Te hoê reo viivii ore no te mau nunaa atoa
‘Ei reira vau e horoa ˈtu ai i te reo viivii ore i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia tavini ia ˈna tera tapono e tera tapono.’—ZEPHANIA 3:9.
1, 2. (a) Ei faatupuraa i te Zephania 3:9, eaha ta Iehova e rave ra i to tatou nei tau? (b) Ia taa ia tatou e mea nafea te parau tohu a Zephania ia ohipa i nia ia tatou, eaha te mau uiraa te tia ia pahonohia?
TE RAVE nei te Atua ra o Iehova i te hoê ohipa faahiahia mau i to tatou nei tau. Te tahoê ra oia i te mau taata no te mau nunaa atoa. Mai ta ˈna i faaite atea mai i roto i ta ˈna Parau Moˈa, te na reira nei oia na roto i te haapiiraa ia ratou i te hoê reo apî.—Zephania 3:9.
2 Eaha teie reo apî? No te aha e titauhia ˈi ia ite i teie reo? Eaha te tia ia rave no te haapii i teie reo?
Te ô no te paraparauraa
3. (a) Ua fanaˈo o Adamu i teihea ǒ faahiahia roa? (b) Eaha te reo i paraparauhia na e Adamu?
3 Ua riro te aravihi no te taai atu e o vetahi ê na roto i te paraparauraa ei ô no ǒ mai i te Atua ra o te faataa ê nei i te mau taata i te poieteraa animala paatoa. Ua poietehia te taata matamua, o Adamu, e te hoê feruriraa aravihi no te feruri ma te maramarama. Ua fanaˈo oia i te tahi mau taura ia taˈi to ˈna reo, te hoê arero e te vaha ia nehenehe oia e paraparau, e oia atoa, i te mau pueraa parau e te aravihi no te itea mai i te mau parau apî. E taa ia Adamu ia paraparau mai Iehova ia ˈna, area o Adamu ra, e nehenehe ïa ta ˈna e faaite i to ˈna mau manaˈo na roto i te mau parau. (Genese 1:28-30; 2:16, 17, 19-23) Eita e ore e te reo tei horoahia ˈtu na Adamu, o te reo ïa i parauhia i muri iho te reo hebera. I roto fatata i na matahiti e 1 757 matamua o te oraraa o te taata, eita e ore e ua paraparau noa na te huitaata atoa i taua reo hoê ra.—Genese 11:1.
4. Mea nafea te mau ohipa i tupu i te tau o Nimeroda i te ohiparaa i nia i te reo o te taata?
4 I muri iho, i te tau o Nimeroda, no te haafifi i te mau tutavaraa a te mau taata ino, ua faahuru ê atura o Iehova i te reo o te feia atoa o tei pee atoa ˈtu i roto i te paturaa i te pare no Babela. (Genese 11:3-9) E au ra e ua haamoe na mua Iehova i to ratou reo matamua hoê ra e i muri iho, ua tuu atu oia i te mau reo apî i roto i to ratou feruriraa. Ua titau te reira eiaha noa te mau pueraa parau apî, te mau tarame apî atoa râ e te mau huru feruriraa apî. Mai roto mai i te mau reo ta Iehova i faatupu i Babela, ua matara faahou mai vetahi e tae roa mai i teie mahana, e ia au i te mau fare ite tuatapapa i te reo, e toru tausani reo teie e paraparauhia nei i nia i te fenua nei.
5. Nafea tatou ia faataa e eaha ta te ‘raveraa mai i te reo viivii ore’ e titau ra?
5 No te feia e paraparau ra i teie mau reo atoa, e titau anei ‘te raveraa mai i te reo viivii ore’ e ia faarue ratou i to ratou reo tumu e haapii atu ai i te reo matamua ta te Atua i horoa ˈtu na Adamu? Maoti te mau ohipa i tupu a horoahia ˈi teie parau tohu, e nehenehe e pahono i teie uiraa.
Te titauraa i te reo viivii ore
6-8. (a) Eaha te huru tupuraa i te pae faaroo tei vai na i Iuda hou i horoahia ˈi te parau tohu a Zephania 3:9? (b) I roto i te mau nunaa e haaati ra ia Iuda, eaha te haerea i itehia na?
6 Na Manase e i muri iho na Amona, o tei faatia i te mau fata na Baala, tei rave i te peu hiˈohiˈo e tei faaitoito i te mau peu tahutahu, i faatere na i te basileia no Iuda. (Te mau Arii 2, 21:1-6; Paraleipomeno 2, 33:21-23) No reira, a faatere ai o Iosia, te tamaiti a Amona tei mono mai ia ˈna, ua faaue atura Iehova i ta ˈna peropheta o Zephania ia faaara e fatata roa te haavaraa a te Atua i te faatupuhia i nia i te fenua.—Zephania 1:1, 2.
7 Noa ˈtu e ua ite te feia no Iuda na roto i to ratou iho aamu e na roto atoa i te mau Papai i faauruahia mai, o Iehova te Atua mau, ua rave noa ratou i te mau peu faufau a te haamoriraa a Baala. Ua tipapa hoi ratou i mua i te mahana e te avae e te mau pueraa fetia o te taurua, ua riro hoi te reira ei ofatiraa i te ture a te Atua. (Deuteronomi 4:19; Te mau Arii 2, 23:5) E na nia i teie mau mea atoa, ua anoi noa ratou i te faaroo, oia hoi ma te ohipa mai te mea ra e hoê â te mau haapaoraa atoa, na roto i te horeoraa i te parau i te hoê â taime i mua ia Iehova e na nia i te iˈoa o te atua haavare ra o Malakama. Teie hoi to ratou huru feruriraa, “E ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino.” (Zephania 1:4-6, 12) Area te mau nunaa e haaati ra ia Iuda ra, ua patoi ratou paatoa ia Iehova e to ˈna nunaa, e no reira, e roo-atoa-hia ˈtu ïa ratou i te haavaraa a te Atua.—Zephania 2:4-15.
8 Teie ïa te huru tupuraa i te taime a tohu ai o Iehova e e horoa ˈtu oia ‘i te reo viivii ore na te mau nunaa atoa, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, ia tavini ratou ia ˈna tera e tera tapono.’ (Zephania 3:9) Eaha ïa teie reo viivii ore?
9. (a) No te aha e ere te reo viivii ore i te reo hebera aore ra te Parau papaihia a te Atua anaˈe? (b) Eaha teie reo viivii ore, e mea nafea oia ia ohipa i nia i te oraraa o te feia e paraparau nei i teie reo?
9 O te reo hebera anei? Aita; ua noaa ê na hoi teie reo i te nunaa no Iuda, teie râ, e ere roa ˈtu te mau mea o ta ratou e parau ra e ta ratou e rave ra i te mea viivii ore e te tia i mua i te aro o Iehova. E ere noa atoa hoi te reo viivii ore i te Parau papaihia a te Atua ra. Te vai atoa ra hoi ta ratou. Te mea râ tei erehia e ratou, o te ite papu ïa i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa, e o Iehova anaˈe te nehenehe e horoa ˈtu i te reira na roto i te arai o to ˈna varua. Ia haapii te feia no Iuda i te paraparau i teie reo viivii ore, e tahoê ïa to ratou feruriraa, ta ratou paraparauraa, to ratou haerea, no te farii e o Iehova te Atua mau hoê roa. (Zephania 2:3) E tuu ratou i to ratou tiaturiraa i nia ia ˈna e e turu maite atu ratou i to ˈna mana arii. Mea anaanatae roa te reira no tatou i teie mahana. No te aha?
Te feia tei horoahia ˈtu te reo viivii ore
10. I roto i teihea area taime to te parau tohu a Zephania 3:9 e tupu ai?
10 Ma te faataa i te tupuraa o te parau tohu i te hoê anotau taa maitai, te na ô ra Zephania 3:9 e: ‘Ei reira vau e horoa ˈtu ai i te reo viivii ore i te taata nei.’ Afea ra ïa? Te pahono ra te irava 8 e i te taime Iehova e ‘haaputu ai i te mau fenua,’ hou oia ‘e ninii ai i te uˈana atoa o to ˈna riri,’ i reira ïa oia e horoa ˈi i te reo viivii ore na te feia haehaa i nia i te fenua nei.
11. (a) Eaha na tupuraa e piti a te Zephania 3:9 tei tupu na mua ˈˈe i teie nei tau? (b) Eaha te taa-ê-raa e te tupuraa i teie nei mahana?
11 I te anotau o te arii Iosia ra, hou Iehova a vaiiho ai i te mau nuu Babulonia ia faatupu i ta ˈna haavaraa, e rave rahi o tei faarue i te haamoriraa hape no te tavini ia Iehova. (Paraleipomeno 2, 34:3-33) Oia atoa, i te senekele I o to tatou nei tau, hou te haamouraahia o Ierusalema na to Roma, e mau tausani feia o tei haapii i te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna opuaraa e o tei tahoê i roto i ta ˈna taviniraa. I taua tau ra, ua rahi atu â te faufaa o te reo o te parau mau na roto i te mau mea ta Iesu Mesia i rave no te faatupu i te opuaraa a Iehova. Teie râ, tei to tatou nei tau te parau tohu a Zephania e tupu ai na te fenua taatoa nei. I teie nei, te haaputuhia ra te mau nunaa atoa no te tamaˈi o te mahana rahi a te Atua Mana hope ra i Aramagedo. (Apokalupo 16:14, 16) Ua haamata teie haaputuraa mai te haamauraahia mai te Basileia i te matahiti 1914. I roto atoa i teie area taime to Iehova horoaraa na te mau nunaa na te ao atoa nei i te reo viivii ore no te faatupu i ta ˈna parau tohu. Mea faufaa roa ia haapii i teie reo no te mea te feia e ora ˈtu i te ati rahi e fatata maira, o te feia ïa o tei faariro mau â i teie reo viivii ore ei reo no ratou.—Ioela 2:32.
12. (a) Eaha te faufaa o te orama i papaihia i roto i te Isaia 6 i nia te parau tohu no nia i te reo viivii ore? (b) No te aha te toea faatavaihia e titau ai i te tauturu ia fariihia ratou no te tavini ia Iehova?
12 Ia au i teie manaˈo, i muri iti noa ˈˈe i te Tamaˈi rahi Matamua to Iehova haamataraa i te faaaraara i te mata o te maramarama o ta ˈna mau tavini faatavaihia ia taa ratou i te orama faahiahia mau i papaihia i roto i te Isaia pene 6. (Irava 1-4) Te haamatara ra teie orama i te faufaaraa ia vai mâ noa to tatou vaha no te tavini ia Iehova mai te titauhia. Te faaite ra oia e, i roto i te auraa teitei roa ˈˈe, mea moˈa o Iehova. E tia ïa ia moˈa atoa ta ˈna mau tavini. (Petero 1, 1:15, 16) Teie râ, ua titau te toea faatavaihia i te tauturu i roto i teie tuhaa. I roto i te Tamaˈi rahi Matamua, ua vaiiho noa ratou e ia poraohia ratou i roto i te hoê faito na roto i te faaôraa ˈtu i roto i te mau ohipa o teie nei ao. “Te mǎtaˈu ia Iehova e mea viivii ore ïa,” teie râ, ua vaiiho ratou i te mǎtaˈu i te taata e i te mau faanahonahoraa taata ia faaino i to ratou vaha, e ua mâmu noa ratou i te faaiteraa i te Parau a te Atua i roto i te hoê faito rahi. (Salamo 19:9) Na roto i te taairaa ˈtu e te amuiraa faaroo kerisetiano, ua vai viivii noa te toea na roto i te tahi o ta ˈna mau tutuu e ta ˈna mau peu.
13, 14. (a) Mea nafea to te toea faaiteraa i te haerea maitai, e eaha te ohipa ta Iehova i rave no ratou? (b) Ua horoa Iehova i te hoê reo viivii ore na te toea i roto i teihea auraa?
13 I to ratou taaraa i to ratou huru, ua parau atura te toea mai te peropheta Isaia ra: “Auê hoi au nei e! ua mamû iho nei au; e taata vaha viivii hoi au; e tei rotopu hoi au i te mau taata vaha viivii atoa i te parahiraa: ua hiˈo hoi tau mata nei i te arii, ia Iehova sabaota ra.” (Isaia 6:5) Ua faˈi aˈera ratou e eita to ratou tiaraa e nehenehe e fariihia. Aita ratou i haaparuparu e i tamau noa i te pee i te haerea hape aore ra i patoi ma te etaeta i te aˈo a Iehova. Aita ratou i amui atu i te mau upoo faatere haapaoraa o tei faahua parau e te tavini ra ratou i te Basileia o te Atua, tera râ, ua turu atu ratou i te Totaiete o te mau Nunaa mai te mea ra e o ˈna taua Basileia ra.
14 Maoti te haerea tatarahapa o teie toea haehaa, ua haamata ˈtura Iehova na roto i to ˈna aroha rahi i te tamâ i to ratou vaha. Te na ô ra te Isaia 6:6, 7 e: “Ua maue maira te hoê seraphi ia ˈu nei; e tei tana rima te hoê arahu ama, i ravehia mai e ana i te faahohoni no nia mai i te fata ra. Ua faatiaia maira i tau vaha, na ô maira, Inaha, ua faatiaiahia to utu i teie: ua faataa-ê-hia to oe piˈo, ua faaorehia ta oe hara.” Na te poroi tamâraa no roto mai i te Parau a te Atua tei vavahi roa mai na roto i te auahi ra, i te mau peu tutuu e te mau haapiiraa a te taata. Ua tinai oia mai roto mai i to ratou mafatu i te mǎtaˈu i te taata e ua mono atura e te itoito uˈana e faaohipa i to ratou vaha no te faahanahana ia Iehova. Inaha, ua faatupu Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ e ‘horoa ˈtu i te reo viivii ore [oia hoi te vaha mâ] i te taata nei, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova.’—Zephania 3:9.
15. Ua tuea te pahonoraa a te toea e te tumu no reira Iehova i horoa ˈtu ai i te reo viivii ore, i roto i teihea tuhaa?
15 No reira, i to te pǔpǔ a Isaia no te tau apî haamataraa i te faaroo i te reo o Iehova i te aniraa mai, ia au i tei papaihia i roto i te Isaia 6:8 e: “O vai ta ˈu e tono; o vai te haere no tatou?” ua pahono atura ratou ma te oaoa e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” E ere hoi i te mea ohie no ratou paatoa ia haamata i roto i te taviniraa i mua i te taata, teie râ, ua hinaaro ratou e riro ei mauhaa na te Atua ei nunaa no to ˈna iˈoa. Ua haapuai to ˈna varua ia ratou. Ua maraa noa ˈtura ratou.
16. (a) Eaha te mau faahopearaa manaˈo-ore-hia tei noaa mai na roto i te pororaa a te toea? (b) Mea nafea te feia rahi roa i te haapapuraa e te paraparau atoa ra ratou i te reo viivii ore i teie nei?
16 I muri iho, ua itehia ˈtura e ua faatupu ta ratou pororaa i te mau faahopearaa manaˈo-ore-hia. Na roto ia ratou, ua tauturu Iehova i te tahi atu pǔpǔ ia haapii i te reo viivii ore. (Isaia 55:5) Aita teie feia e atuatu ra i te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi, teie râ, ua faariro ratou ei haamaitairaa taa ê te riroraa ei mau hoa no te toea o te feia aiˈa o te Basileia e te taviniraa tera e tera tapono na muri ia ratou ei feia poro no te Basileia o te Atua. I roto i te roaraa o te tau, ua haere mai ratou “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” e i teie nei, ua riro ratou ei “feia rahi roa” e rave rahi mirioni. Maoti te parau no roto mai i to ratou vaha, te taa ê nei ratou i te mau faanahoraa amahamaha o teie nei ao. Aita ratou e tuu atura i to ratou tiaturiraa i nia i te hoê taata aore ra te hoê faanahonahoraa a te taata. Teie râ, ‘te pii hua nei to ratou reo, i te na ôraa e, Tei to tatou Atua te ora. tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.’—Apokalupo 7:9, 10.
Eaha tei titauhia no te haapii i te reo viivii ore
17. No te aha e mea faufaa ia haapii maitai i te reo viivii ore e ia faarahi i to tatou aravihi no te paraparau i teie reo?
17 Noa ˈtu ehia maororaa to tatou amuiraa ˈtu i te faanahonahoraa a Iehova, e rave rahi mau ohipa ta tatou e nehenehe e rave no te faarahi atu â i to tatou ite no nia i te reo viivii ore e to tatou aravihi no te paraparau maitai i teie reo. Mea faufaa roa ia tutava no te na reira. No te aha? No te mea e tapao te reira no to tatou here i te parau mau.
18, 19. (a) Mai te omuaraa mai â, no te aha e mea faufaa ia atuatu i te hoê here hohonu no te parau mau? (b) No te aha e mea faufaa ia tamau â i te atuatu i teie here?
18 I te omuaraa, e tauturu teie here ia matara te feruriraa e te mafatu o te hoê taata ia nehenehe oia e taa i te auraa o te mau papai e faaitehia ˈtura ia ˈna; e turai te reira ia ˈna ia haafatata ˈtu ia Iehova e ia here i Ta ˈna faanahonahoraa. No reira, ua riro te here no te parau mau ei taviri o te faatiamâ i te mau fǐfǐ o te haapaoraa hape. Te parau nei vetahi e mea anaanatae na ratou te poroi o te Bibilia tera râ aita ratou e haapae roa ra i te mau taairaa atoa e te haapaoraa hape e to ˈna huru oraraa faatia noa. No te aha hoi? Mai ta te Tesalonia 2, 2:10 e faataa ra, “aore ratou i farii i te parau mau ma te hinaaro, ia ora ratou.” Mea faufaa roa ia noaa ia tatou i teie here!
19 Ia farii tatou i te parau mau, e riro te atuaturaa i teie here ei tuhaa faufaa roa ia tupu maitai tatou i te pae varua. Eiaha ia moehia e te faariro nei Iehova i te parau mau mai te hoê “reo.” Ia haapii te hoê taata i te hoê reo apî, e tia ia ˈna ia tutava maite no te haaputu i te parau, no te faahiti maitai i te mau parau, no te haapii i te mau ture iti o te tarame, e te vai aturâ. Ia here oia i teie reo apî e te feia e paraparau ra i teie reo, e tauturu ïa te reira ia ˈna ia haere i mua. E nehenehe paha ta ˈna e paraparau i teie reo i roto i tau avae, teie râ, e titauhia te mau matahiti tutavaraa tuutuu ore no te paraparau mai te hoê taata tumu. Teie atoa te huru tutavaraa e titauhia no te paraparau maitai i te reo viivii ore.
20. (a) Na te aha e faariro mau râ i teie reo ei reo viivii ore? (b) No te aha e tia ˈi ia tatou tataitahi ia ara maitai?
20 Mea faufaa atoa ia tapao e te parauhia ra e mea viivii ore teie reo ta te Atua e horoa ˈtura na ta ˈna mau tavini. E parau mau teie, eiaha no nia i te mau ture o te tarame, no te mea râ e te haapapu ra oia i te vai-mâ-raa i te pae morare e i te pae varua. I roto i teie reo, eita e faatiahia te haavare, te parau haavare, aore ra te vaha piti. E tia ia faaite noa te feia e paraparau ra i teie reo i te parau mau. (Zephania 3:13; Ephesia 4:25) E tia atoa ia faaroohia i roto i ta ratou mau parau i te mau ture teitei a Iehova no nia i te morare i te pae taatiraa. (Ephesia 5:3, 4) Te faaara atoa maira te mau Papai e mea viivii te mau mea atoa i taaihia ia Babulonia rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. (Apokalupo 18:2-4) Te faataahia ra ta ˈna mau atua mai te mau “mea faufau.” (Ieremia 50:2) No reira, mea tano mau â ia faarue te feia e haapii ra i te reo viivii ore i te mau taairaa atoa i te pae tino e te haamoriraa hape, ia haapae i ta ˈna mau haapiiraa, ia vaiiho i ta ˈna mau oroa e oia atoa ia faaore roa i te mau parau e faaite ra i to ˈna huru feruriraa hape. Hau atu, i roto i te Apokalupo 16:13-16, te faaarahia ra tatou e te parau e haaputu ra i te mau nunaa e patoi ra i te Basileia o te Atua, mea viivii atoa ïa, inaha, mea faauruahia mai e te mau demoni. No reira, e tia ia tatou ia vai ara noa ia ore tatou ia vaiiho i te hoê noa ˈˈe o teie mau mea viivii ia faaino i ta tatou parau.
21. Eaha te mea e apitihia i te reo viivii ore taa ê atu i te mau parau e faahitihia?
21 Te parauhia ra te mea ta tatou e haapii ra e e reo, e mea tano roa te reira, teie râ, e ere te auraa e te feia e paraparau ra i teie reo, e haapii noa ïa ratou i te mau parau i matauhia i rotopu i te nunaa a Iehova. Mea faufaa atoa te tuuraa reo, te hautiutiraa mata, e te mau aparaa rima. E nehenehe hoi te reira e faataa atoa i te mau poroi o te ore e matara maitai na roto noa i te mau parau. Mea pinepine te reira i te faaite papu i to tatou huru hohonu. E nehenehe te reira e faaite ahiri e ua haapae roa tatou i te pohehae, te mârô e te riri, e mau ohipa anaˈe hoi a te tino hara nei. Ia ohipa rahi anaˈe te varua o te Atua i roto i to tatou oraraa, e itehia to ˈna hotu na roto i to tatou huru paraparauraa ˈtu ia vetahi ê.—Galatia 5:19-23; Ephesia 4:31, 32.
22. Ia haapii maitai tatou i te reo viivii ore, mea nafea te reira ia ohipa i nia ia tatou ia rave tatou i te mau faaotiraa?
22 Ua ite te taata tei haapii i te hoê reo ěê e ua naeahia ia ˈna te hoê tapao faahiahia mau ia nehenehe anaˈe oia e feruri na roto i teie reo, maoti hoi i te huri na mua i te parau na roto i to ˈna iho reo. Mai te reira atoa, ia haapii tatou i te parau mau, e tutava maite anaˈe na no te faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa e ia faaite tamau atu tatou ia vetahi ê, e riro ïa tatou i te feruri roa ia au maite i te reo o te parau mau. Eita noa tatou e faaau i te reo tahito e te reo apî e feaa piti noa ˈi no te maiti i rotopu ia raua. I roto atoa i te mau mea iti haihai, e tupu mai te mau faaueraa tumu bibilia i roto i te feruriraa no te horoa i te aratairaa e titauhia ra.—Maseli 4:1-12.
23. Noa ˈtu eaha to ratou reo tumu, na te aha e faaite mai e te paraparau nei te mau Ite no Iehova atoa na te ara i te reo viivii ore?
23 Parau mau, e mau tausani reo ta te huitaata nei e paraparau nei, teie râ, e nehenehe te reo viivii ore e faahitihia na roto i teie mau reo atoa. Na te ao atoa nei, ma te autahoê, te faaohipa maitai ra te mau Ite no Iehova i teie reo viivii ore a tavini ai ratou tera tapono tapiri atu i te tahi tapono no te faaite i te poroi e faahanahana ia Iehova, to tatou Atua here, i mua i te aro o te taata.
Mau uiraa ei haamanaˈoraa
◻ Eaha tei apitihia i roto i te ǒ no te paraparauraa?
◻ Eaha te reo viivii ore?
◻ Ua tupu te Zephania 3:9 i nia ia vai?
◻ Nafea tatou ia haapapu e te here mau ra tatou i te reo viivii ore?
[Hohoˈa i te api 12]
Te feia tei ite i te reo viivii ore, e faaite atoa ˈtu ïa ratou ia vetahi ê
[Hohoˈa i te api 14]
Noa ˈtu eaha to ratou reo tumu, te paraparau nei te mau Ite no Iehova i te reo viivii ore na te ao atoa nei