VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/3 api 10-14
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea nafea te ereraahia i te hau e te Atua
  • E hau i roto i te hoê ao enemi
  • Te hoê niu maitai aˈe no te hau
  • Te hoê faufaa no te hau
  • Te hau a te Atua no te feia e haapiihia ra e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • E nehenehe outou e fanaˈo rahi atu â i te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Nohea mai te hau mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • ‘A imi i te hau e a tamau maite’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/3 api 10-14

A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu

“Ia nânâ mai Iehova i ta ˈna mata i nia ia oe, e ia horoa mai i te hau ia oe.” — NUMERA 6:26.

1. Na mua noa ˈˈe i to ˈna poheraa, eaha ta Paulo i papai atu ia Timoteo, e eaha ta te reira e faaite ra?

I TE matahiti 65 o to tatou nei tau, ua tapeahia te aposetolo Paulo i Roma. Noa ˈtu e fatata roa o ˈna i te pohe i te rima o te hoê taparahi taata roma, te vai hau noa ra o Paulo. Mea papu maitai te reira i roto i te parau o ta ˈna i papai atu i to ˈna hoa apî aˈe o Timoteo, i te na ôraa e: “I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to ˈu hororaa, i mau maite na vau i te parau. E teie nei, te vaiihohia ra te korona o te parau-tia no ˈu, ta te Fatu, ta te hiˈo parau-tia ra, e horoa mai no ˈu ia tae i taua mahana ra.” — Timoteo 2, 4:7, 8.

2. Na te aha i paruru i te mafatu o Paulo i roto i to ˈna oraraa arepurepu mau, e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa?

2 Nafea o Paulo e nehenehe ai e vai hau noa i mua i te pohe? No te mea ïa e ‘na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te mau manaˈo atoa’ e paruru ra i to ˈna mafatu (Philipi 4:7). Ua paruru noa atoa teie hau ia ˈna i roto i te mau matahiti arepurepu mau o ta ˈna i ora, mai te taime a riro mai ai oia ei kerisetiano. Ua turu mau teie hau ia ˈna ia faaruru i te hamani-ino-raa a te nahoa, te tapearaa, te mau ruturaa e te pehiraa ofai. Ua haapuai atoa ia ˈna a aro ai oia i te ohipa apotata e te mana a te mau ati Iuda. E ua tauturu atoa ia ˈna ia patoi uˈana i te mau puai demoni itea-ore-hia. Oia, ua haapuai mau â teie hau ia ˈna e tae roa ˈtu i te hopea. — Korinetia 2, 10:4, 5; 11:21-27; Ephesia 6:11, 12.

3. Eaha te mau uiraa e faahitihia ra no nia i te hau o te Atua?

3 E puai rahi mau â teie hau no Paulo! E nehenehe anei tatou e haapii i teie mahana e eaha mau na teie hau? E tauturu anei oia ia tatou ia paruru i to tatou mafatu e e haapuai anei oia ia tatou a ‘rohi hua ˈi tatou i te rohiraa maitai ra i te faaroo’ i roto i “te ati rahi i taua anotau hopea nei”? — Timoteo 1, 6:12; Timoteo 2, 3:1.

Mea nafea te ereraahia i te hau e te Atua

4. Eaha te tahi mau auraa o te parau ra “hau” i roto i te Bibilia?

4 I roto i te Bibilia, mea rahi roa te mau auraa o te parau ra “hau.” Teie te tahi, ia au i te faataaraa a te hoê titionare beretane (The New International Dictionary of New Testament Theology): “I roto i te F[aufaa] T[ahito], te faataa ra te parau ra [sha·lohmʹ] (hau) i te maitairaa i roto i te auraa rahi roa ˈˈe o te parau (Tav. 19:20); te ruperupe (Sal. 73:3), oia atoa no te paieti ore; te ora-maitai-raa o te tino (Isa. 57:18[, 19]; Sal. 38:3); te mauruuru (...) [Gen. 15:15 e te vai atu â]; te mau auraa maitatai i rotopu i te mau nunaa e te mau taata ([...] Tav. 4:17; Par. 1, 12:17, 18); te faaora ([...] Ier. 29:11; hiˈo Ier. 14:13).” Mea faufaa roa ˈtu â te mau auraa hau e o Iehova, ahiri aita ra, e vai noa mai te tahi atu hau no te hoê taime poto e i roto i te hoê noa faito. — Korinetia 2, 13:11.

5. I te omuaraa ra, mea nafea to te hau o te poieteraa a te Atua i te faahuehueraahia?

5 I te omuaraa ra, ua ati maite te poieteraa taatoa ma te hau e o Iehova. Ma te tia hoi, ua na ô atura te Atua e mea maitai roa ta ˈna mau mea atoa i poiete. Oia mau, ua pii aˈera te mau melahi i te raˈi ra i te oaoa i mua i teie mau mea (Genese 1:31; Ioba 38:4-7). Teie râ hoi, aita teie hau na te ao atoa nei i vai maoro. Ua ino roa oia i to te poieteraa varua tei mairihia i teie nei i te iˈoa ra o Satani, faahemaraa ia Eva, te poieteraa maramarama hopea a te Atua, ia faaroo ore oia i te Atua. Ua pee atoa ˈtu o Adamu, te tane a Eva, ia ˈna e maoti e toru feia orure hau tei faatiahia ia ohipa, ua tupu atura te amahamaharaa i roto i te ao atoa nei. — Genese 3:1-6.

6. Eaha tei roohia i te huitaata nei i to ˈna ereraa i te hau e te Atua?

6 I to raua ereraahia i te hau e te Atua, ua roohia ˈtura o Adamu raua o Eva i te ati, inaha, ua haamata ˈtura to raua tino i te paruparu mǎrû noa e i te pae hopea, ua pohe atura raua. Maoti hoi i te fanaˈo i te hau i roto i te paradaiso, ua rohi atura o Adamu i te tanuraa i te hoê repo hotu ore i rapae au atu ia Edene no te faaamu i to ˈna utuafare fetii e rahi noa ˈtura. Maoti hoi i te riro ei metua vahine oaoa no te nunaa taata tia roa, ua fanau atura o Eva i te huaai tia ore i roto i te mauiui e te ati. Ua faatupu atura te ereraa i te hau e te Atua i te feiiraa e te haavîraa uˈana i rotopu i te mau taata. Ua taparahi o Kaina i to ˈna taeae o Abela, e i te tau o te diluvi, ua î roa ˈˈera te fenua taatoa i te haavîraa uˈana (Genese 3:7–4:16; 5:5; 6:11, 12). I te taime a pohe ai to tatou mau metua matamua, mea papu maitai e aita raua i tanuhia ma te mâha maitai i te oraraa, “ma te hau,” mai ia Aberahama e rave rahi hanere matahiti i muri iho. — Genese 15:15.

7. a) Eaha te parau tohu ta te Atua i faahiti o tei faaite e e haamau-faahou-hia te hau taatoa? b) Eaha te faito o te mana o Satani, te enemi o te Atua?

7 I muri aˈe i to Adamu raua o Eva ereraa i te hau, te ite nei tatou i te taime matamua e faahitihia ˈi te au ore i roto i te Bibilia. Ua parau atura te Atua ia Satani e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15). A mairi noa ˈi te tau, ua rahi noa ˈtura te mana o Satani e tae roa ˈtu i te hoê faito i parau ai te aposetolo Ioane e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19). Oia mau, eita iho â ïa te hoê ao tei raro aˈe i te mana o Satani e fanaˈo i te hau e te Atua. No reira, ua tano maitai te pǐpǐ ra o Iakobo i te faaararaa i te mau kerisetiano e: “Aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra?” — Iakobo 4:4.

E hau i roto i te hoê ao enemi

8, 9. I muri aˈe i to Adamu hararaa, mea nafea te mau taata ia faatupu i te hau e te Atua?

8 I Edene ra, i to te Atua faahitiraa no te taime matamua i te parau ra “au ore,” ua faaite atea atoa mai oia e e faahoˈi-faahou-hia mai te hau i roto i te hoê faito rahi. E haaparuparu te huaai a te vahine a te Atua i tǎpǔhia maira i te upoo o tei ofati i te hau i te omuaraa ra. Mai taua tau mai râ, ua fanaˈo te feia o tei faaite i to ratou faaroo i roto i teie parau tǎpǔ i te mau auraa hau mau e te Atua. No Aberahama, ua riro roa mai teie hau ei taairaa auhoa. — Paraleipomeno 2, 20:7; Iakobo 2:23.

9 I te tau o Mose, ua faariro o Iehova i te mau tamarii a Iseraela, te mootua a Aberahama, ei nunaa. Ua pûpû atu oia i to ˈna hau na taua nunaa ra, mai te itehia ra i roto i te hoê haamaitairaa ta Aarona, te tahuˈa rahi, i faahiti i nia ia ratou: “Ia haamaitai mai Iehova ia oe, e ia tiai mai ia oe: ia faaanaana mai Iehova i te maramarama o to ˈna mata i nia ia oe, e ia aroha mai ia oe; ia nânâ mai Iehova i ta ˈna mata i nia ia oe, e ia horoa mai i te hau ia oe.” (Numera 6:24-26). E hopoi mai te hau a Iehova i te mau haamaitairaa faufaa mau, teie râ, e titauhia te tahi mea.

10, 11. No Iseraela, eaha tei titauhia no te fanaˈo i te hau e o te Atua, e eaha ïa te faahopearaa?

10 Ua parau atu Iehova i te nunaa: “Ia haapao outou i ta ˈu ra mau haapaoraa, e ia mau i ta ˈu ra parau, e ia rave i te reira; e horoa ˈtu vau i te ûa i te tau mau ra, e e maahia to te fenua, e e faahotu mai te mau raau o te fenua ra i te huero: e na ˈu e horoa ˈtu i te hau i to outou na fenua, e taoto noa hoi outou, e ore roa hoi te hoê e haamǎtaˈu mai; e na ˈu e haamou i te mea taehae ra i to outou fenua, e ore hoi to outou fenua e taea e te ˈoˈe: E hahaere hoi au i rotopu ia outou, e ei Atua vau no outou, e ei taata hoi outou no ˈu.” (Levitiko 26:3, 4, 6, 12). E nehenehe te nunaa Iseraela e fanaˈo i te hau inaha, e paruruhia oia i to ˈna mau enemi, e ruperupe oia i te pae materia e e faatupu oia i te taairaa piri roa e o Iehova. Teie râ, e noaa te reira ia ˈna ia pee maite oia i te Ture a Iehova. — Salamo 119:165.

11 I roto i te roaraa o te aamu o te nunaa, ua fanaˈo mau â te mau ati Iseraela o tei tutava i te tapea i te mau faaueraa a Iehova ma te haapao maitai, i te hau e o ˈna e mea pinepine, ua noaa atoa mai e rave rahi mau haamaitairaa ê atu. I roto i te mau matahiti matamua o te faatereraa a te arii o Solomona ra, ua afai mai te hau e te Atua i te ruperupe i te pae materia e tae noa ˈtu i te faaearaa te tamaˈi e te mau nunaa tapiri mai ia Iseraela. No nia i taua anotau ra, te na ô ra te Bibilia e: “Parahi noa ihora Iuda raua o Iseraela ma te hau, o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna vine e ta ˈna suke, mai Dana mai e tae noa ˈtura i Bere-seba, e hope roa aˈera to Solomona anotau.” (Te mau Arii 1, 4:25). E i te taime atoa e tupu ai te mau aroraa e te mau fenua tapiri mai, ua tapea noâ te mau ati Iseraela haapao maitai i te hau faufaa roa ˈˈe oia hoi te hau e te Atua. Teie hoi ta te arii Davida, te hoê taata tamaˈi tuiroo, i papai: “E tiraha vau i raro ma te ora [hau], e e taoto hoi; na oe anaˈe ra, e Iehova, i parahi ai au ma te ora.” — Salamo 4:8.

Te hoê niu maitai aˈe no te hau

12. Mea nafea to Iseraela patoiraa i te pae hopea i te hau e o te Atua?

12 I te pae hopea, ua tae maira te Huaai na ˈna e haamau faahou i te hau taatoa, oia hoi o Iesu, e i to ˈna fanauraahia, ua himene aˈera te mau melahi: “Ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.” (Luka 2:14). Ua fa maira o Iesu i Iseraela, teie râ, noa ˈtu e tei raro aˈe oia i te faufaa a te Atua, ua patoi aˈera teie nunaa ia ˈna e ua tuu atura ia ˈna i roto i te rima a to Roma ia taparahihia oia. Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua oto aˈera o Iesu i nia ia Ierusalema i te na ôraa e: “Ahiri oe i ite na i teie nei i to oe nei anotau, i te parau e ora ˈi [hau ai] oe na! i teie nei râ, ua moe ê ïa parau e ore to mata e ite.” (Luka 19:42; Ioane 1:11). No to ˈna patoiraa ia Iesu, ua ere-roa-hia ˈtura ia Iseraela i te hau o te Atua.

13. Eaha te ravea apî ta te Atua i haamau ia itea mai i te taata i te hau e o ˈna?

13 Teie râ, aita te mau opuaraa a te Atua i haafifihia. Ua faatia-faahou-hia mai o Iesu mai te feia pohe ra e ua pûpû atura i te faufaa o to ˈna ora tia roa na Iehova ei hoo no te feia mafatu tia (Hebera 9:11-14). Riro mai nei te tusia o Iesu ei ravea apî e te maitai aˈe no te mau taata — te mau ati Iseraela i te pae tino e te feia no te mau nunaa êě — no te fanaˈo i te hau e te Atua. Ua parau o Paulo i roto i ta ˈna rata i te mau kerisetiano no Roma e: “I faafaitehia hoi tatou i te Atua i to tatou vai-enemi-raa ra i te pohe o ta ˈna Tamaiti.” (Roma 5:10). I te senekele I, ua faatavaihia te feia o tei rave i te hau maoti teie nei ravea, e te varua moˈa ia riro ratou ei mau tamarii na te Atua e ei mau melo no te nunaa apî i te pae varua i parauhia ‘te Iseraela o te Atua.’ — Galatia 6:16; Ioane 1:12, 13; Korinetia 2, 1:21, 22; Petero 1, 2:9.

14, 15. Eaha “te hau a te Atua” e mea nafea te reira ia paruru i te mau kerisetiano noa ˈtu e e patoi mai Satani ia ratou?

14 E riro teie mau ati Iseraela i te pae varua apî ei tapao no te hamani-ino-raa a Satani e a to ˈna ao (Ioane 17:14). Teie râ, e noaa ia ratou i te “hau, no ǒ mai i te Atua Metua ra, e no to tatou Fatu no te Mesia ra o Iesu.” (Timoteo 2, 1:2.) Ua na ô atura o Iesu ia ratou e: “I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou ia ˈu nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” — Ioane 16:33.

15 Tera te hau o tei tauturu ia Paulo e to ˈna mau hoa kerisetiano ia faaoromai noa ˈtu te mau tamataraa atoa o ta ratou i faaruru. No roto mai oia i te hoê taairaa hau e te au maitai e te Atua maoti te tusia a Iesu. Te taata te vai ra ia ˈna teie hau, e fanaˈo ïa oia i te hau o te feruriraa maitai roa ia taa ia ˈna e te haapao maira Iehova ia ˈna. E ite atoa te hoê tamarii e parahi i roto roa i to ˈna metua tane here mau, i teie huru hau, oia hoi ua papu maitai ia ˈna e te haapao maira te hoê taata e here ra ia ˈna. Ua faaitoito o Paulo i to Philipi i te na ôraa e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” — Philipi 4:6, 7.

16. Mea nafea to te hau tei noaa faahou mai e te Atua, ohiparaa i nia i te mau auraa i rotopu i te mau kerisetiano o te senekele I?

16 I to te taata ereraahia i te hau e te Atua, ua tupu maira te feiiraa e te amahamaharaa. No te mau kerisetiano o te senekele I, ua faatupu te hau e te Atua i noaa faahou mai, i te mau hotu taa ê roa: te hau e te autahoêraa i rotopu ia ratou, ta Paulo i parau ‘te au tahoê i te ati ra i te hau.’ (Ephesia 4:3.) ‘Hoê â to ratou manaˈo e ua parahi ratou ma te hau; e ua tia te Atua no ˈna te aroha e te hau i rotopu ia ratou.’ Hau atu, ua poro ratou i “te parau maitai i te hau ra,” oia hoi, te parau apî maitai no nia i te faaoraraa no te mau ‘hoa o te hau,’ te feia e farii i te parau apî maitai. — Korinetia 2, 13:11; Ohipa 10:36; Luka 10:5, 6.

Te hoê faufaa no te hau

17. Eaha te faufaa ta te Atua i fafau e to ˈna nunaa i to tatou nei tau?

17 E noaa anei teie huru hau i teie mahana? E, e noaa. Mai te haamauraahia te Basileia o te Atua i raro aˈe i te mana o Iesu Mesia tei faahanahanahia i te matahiti 1914, ua haaputuputu Iehova i te feia hopea o te Iseraela o te Atua mai roto mai i teie nei ao e ua fafau atura i te hoê faufaa no te hau e o ratou. Ua faatupu ihora oia i ta ˈna parau tǎpǔ i faaitehia e te peropheta Ezekiela: “E fafau hoi au i te tahi faufaa hau no ratou; ei faufaa mure ore ïa ia ratou: e na ˈu ratou e faanoho, e na ˈu ratou e faarahi, e tuu hoi i tau vahi moˈa i roto ia ratou e a muri noa ˈtu.” (Ezekiela 37:26). Ua fafau Iehova i teie faufaa e te mau kerisetiano faatavaihia o tei faatupu i te faaroo i roto i te tusia a Iesu, mai to ratou mau taeae no te senekele I. Ua mâ ratou i te mau haaviiviiraa atoa i te pae varua, e ua pûpû ratou ia ratou iho no to ratou Metua i te raˈi ra e te rohi nei ratou no te pee i ta ˈna mau faaueraa, na roto iho â râ i te raveraa i te upoo i roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua tei haamauhia, na te ao atoa nei. — Mataio 24:14.

18. Mea nafea to te tahi i rotopu i te mau nunaa pahonoraa i to ratou iteraa e tei nia te iˈoa o te Atua i te Iseraela o te Atua?

18 Te na ô faahou ra te parau tohu e: “Ei ǒ ratou hoi tau sekene: e ei Atua vau no ratou, e ei taata ratou no ˈu. E ite hoi te mau fenua e, na ˈu, na Iehova e haamaitai ia Iseraela.” (Ezekiela 37:27, 28). Ia au i teie mau parau, e mau hanere tausani, oia mau e mau mirioni taata no roto mai i “te mau fenua” o tei faˈi e tei nia te iˈoa o Iehova i te Iseraela o te Atua (Zekaria 8:23). No roto mai i te mau nunaa atoa, ua tahoê ratou no te tavini ia Iehova e teie nunaa i te pae varua, mai te “feia rahi roa” i ite-atea-hia i roto i te Apokalupo. I te mea e “ua horoi [ratou] i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio,” e ora ˈtu ratou i te ati rahi no te fanaˈo i te ao apî hau mau. — Apokalupo 7:9, 14.

19. Eaha te hau ta te nunaa o te Atua e fanaˈo ra i teie mahana?

19 Te fanaˈo nei te Iseraela o te Atua e te feia rahi roa, ratou paatoa, i te hau i te pae varua e faaauhia i te hau ta Iseraela i fanaˈo a faatere ai te arii ra o Solomona. No nia ia ratou, ua tohu o Mika e: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope vine ïa: e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi. E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.” (Mika 4:3, 4; Isaia 2:2-4). Ia au i teie parau, ua haapae roa ratou i te tamaˈi e te aroraa, mai te mea ra e ua tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote e ta ratou mahae ei tipi tope vine. No reira, te fanaˈo nei ratou i te tahoêraa autaeae hau mau na te mau fenua atoa, noa ˈtu eaha to ratou fenua, to ratou reo, to ratou nunaa aore ra to ratou oraraa totiale. E te oaoa nei ratou i te tiaturiraa i te parururaa here mau a Iehova. “Aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.” Oia mau, ‘ua horoa mai Iehova i te puai no to ˈna ra taata. Ua haamaitai mai Iehova i to ˈna taata i te tuuraa mai i te hau ra.’ — Salamo 29:11.

20, 21. a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia rohi no te faaherehere i te hau e o te Atua? b) Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau tutavaraa a Satani no te faaore i te hau o te nunaa a te Atua?

20 Mai i te senekele I ra, ua faatupu te hau a te mau tavini a te Atua i te patoiraa a Satani. Ua tiavaruhia oia i te raˈi i muri aˈe i te haumauraahia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914, e mai reira mai, ua faatupu o Satani i te tamaˈi “i te toea o [te] huaai” a te vahine (Apokalupo 12:17). I to ˈna atoa ra tau, ua faaara o Paulo e: “E ere hoi i te taata anaˈe ra ta tatou e to nei o (...) te mau varua iino i te reva nei [atoa râ].” (Ephesia 6:12). I te mea e ua tuuhia mai o Satani i te vahi fatata i te fenua nei, e faaararaa ru mau â teie.

21 Ua faaohipa o Satani i te mau ravea atoa e vai ra ia ˈna no te faaore i te hau a te nunaa o te Atua, aita râ o ˈna i manuïa. I te matahiti 1919, aita i naeahia e 10 000 taata o tei faaitoito i te tavini i te Atua ma te haapao maitai. I teie mahana, ua hau atu ratou i te maha mirioni teie e upootia nei i nia i te ao na roto i to ratou faaroo (Ioane 1, 5:4). Noa ˈtu e te faaoromai nei ratou i te patoiraa a Satani e a to ˈna huaai, te fanaˈo nei ratou i te hau e te Atua e i rotopu ia ratou iho. Teie râ, i mua i teie patoiraa e ia hiˈo tatou i to tatou huru taata hara e “te ati rahi i taua anotau hopea nei” ta tatou e ora nei, e tia ia tatou ia rohi â no te faaherehere i to tatou hau (Timoteo 2, 3:1). I roto i te tumu parau i muri nei, e ite tatou e eaha tei titauhia.

E nehenehe anei ta outou e faataa mai?

◻ No te aha te taata i erehia ˈi i te hau e o te Atua i te omuaraa ra?

◻ No Iseraela, eaha tei titauhia no te fanaˈo i te hau e te Atua?

◻ I teie mahana, ua niuhia te hau e te Atua i nia i te aha?

◻ Eaha mau na “te hau a te Atua” o te paruru i to tatou mafatu?

◻ Eaha te tahi atu mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo mai te peu e te hau ra tatou e te Atua?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono