faatihaehaeraa, tei tahoêhia i te patoiraa i te faarue i te tiaturiraa e e maitai atu te taairaa i faainohia.” (Insight on the Scriptures, Buka 2, api 262; neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.) Te haamatara ra te reira i te tahi atu tumu no reira te Atua i faaite ai i te faaoromai i nia i te mau ati Iseraela. Mea pinepine roa ratou i te fariu ê atu ia Iehova e i te taati atu i te mau nunaa Etene. Teie râ, ua faaite noa oia i te faaoromai rahi na roto i te faaoraraa mai i te mau ati Iseraela e te horoaraa ˈtu i te ravea ia nehenehe ratou e tatarahapa.—Te mau tavana, 2:16-20.

11 Ua aratai te rahiraa o te mau arii no Iseraela i to ratou nunaa i roto i te haamoriraa hape. Ua haamou roa anei te Atua i te nunaa i taua taime iho ra? Aita, aita o ˈna i faarue oioi noa i te tiaturiraa e e maitai atu te taairaa i faainohia. Inaha hoi, aita o Iehova i riri vave noa. Ma te faaite i te faaoromai rahi, aita te Atua i faaea i te horoa ˈtu i te ravea ia nehenehe ratou e tatarahapa. I roto i te Paraleipomeno 2, 36:15, 16, te taio nei tatou e: “Ua tono maira te Atua o to ratou mau metua o Iehova i te vea, aita i tuutuu; no te mea te aroha ra oia i to ˈna mau taata, e to ˈna ihora parahiraa. Ua tâhito ra ratou i te mau vea a te Atua, e ua vahavaha i ta ˈna parau, e ua hamani ino i te mau peropheta na ˈna, e tupu roa aˈera te riri o Iehova i to ˈna taata, e aita roa aˈera e haapuraa.”

12. Eaha te haapapuraa ta te mau Papai Heleni kerisetiano e horoa ra no nia i te tumu o te faaoromai o Iehova?

12 Te haapapu atoa maira te mau Papai Heleni kerisetiano e ua faaite o Iehova i te faaoromai rahi no te tauturu i to ˈna nunaa rave hara ra. Ei hiˈoraa, ua ani atu te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano rave hara ra e: “E te vahavaha nei anei oe i te hamani maitai rahi a te Atua, e te faaoromai, e te mǎrû, aitâ i ite e, ei faatupu taua maitai a te Atua ra i to oe tatarahapa?” (Roma 2:4) Mai te reira atoa te mau parau a Petero: “Aore te Fatu i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) Ma te tano mau, te parauhia maira tatou ia haapao “i te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra e o te ora ïa.” (Petero 2, 3:15) Te ite ra ïa tatou e e faaoromai rahi to Iehova, eiaha no te tahi paruparu no ˈna aore ra no te tahi huru faatia noa, no te mea râ e ua ô atoa to ˈna iˈoa e ta ˈna mau opuaraa i roto i teie ohipa e no te mea e Atua hamani maitai e te aroha oia.

Te hiˈoraa no nia i te faaoromai rahi o Iesu

13. Eaha te haapapuraa a te mau Papai e faaite ra e ua faaoromai mau â o Iesu Mesia?

13 To muri iho noa mai i te hiˈoraa o te faaoromai rahi i horoahia mai e te Atua, o ta ˈna ïa Tamaiti, o Iesu Mesia. O ˈna te hiˈoraa nehenehe mau o te hitahita ore ma te ore e tahoo vave noa ˈtu te faatihaehaeraa.a Ua faaite atea mai te peropheta Isaia e e faaoromai rahi to te Mesia na roto i teie mau parau: “Ua rave-ino-hia hoi oia, e ua faahaehaahia mai ra; aitâ ra to ˈna vaha i parau: i arataihia oia mai te fanauˈa mamoe i te taparahiraa ra, e mai te mamoe e mamû i te aro o te feia e paoti i to ˈna huruhuru ra, aitâ atoa to ˈna vaha i parau.” (Isaia 53:7) Ma te haapapu atoa i teie parau mau, te faaite ra Petero e: “O tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia ra.” (Petero 1, 2:23) Ua tamata mau â te mau pǐpǐ a Iesu ia ˈna na roto i to ratou tatamaˈi-noa-raa no te ite e o vai râ tei hau aˈe i roto ia ratou! Teie râ, ua faaite mau â o Iesu i to ˈna faaoromai rahi e to ˈna hitahita ore i nia ia ratou!—Mareko 9:34; Luka 9:46; 22:24.

14. Eaha ta te hiˈoraa o Iesu i te pae no te faaoromai rahi e turai ia tatou ia rave?

14 E tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai no nia i te faaiteraa i te faaoromai. Teie ta Paulo i papai: “A horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei, ma te tiatonu maite to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo; o tei faaoromai i te satauro [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra. E haamanaˈo maite hoi ia ˈna, o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.”—Hebera 12:1-3.

15. Mea nafea tatou e ite ai e ua faaoromai o Iesu e ua farii oia i te faaruru i te mau tamataraa?

15 Te itehia ra te faaoromai o Iesu e to ˈna fariiraa i te faaruru i te mau tamataraa na roto i to ˈna haerea i te taime a haruhia ˈi oia. I muri aˈe i to ˈna aˈoraa ˈtu ia Petero no te mea ua rave oia i te ˈoˈe no te paruru i to ˈna Fatu, ua na ô atura o Iesu e: “Aita oe i manaˈo e, e tia noa ia ˈu ia tau i tau Metua i teie nei, e na ˈna e horoa mai i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â? Eaha ihora râ e tupu ai te parau i papaihia ra i reira, o tei parau ra e, ia tupu teie nei mau mea e tia ˈi?”—Mataio 26:51-54; Ioane 18:10, 11.

Te tahi atu mau hiˈoraa no te faaoromai rahi

16. Mea nafea te mau Papai ia faaite e ua faaoromai mau â o Iosepha, te tamaiti a Iakoba?

16 E nehenehe atoa ta te mau taata tia ore e te rave hara e faaite i te faaoromai rahi. Te vai ra i roto te mau Papai Hebera te mau hiˈoraa no te faaoromai tuutuu ore i mua i te mau faahaparaa i faaitehia e te feia tia ore. Ei hiˈoraa, te vai ra o Iosepha, te tamaiti a te patereareha hebera ra o Iakoba. Ua faaoromai mau â oia ma te tuutuu ore i te mau ohipa tia ore ta to ˈna mau taeae e te vahine a Potiphara i rave i nia ia ˈna! (Genese 37:18-28; 39:1-20) Aita o Iosepha i inoino roa na roto i teie mau tamataraa. Mea papu maitai te reira i to ˈna parauraa ˈtu i to ˈna mau taeae e: “Eiaha e oto, eiaha hoi e riri ia outou iho, o outou i hoo mai ia ˈu i ǒ nei; na te Atua hoi i tono mai ia ˈu i ǒ nei na mua ia outou, ia ora te taata.” (Genese 45:4, 5) E hiˈoraa maitai roa ta Iosepha i vaiiho mai i te pae no te faaoromai rahi!

17, 18. Eaha te haapapuraa no nia i te faaoromai e vai ra ia tatou i roto i te hiˈoraa o Davida?

17 O Davida atoa te tahi atu hiˈoraa no te hoê tavini haapao maitai a Iehova o tei faaruru tamau i te mau faahaparaa, ma te faaite i te faaoromai rahi. A auau noa ˈi te arii pohehae ra o Saula ia ˈna mai te hoê urî ra te huru, e nehenehe hoi ta Davida e tahoo na roto i te taparahiraa ia ˈna e piti taime. (Samuela 1, 24:1-22; 26:1-25) Teie râ, ua tiai o Davida i te Atua, mai te itehia ra i roto i ta ˈna mau parau ia Abisai: “Na Iehova oia [o Saula] e taparahi, e aore ra, te vai ra to ˈna mahana e pohe atu ai; e aore ra, e haere oia i te tamaˈi, pohe atu ai. Ia tapea mai hoi Iehova ia ˈu ia ore au ia rave i te taata o Iehova i faatahinuhia ra.” (Samuela 1, 26:10, 11) Oia mau, e mana to Davida no te faahope i teie auauraa a Saula ia ˈna ra. Teie râ, ua maiti o Davida e faaoromai noa.

18 A hiˈo atoa na i te ohipa i tupu a horo ai te arii ra o Davida i mua i ta ˈna tamaiti ino ra o Abasaloma. Ua taora maira o Simei, te hoê ati Beniamina no te utuafare a Saula, i te ofai ia Davida e ua faaino aˈera ia ˈna, i te tuôraa e: “E haere, e haere, e tena na taata taparahi taata e, e tena na taata ino.” Ua hinaaro o Abisai e taparahi ia Simei, tera râ, aita o Davida i farii i te tahoo atu. Maoti hoi i te na reira, ua faaite faahou oia i te huru maitai o te faaoromai rahi.—Samuela 2, 16:5-13.

A hiˈo na i te hiˈoraa o Paulo

19, 20. Mea nafea to te aposetolo Paulo faaiteraa e e taata faaoromai rahi oia?

19 I roto i te mau Papai Heleni kerisetiano, te vai ra te tahi atu â hiˈoraa maitai no nia i te faaoromai rahi o te hoê taata tia ore—te aposetolo Paulo. Ua faaite oia i te faarururaa tamau, te faaoromai rahi, i mua i to ˈna mau enemi i te pae faaroo e tae noa ˈtu i te feia o tei tia mai ei mau kerisetiano. Oia mau, ua faaite o Paulo i te faaoromai rahi a parau ai vetahi i roto i te amuiraa no Korinetia e: “Mea teimaha ta ˈna episetole e te uˈana, area te huru o to ˈna tino, aore ïa itoito, e te reo vahavaha.”—Korinetia 2, 10:10; 11:5, 6, 22-33.

20 Ma te tano mau, ua na ô atura o Paulo i to Korinetia e: “Te faaite hua nei râ matou ia matou iho e e rave ohipa na te Atua i te mau mea atoa nei, i te faaoromai rahi, e te pohe, e te apǐapǐ, e te ahoaho, i te papai, e te tapea, e te auê, e te ohipa, e te ara, e te haapaeraa maa: i te viivii ore, e te ite, e te haamahûraa roa, e te hamani maitai, e te [varua moˈa], e te aroha haavare ore.” (Korinetia 2, 6:4-6) Ia au noâ i teie manaˈo, ua papai atu te aposetolo i to ˈna hoa ohipa ra o Timoteo e: “Ua ite hua râ oe i ta ˈu i haapii ra, e to ˈu haerea, e ta ˈu i titau, e te haapao mau, e te mǎrû, e te aroha, e te faaoromai, e to ˈu hamani-ino-raahia mai, e [to ˈu] mau pohe . . . i faaorahia râ vau e te Fatu i taua mau ati atoa ra.” (Timoteo 2, 3:10, 11) E hiˈoraa maitai mau â ta te aposetolo Paulo i vaiiho mai na tatou no nia i te faaoromai rahi!

21. Nafea te tumu parau i muri nei ia tauturu ia tatou?

21 Ma te papu maitai, ua î roa te mau Papai i te mau hiˈoraa maitatai roa no nia i te faaoromai rahi. O Iehova e ta ˈna Tamaiti herehia ra, te mau hiˈoraa hau roa ˈˈe i te faahiahia. E itoitohia râ tatou ia tapao tatou e ua faaite atoa te mau taata tia ore, mai ia Iosepha, Davida, e te aposetolo Paulo i teie huru maitai ra! Ua faaineinehia te tumu parau i muri nei no te tauturu ia tatou ia pee i teie mau hiˈoraa maitatai.

[Nota i raro i te api]

a Te faaoromairaa rahi, e ere noa ïa te mauiuiraa maoro. Mai te peu e e inoino aore ra e riri roa te hoê taata e mauiui noa ra no te hoê tau maoro, no te mea aita o ˈna i nehenehe e tahoo, aita ïa o ˈna e faaite ra i te faaoromai rahi.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Eaha te auraa o te faaiteraa i te faaoromai rahi?

◻ Na mua roa ˈˈe, no teihea mau tumu o Iehova i faaite ai i te faaoromai?

◻ I roto i teihea tuhaa o Iesu iho i faaite ai i te faaoromai rahi?

◻ Eaha te haapapuraa a te mau Papai e vai ra no te faaite e e nehenehe atoa te feia tia ore e faaoromai?

[Hohoˈa i te api 21]

Iosepha, Iesu, Davida, Paulo, e o Ioba, e mau hiˈoraa anaˈe no te faaoromai rahi

[Hohoˈa i te api 24]

Ua faaite o Iesu i te faaoromai i nia i ta ˈna mau pǐpǐ

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono