Ia tahoêhia tatou maoti te reo viivii ore
“I reira vau e taui ai i to ratou reo e e horoa ˈtu vau na te mau nunaa i te hoê reo viivii ore, ia tiaoro ratou i te iˈoa o Iehova, ia tavini ratou ia ˈna tera tapono e tera tapono.”—ZEPHANIA 3:9, T.a.a.
1. Ua faaroo aˈenei anei te taata i te Atua ra o Iehova i te paraparauraa?
MEA viivii ore te reo o te Atua ra o Iehova. Ua faaroo aˈenei râ te taata ia ˈna ia paraparau? Oia mau! Ua tupu te reira i te tau a parahi mai ai ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, i nia i te fenua nei, 19 senekele i teie nei. Ei hiˈoraa, i to Iesu bapetizoraahia, ua faaroohia te Atua i te na ôraa e: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mataio 3:13-17) E faaiteraa teie no te parau mau viivii ore, ta Iesu e ta Ioane Bapetizo i faaroo na roto i te reo o te taata nei.
2. Eaha ta te faahitiraa a te aposetolo Paulo no nia i “te mau parau . . . a te mau melahi” e faaite ra?
2 Tau matahiti i muri aˈe, ua faahiti te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i “te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra.” (Korinetia 1, 13:1) Eaha ta te reira e faaite ra? Te faaite ra hoi e e reo e e huru paraparauraa atoa ta te feia varua, eiaha noa râ ta te mau taata! Oia mau, eita te Atua e te mau melahi e paraparau ratou ratou iho na roto i te mau reo e te mau parau ta tatou e nehenehe e faaroo e e taa i te auraa. No te aha hoi? No te mea e titauhia te hoê reva mataˈi mai te reva e haaati ra i te fenua no te haaparare i te mau aru o te reo ta te taata e nehenehe e faaroo e e taa atoa i te auraa.
3. No hea mai te reo o te taata?
3 No hea mai te reo o te taata? Te parau nei vetahi e ua tutava to tatou mau tupuna no te paraparau te tahi e te tahi na roto i te mau uururaa e te mau mutamutaraa. Te na ô ra te buka Tupu-noa-raa te mau mea (Anairaa buka no nia i te Oraraa o te Natura) e: “Ua manuïa paha te hoê urî taata [tupuna o te taata] hoê mirioni matahiti i teie nei . . . i te faahiti i te tahi mau parau.” Te na ô ra râ te taata tuiroo tuatapapa i te ihiparau o Ludwig Koehler e: “E ohipa huna te paraparauraa a te taata; e ô no ǒ mai i te Atua ra, e semeio.” Oia mau, e ô te paraparauraa a te taata no ǒ mai i te Atua ra, inaha, na te Atua i horoa i te hoê reo na te taata matamua, o Adamu. Eita e ore e, o te reo ïa i parauhia te reo hebera. Ua paraparauhia teie reo e te huaai ati Iseraela o “Aberama ati Hebera,” te hoê patereareha faaroo, o Sema to ˈna tupuna metua, oia hoi te tamaiti a Noa, te taata patu i te araka. (Genese 11:10-26; 14:13; 17:3-6) Ia au i te haamaitairaa a te Atua i tohuhia mai no nia ia Sema, mea tano roa ia manaˈo e aita to ˈna reo i haafifihia na roto i te tahi ohipa semeio ta te Atua ra o Iehova i rave e 43 senekele na mua ˈtu.—Genese 9:26.
4. O vai o Nimeroda, e mea nafea to te Diabolo ra o Satani faaohiparaa ia ˈna?
4 I taua tau ra, ‘hoê roa o to te ao nei reo e hoê hoi parau.’ (Genese 11:1) Te ora ra o Nimeroda i taua taime ra, “e taata rahi haharu hoi oia i mua i te aro o Iehova.” (Genese 10:8, 9) Ua faaohipa iho â râ o Satani, te enemi rahi itea-ore-hia o te huitaata nei, ia Nimeroda no te haamau i te tuhaa o te faanahonahoraa a te Diabolo i nia i te fenua nei. Ua hinaaro o Nimeroda e faateitei i to ˈna iˈoa, ua pee atoa ˈtura te feia i turu mai ia ˈna i teie haerea teoteo, e ua haamata ihora ratou i te hoê opuaraa paturaa fare taa ê roa i te fenua no Sinara. Ia au i te Genese pene 11, irava 4, ua parau aˈera ratou e: “Tatou e patu i te tahi oire no tatou, e te tahi pare, e ia puta noa ˈtu te upoo i nia i te raˈi ra, ia itea to tatou iˈoa, o te purara ê noa ˈtu tatou e ati noa ˈˈe te fenua atoa nei.” Ua hope teie opuaraa e patoi ra i te faaueraa a te Atua e “ia î te fenua nei,” i to Iehova faahuru-ê-raa i te reo o te feia orure hau. Te na ô ra te aamu bibilia e: “I reira to Iehova haapurararaa ia ratou i nia i te fenua atoa e ati noa ˈˈe, aore aˈera ratou i patu i taua oire ra.” (Genese 9:1; 11:2-9) Ua mairihia ˈtura teie oire i te iˈoa ra o Babela, aore ra Babulonia (oia hoi te auraa, “Arepurepu”), “no te mea i reira to Iehova faaarepurepuraa i te reo o te taata atoa i nia i te fenua.”—Byington.
5. (a) Eaha te mea i tapeahia i to te Atua faahuru-ê-raa i te reo o te huitaata nei? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e faaoti no nia i te reo o Noa e o Sema?
5 Maoti teie semeio—oia hoi te arepurepuraa te reo hoê roa o te taata—i î roa ˈi te fenua mai ta te Atua i faaue atu ia Noa ra, e i tapea-atoa-hia ˈi te mau opuaraa a Satani no te haamau i te autahoêraa o te haamoriraa viivii na ˈna ra maoti te mau taata o tei patoi i te Fatu Mana hope o te raˈi e o te fenua. Oia mau, na roto i te raveraa i te mau huru haapaoraa hape atoa, ua hema te taata i te Diabolo, e ua tavini ratou i te mau demoni na roto i te hamaniraa i te mau atua e te mau ruahine, te horoaraa ˈtu i te iˈoa na roto i to ratou mau reo huru rau, e te haamoriraa ia ratou. (Korinetia 1, 10:20) Ua tapea râ te ohipa i ravehia e te Atua mau hoê ra i Babela e ia tupu te hoê haapaoraa hape tahoê o te horoa ˈtu na te Diabolo i te haamoriraa o ta ˈna e hiaai noa ra. Oia mau, aita roa ˈtu te taata parau-tia ra o Noa e ta ˈna tamaiti o Sema i amui atu i roto i teie huenaneraa i te fenua no Sinara ra. No reira, e nehenehe mau â e tiaturi e, to ratou reo, o te reo iho â ïa i paraparauhia na e te taata faaroo ra o Aberama (aore ra Aberahama)—te reo ta te Atua i paraparau na i te taata ra o Adamu i te ô i Edene ra.
6. I te mahana o te Penetekose 33, mea nafea to Iehova faaiteraa e e nehenehe ta ˈna e horoa i te aravihi no te paraparau i te mau reo ěê?
6 E nehenehe atoa ta Iehova, o tei faahuru ê i te reo matamua o te huitaata nei, e horoa i te aravihi no te paraparau i te mau reo huru rau. Inaha, ua rave oia i teie ohipa i te mahana o te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau! Ia au i te Ohipa 2:1-11, fatata e 120 pǐpǐ a Iesu Mesia o tei tairuru mai i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema. (Ohipa 1:13, 15) Ua faaroo-taue-hia ˈtura te hoê haruru rahi no te raˈi mai “mai te mataˈi rahi uˈana ra.” Ua fa maira ‘te mau arero mai te auahi ra te huru’ e ua tufa ˈtura i nia ia ratou. I reira, “ua î aˈera” te mau pǐpǐ ‘i te varua moˈa e ua parau ihora i te mau reo ěê, i ta te varua i horoa mai i te parau ia ratou ra.’ Na roto i teie mau reo ta te Atua i horoa mai, ua parau aˈera ratou no ‘te mau mea faahiahia a te Atua ra.’ E semeio mau â teie, inaha ua taa i te mau ati Iuda e te feia reo ěê tei farii i te faaroo ati iuda, no ǒ roa mai i te mau vahi atea mai ia Mesopotamia, Aiphiti, Lubi, e Roma, i te auraa o te poroi faaora ra!
Te hoê reo i horoahia mai e te Atua ra i teie mahana!
7. Eaha te ohipa e tupu ahiri e hoê anaˈe reo te paraparauhia e te taahia na te ao atoa nei?
7 I te mea e e nehenehe ta te Atua e horoa semeio mai i te mau reo ěê, e ere anei ïa i te mea faahiahia ahiri e e nehenehe oia e rave ia paraparauhia e ia taahia te hoê anaˈe reo na te ao atoa nei? Mea ohie aˈe ïa na te fetii taata nei ia taa te tahi e te tahi. Mai ta te buka parau paari ra The World Book Encyclopedia e faataa ra: “Ahiri e e paraparau te mau nunaa atoa i te hoê â reo, e piri atu â ïa te mau taairaa i te pae no te ihotumu e te pae faanavairaa faufaa, e e rahi atu â te au-maite-raa i rotopu i te mau fenua.” I roto i te roaraa o te mau matahiti, tau 600 reo no te mau nunaa atoa tei faaauhia mai. I roto i teie mau reo, o te reo Esperanto tei farii-rahi-roa ˈˈe-hia no te mea fatata e 10 000 000 feia o tei haapii i teie reo mai te taime oia i haamauhia ˈi i te matahiti 1887 ra. Teie râ, aita te mau tutavaraa a te taata ia tahoê te huitaata na roto i te ravea o te hoê reo no te mau nunaa atoa i manuïa. Inaha, te rahi noa ˈtura te mau fifi e faatupu ra i te amahamaharaa i roto i teie nei ao a ‘tupu noa ˈi te ino o te taata i te rahi.’—Timoteo 2, 3:13.
8. Noa ˈtu e e fariihia te hoê anaˈe reo no te mau nunaa atoa i roto i teie nei ao, eaha te mea e vai noa mai, e no te aha?
8 I te pae no te haapaoraa, te vai ra te arepurepuraa rahi. E maere anei râ tatou inaha te parau ra te buka bibilia o te Apokalupo e o “Babulonia rahi” te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao atoa nei? (Apokalupo 18:2) Eita, inaha, te auraa o te iˈoa ra “Babulonia,” e “Arepurepu” ïa. Noa ˈtu e e fariihia te hoê reo i faaineinehia aore ra te hoê reo matauhia mai te reo Beretane, Farani, Helemani, aore ra Rusia ei reo no te mau nunaa atoa i roto i teie nei ao, e vai noa mai te amahamaharaa i te pae faaroo e i roto i te tahi atu tuhaa. No te aha? No te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra,” oia hoi te Diabolo ra o Satani. (Ioane 1, 5:19) O ˈna te hohoˈa o te miimii, e te hiaai rahi nei oia ia haamori te huitaata atoa ia ˈna, mai ta ˈna i rave i te tau o Nimeroda e te Pare no Babela. No reira, e nehenehe te hoê reo no te mau nunaa atoa e paraparauhia e te mau taata hara ra, e horoa roa ˈtu i te ravea na Satani no te haamau i te haamoriraa demoni tahoê! Teie râ, eita roa o Iehova e faatia i te reira; oia mau, fatata roa oia i te faaore roa i te haapaoraa hape, tei faauruahia mai e te Diabolo.
9. Mea nafea te mau taata no te mau fenua e te mau nunaa atoa ia tahoêhia?
9 Mea maere roa râ ia ite e te tahoêhia ra te feia maitai no te mau fenua e te mau nunaa atoa i teie nei iho â. Te tupu nei teie ohipa ia au i te manaˈo o te Atua e no te turu i ta ˈna haamoriraa. I teie mahana, te rave nei te Atua ia nehenehe te mau taata e haapii e e paraparau i te reo viivii ore hoê roa i nia i te fenua nei. E e reo mau teie e paraparauhia ra e te mau nunaa atoa. Oia mau, te haapii ra te Atua ra o Iehova i teie reo viivii ore i te feia e rave rahi no roto mai i te mau nunaa atoa o te fenua i teie nei mahana. Te faatupu ra te reira i te parau tǎpǔ a te Atua i tohuhia mai na roto i ta ˈna peropheta e to ˈna ite o Zephania: “I reira vau e taui ai i to ratou reo e e horoa ˈtu vau na te mau nunaa i te hoê reo viivii ore [oia hoi “te hoê vaha mâ”], ia tiaoro ratou i te iˈoa o Iehova, ia tavini ratou ia ˈna tera tapono e tera tapono.” (Zephania 3:9, T.a.a.) Eaha teie reo viivii ore?
Te faataahia ra te reo viivii ore
10. Eaha te reo viivii ore?
10 Te reo viivii ore, o te parau mau ïa a te Atua e vai ra i roto i ta ˈna iho Parau, te mau Papai Moˈa. O te parau mau iho â râ no nia i te Basileia o te Atua, o te hopoi mai i te hau e te tahi atu mau haamaitairaa no te huitaata nei. E haapae roa te reo viivii ore i te haavare i te pae faaroo e te haamoriraa hape. E tahoê oia i te feia atoa e paraparau ra ia ˈna i roto i te haamoriraa viivii ore, te mâ e te autahoê o te Atua mau ora ra, o Iehova. I teie mahana, te haafifi nei tau 3 000 reo i te taa-maitai-raa i rotopu i te taata, e te haafeaa nei te mau hanere rahiraa haapaoraa hape i te huitaata nei. No reira, te oaoa nei tatou i te mea e te horoa ra te Atua na te mau nunaa i to ˈna reo faahiahia mau e te viivii ore!
11. Eaha ta te reo viivii ore i rave no te feia no te mau fenua e te mau nunaa atoa?
11 Oia, te manuïa nei te feia no te mau fenua e te mau nunaa atoa i te paraparau i te reo viivii ore. Ei reo viivii ore hoê roa i te pae varua i nia i te fenua nei, ua riro oia ei mana autahoê puai mau. Maoti teie reo e nehenehe ai te feia atoa e paraparau ra ia ˈna ‘e tiaoro i te iˈoa o Iehova, no te tavini ia ˈna tera tapono e tera tapono,’ aore ra ia au i te auraa mau, “ma te tapono hoê.” Te tavini nei ïa ratou i te Atua “ma te hinaaro hoê,” “ma te hinaaro otahi roa e te tapono hoê ra.” (The New English Bible; The Amplified Bible) Te na ô ra te huriraa a Steven T. Byington e: “I reira vau [te Atua ra o Iehova] e tamâ ai i te vaha o te mau nunaa atoa, ia nehenehe ratou e tiaoro i te iˈoa o Iehova e e tahoê maite i roto i ta ˈna taviniraa.” Te itehia ra teie au-maite-raa o te mau taata reo ěê na te ao atoa nei i rotopu anaˈe i te mau Ite no Iehova. I roto e 212 fenua i teie mahana, hau atu i te maha mirioni o teie feia poro no te Basileia o te poro haere nei i te parau apî maitai na roto e rave rahi mau reo o te taata. Te parau nei te mau Ite ‘ma te au maite te tahi e te tahi’ e ‘te ati maite nei ratou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.’ (Korinetia 1, 1:10) E te reira no te mea, noa ˈtu eaha te vahi o te fenua tei reira ratou, te paraparau nei te taatoaraa o te mau Ite no Iehova i te reo viivii ore otahi roa, ei arueraa e ei faahanahanaraa i to ratou Metua i te raˈi ra.
A haapii i te reo viivii ore i teie nei iho â!
12, 13. (a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia anaanatae i te paraparauraa i te reo viivii ore? (b) No te aha e mea faufaa roa te mau parau a Zephania 3:8, 9 i teie nei mahana?
12 No te aha e tia ˈi ia manaˈo atoa outou e paraparau i te reo viivii ore? No te hoê tumu, no te mea ua taaihia to outou ora i te haapiiraa e te paraparauraa i teie reo. Na mua noa ˈtu te Atua i tǎpǔ ai e e ‘horoa oia na te mau nunaa i te reo viivii ore,’ ua faaara oia e: “E tiai mai na râ ia ˈu, te na reira maira Iehova, e ia tae i te mahana e tia ˈi au i nia e rave i ta ˈu i noaa ra; teie hoi ta ˈu parau, e haaputu i te mau fenua, e amui mai i te mau basileia, ia ninii atu vau i ta ˈu nei tahoo i nia ia ratou, i te uˈana atoa o to ˈu nei riri: e pau roa hoi te mau fenua i te auahi ra i to ˈu nei hae.”—Zephania 3:8.
13 Ua faahiti-matamua-hia teie mau parau a te Fatu Mana hope ra o Iehova tau 26 senekele na mua ˈtu i Iuda, o Ierusalema hoi te oire pu. E tano iho â râ teie faaiteraa no to tatou nei tau no te mea ua riro o Ierusalema ei hohoˈa no te amuiraa faaroo kerisetiano. E to tatou nei tau, i te mea e ua haamauhia te Basileia o te Atua i te raˈi ra i te matahiti 1914, o te tau i reira Iehova e haaputuputu ai i te mau nunaa e e amui ai i te mau basileia. Ua tahoê pauroa mai oia ia ratou i mua i to ˈna aro na roto i te arai o ta ˈna ohipa faaiteraa rahi. I te tahi aˈe pae, ua aratai te reira ia ratou ia patoi i ta ˈna opuaraa. Teie râ, ua faaite te Atua ra o Iehova i to ˈna aroha na roto i te vaiihoraa i te feia no roto i teie mau nunaa atoa ia tahoê maoti te paraparauraa i te reo viivii ore. Auaa teie nei reo, e nehenehe te feia atoa e titau ra e ora i roto i ta ˈna ao apî i tǎpǔhia mai, e tavini ia ˈna ma te autahoê hou te mau nunaa atoa e pau roa ˈi i roto i te uˈana rahi o te riri o te Atua i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra,” tei matauhia i te parau o Aramagedo. (Apokalupo 16:14, 16; Petero 2, 3:13) Mea oaoa roa i te mea e e fanaˈo atu te feia e paraparau ra i te reo viivii ore e e tiaoro ra i te iˈoa o Iehova ma te faaroo ei feia haamori mau e te tahoê, i te parururaa o te Atua i te uˈanaraa o teie ati rahi i nia i te ao nei. E aratai atu te Atua ia ratou ma te peapea ore i roto i te ao apî, i reira o te reo viivii ore anaˈe ta te huitaata paatoa nei e paraparau.
14. Na roto i te arai o Zephania, mea nafea to te Atua faaiteraa e no te ora ˈtu i te hopea o teie nei faanahonahoraa o te mau mea, e tia ia ohipa oioi noa?
14 Na roto i ta ˈna peropheta o Zephania, te haapapu ra o Iehova e e tia i te feia e tiaturi ra e ora i te hopea o teie nei faanahonahoraa ino o te mau mea, ia rave oioi noa i te ohipa. Ia au i te Zephania 2:1-3, te na ô ra te Atua e: “A ope mai ia outou ia putuputu mai, oia ïa, e haaputuputu, e te fenua hinaaro-ore-hia ra; e aita te parau nei i faatupuhia, ua pee noa te mahana mai te ota ra, e aita outou i roohia mai e te riri aa no ǒ ia Iehova, e aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”
15. (a) Eaha te tupuraa matamua o te Zephania 2:1-3? (b) O vai tei ora mai i te tupuraa o te haavaraa a te Atua i nia ia Iuda, e eaha te ohipa e tupu i teie nei tau ia au maite i teie faaoraraa?
15 Ua itehia te tupuraa matamua o teie mau parau i nia ia Iuda e ia Ierusalema tahito ra. Aita te nunaa hara no Iuda i pahono maitai mai i te titauraa a te Atua, mai tei haapapuhia na roto i to ˈna faatupuraa i te haavaraa i nia ia ratou i te rima o Babulonia i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. Mai ia Iuda i riro ei “fenua hinaaro-ore-hia” i mua i te aro o te Atua, mai te reira atoa te amuiraa faaroo kerisetiano i te riroraa ei “fenua” haama ore i mua ia Iehova. No te mea râ ua haapao ratou i te parau a te Atua, ua ora mai vetahi feia no Iuda e te tahi atu mau taata, oia atoa hoi te peropheta faaroo ra a Iehova o Ieremia. Te tahi atu feia i ora mai, o te taata Etiopia ra o Ebeda-meleka e te huaai o Ionadaba. (Ieremia 35:18, 19; 39:11, 12, 16-18) Oia atoa i teie mahana, te haaputuputu maira te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” a Iesu mai roto mai i te mau nunaa atoa e e ora ˈtu ratou i Aramagedo e tae roa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua. (Apokalupo 7:9; Ioane 10:14-16) Te feia anaˈe o te haapii e o te paraparau i te reo viivii ore o te ora ˈtu ma te oaoa.
16. Eaha te tia i te hoê taata ia rave ia faatapunihia oia “i te mahana e riri ai Iehova ra”?
16 Mai ta Iehova i faaoti e tûma roa ia Iuda e ia Ierusalema, e haamou atoa oia i te amuiraa faaroo kerisetiano. Oia mau, ua fatata roa te haamouraa o te mau haapaoraa hape atoa, e te feia e hinaaro ra e ora mai, e tia ïa ia ratou ia ohipa oioi noa. E tia ia ratou ia na reira ‘hou te mahana e pee ai mai te ota ra,’ ma te morohi oioi noa i te mataˈi, mai te sitona e taorahia i nia i te vahi papairaa ra. No te ora mai i te riri o te Atua, e tia ia tatou ia paraparau i te reo viivii ore e ia farii i te faaararaa a te Atua hou te mahana o te riri uˈana o Iehova e tae mai ai i nia ia tatou. I te tau o Zephania e i teie nei mahana, te imi nei te feia haehaa i te Atua ra o Iehova, ma te parau-tia e te haehaa. E faaite ta tatou imiraa ia Iehova e te here ra tatou ia ˈna ma to tatou mafatu taatoa, to tatou ora taatoa, to tatou feruriraa e to tatou puai taatoa. (Mareko 12:29, 30) “Peneiaˈe outou [te feia e na reira] o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.” No te aha râ te parau tohu e parau ai e “peneiaˈe”? No te mea ua taaihia te faaoraraa i te faaroo e te faaoromai. (Mataio 24:13) Te feia e auraro i te mau titauraa tia a te Atua e o te tamau noâ i te paraparau i te reo viivii ore, e faatapunihia ïa ratou i te mahana e riri ai Iehova ra.
17. Eaha te mau uiraa te tiâ ia tatou ia tuatapapa?
17 I te mea e te fatata maira te mahana e riri ai Iehova ra, e ua taaihia te ora i te haapiiraa e te faaohiparaa i te reo viivii ore, e tia ia tatou ia faahohonu i te haapiiraa e te paraparauraa i teie reo i teie nei iho â. Nafea râ te hoê taata e nehenehe ai e haapii i te reo viivii ore? E nafea outou ia faufaahia i te paraparauraa i teie reo?
Nafea outou ia pahono mai?
◻ No hea mai te reo o te taata?
◻ Eaha te reo viivii ore?
◻ No te aha e mea faufaa roa te mau parau a Zephania 3:8, 9 i teie mahana?
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave ia faatapunihia tatou “i te mahana e riri ai Iehova ra?”?
[Hohoˈa i te api 10]
I Babela, ua haapurara te Atua i te taata na roto i te faahuru-ê-raa i to ratou reo