VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w89 1/6 api 4-7
  • No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua, eiaha râ te taata?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua, eiaha râ te taata?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mǎtaˈu i te taata — e herepata
  • O vai hoi te tia ia tatou ia mǎtaˈu?
  • No te aha e mâtaˈu ai i te hoê Atua aroha?
  • O vai ta tatou e mǎtaˈu nei?
  • A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E nehenehe anei te mǎtaˈu i te Atua e faatupu i te tahi mau haamaitairaa:
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te haapiiraa i te oaoa i roto i te mǎtaˈuraa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • A mǎtaˈu ia Iehova e a faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
w89 1/6 api 4-7

No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua, eiaha râ te taata?

“E ROOHIA i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra; o tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.” (Maseli 29:25). Te faaara mai nei teie maseli no Tahito ra ia tatou i te huru mǎtaˈu e nehenehe hoi e riro ei raau taero no te feruriraa: te mǎtaˈu i te taata. No te aha hoi oia i faaauhia ˈi i te hoê herepata? No te mea ei hiˈoraa, eita ta te hoê animala iti, mai te hoê lapiti, e nehenehe e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa ia mau oia i roto i te herepata. E hinaaro o ˈna e horo ê, te tapea noa ra râ taua marei ra ia ˈna. Inaha hoi, ua mau roa taua animala nei.

Te taata e mǎtaˈu ra i te taata, e riro ïa oia mai teie lapiti te huru. Peneiaˈe ua ite o ˈna eaha te tia ia rave e te hinaaro ra hoi o ˈna e na reira, o te mǎtaˈu râ te faatere ra ia ˈna. Ma te ore e nehenehe e hauti faahou, eita ˈtura ïa ta ˈna e nehenehe e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa.

Te mǎtaˈu i te taata — e herepata

E nehenehe ta tatou e haamanaˈo i te hiˈoraa o te tahi mau taata oia hoi i te mau anotau bibilia, tei topa i roto i te herepata o te mǎtaˈu. I te tau o Iosua, ua tonohia ˈtura ahuru ma piti taata no te haere e hiˈo i te fenua o Kanaana hou aˈe te mau ati Iseraela e rave mai ai i taua fenua ra mai tei manaˈohia. Ia hoˈi mai ratou, ua faataa maira te feia hiˈo e e fenua taoˈa mau taua fenua ra e te hotu atoa, mai ta te Atua i parau mai. Ahuru râ o ratou tei riaria roa no te puai o te feia o taua fenua ra. Ma te faaterehia e te riaria i te taata, ua faaô maira taua mau taata hiˈo ra i taua huru mǎtaˈu ra i roto i te nunaa Iseraela taatoa i te faataaraa mai ia ratou ma te faarahi roa hoi i te parau, i te puai o te mau taata o taua vahi ra. Aita aˈera te mau Iseraela i hinaaro e auraro i te faaueraa a te Atua i faaue mai ia ratou e tomo i te fenua Kanaana no te aroraa e e rave mai i te fenua. Eaha ˈtura ïa te faahopearaa? Ua pohe te mau taata atoa tei taeahia i te matahiti paari i taua taime ra, taa ê aˈe hoi i te tahi pae, i roto i te medebara i roto i te roaraa e 40 matahiti i muri aˈe. — Numera 13:21 e tae atu i te 14:38.

Ua roo-atoa-hia o Iona iho i te mǎtaˈu i te taata. A faauehia mai ai oia e haere e poro i roto i te oire rahi ra no Nineve, ua “tia aˈera râ Iona i nia e horo i Taresisa, mai te aro atu o Iehova”. (Iona 1:3.) Eaha hoi te tumu? Ua matauhia te mau taata no Nineve ei mau taata haavî e te ino atoa, e ua ite maitai o Iona i te reira. Ua turai aˈera te mǎtaˈu i te taata ia ˈna ia horo ê i te hoê vahi atea roa ia Nineve. Mai te peu e ua farii oia i muri iho i te ohipa i faauehia mai ia ˈna, i muri noa ˈˈe ïa i to ˈna aˈoraahia mai e Iehova ma te hoê huru aˈoraa taa ê mau. — Iona 1:4, 17.

E nehenehe atoa te mau arii iho e riro i te mǎtaˈu i te taata. I te hoê taime, ua ofati aˈera te arii ra o Saula i te hoê faaueraa etaeta no ǒ mai i te Atua ra. Eaha ïa te hororaa ta ˈna i horoa ˈtu? “Ua hara vau, ua hahi ê au i te parau a Iehova, e te parau na oe ra: o vau i mǎtaˈu i te mau taata ra, e ua faaroo i ta ratou parau.” (Samuela 1, 15:24). Tau senekele i muri aˈe, a haruhia ˈi Ierusalema na to Babulonia, ua aˈo aˈera te hoê peropheta haapao maitai o Ieremia te iˈoa, i te arii ra ia Zedekia e ia tuu ê i mua i te enemi i haru mai ia ˈna ia ore te oire taatoa ia mou roa. Ua patoi aˈera râ o Zedekia. Eaha te tumu? Te na ô ra oia ia Ieremia e: “Te mǎtaˈu nei au i te mau ati Iuda i amaha e ua reva ˈtura i ǒ te Kaladaio, o te tuuhia vau e ratou i to ratou ra rima, e o te vahavahahia vau e ratou.” — Ieremia 38:19.

I te pae hopea, aita atoa te mau aposetolo iho i haapaehia i te mǎtaˈu. Te mahana o to ˈna poheraa, ua faaara maira Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e faarue mai te taatoaraa ia ˈna. Ua na ô atura râ o Petero ia ˈna e: “E te Fatu, ua tia ia ˈu te pee ia oe e ia tapea-atoa-hia vau, e ia pohe atoa ˈtu.” (Luka 22:33; Mataio 26:31, 33). Auê hoi ïa o ˈna i te hape e! Tau hora noa i muri iho, no to ˈna mǎtaˈu, ua haavare aˈera o Petero i te na ôraa e e ere o ˈna i te hoa no Iesu e aita atoa o ˈna i matau ia ˈna. Ua riro roa oia i te mǎtaˈu i te taata! Ma te papu maitai, ua riro mau â taua manaˈo nei ei raau taero no te feruriraa.

O vai hoi te tia ia tatou ia mǎtaˈu?

Nafea tatou e nehenehe ai e arai i te mǎtaˈu i te taata? Na roto ïa i te monoraa i taua mǎtaˈu ra i te hoê mǎtaˈu puai aˈe e noaa ˈtu ai te ora, mǎtaˈu ta taua iho aposetolo nei oia hoi ta Petero, e faaitoito maira ia ˈna i parau e: “E mǎtaˈu i te Atua.” (Petero 1, 2:17). Ua horoa mai râ te melahi ta Ioane i ite i roto i te orama o te Apokalupo i teie nei aˈoraa i te huitaata nei e na ô ra e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna.” (Apokalupo 14:7). Ua faaitoito atoa mai te arii paari ra o Solomona iho ia vetahi ê ia faatupu i taua huru mǎtaˈu ra i te na ôraa mai e: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau, o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.” (Koheleta 12:13). Ua riro mau â te mǎtaˈuraa i te Atua ei hopoia.

E pu mau te mǎtaˈu i te Atua no te mau haamaitairaa, mai ta teie mau parau a te hoê papai salamo no Tahito ra e haapapu maira: “Te fatata maira te ora [ta Iehova e horoa] i te feia i mâtaˈu ia ˈna ra.” (Salamo 85:9). Teie atoa ta te hoê maseli bibilia haapapuraa e horoa mai nei: “Tei te mâtaˈu ia Iehova e maoro ai to te taata nei pue mahana.” (Maseli 10:27). Oia mau, e faaora te mǎtaˈu ia Iehova e e haamaitai atoa. ‘Teie râ, ta tatou paha ïa e parau, e Atua aroha o Iehova. No reira, no te aha ïa e mâtaˈu ai i te hoê Atua aroha?’

No te aha e mâtaˈu ai i te hoê Atua aroha?

No te mea te mǎtaˈu i te Atua, e ere ïa te riaria-roa-raa e nehenehe e haaparuparu roa ia tatou i roto i te tahi mau huru tupuraa. Te hoê râ mǎtaˈu e faaauhia i te mâtaˈu e itehia e te hoê tamarii i to ˈna metua tane, noa ˈtu â ïa e mea here na ˈna ia ˈna e ua ite oia e mai te reira atoa to ˈna metua tane i te here ia ˈna.

Te mǎtaˈu i te Atua, te faaiteraa ïa i te hoê faatura hohonu i te Poiete, ma te ite maitai e o ˈna te huru mau o te aifaito, o te parau-tia, o te paari e o te here. E tupu mai atura ïa te hoê mǎtaˈu e faaora, te mǎtaˈuraa e ia ore oia e au mai ia tatou, ma te ite e o ˈna te Haava teitei e tei ia ˈna te mana no te haamauruuru aore ra no te faautua mai. No nia i taua tumu parau ra, teie ta te aposetolo Paulo i papai: “E mea mǎtaˈu rahi ia roohia i te rima o te Atua ora ra.” (Hebera 10:31). Eita roa ˈtu e tia te aroha o te Atua ia faarirohia mai te hoê mea e tia mau â ia horoahia mai. Eita atoa e tia ia faaiti mai i te faufaaraa o ta ˈna mau haavaraa. No reira te Bibilia e faahaamanaˈo mai ai e: “O te matamua o te paari ra, o te mâtaˈu ïa ia Iehova.” — Maseli 9:10.

E tia râ hoi ia haamanaˈo e mai te peu e e mana to Iehova no te faautua i te feia e ore e auraro ia ˈna, mai ta ˈna i na reira pinepine, e ere roa ˈtu ïa oia i te Atua ino e te hiaai i te toto. E Atua aroha mau â oia, noa ˈtu â ïa e, mai te mau metua here mau, e riri o ˈna i te tahi taime ma te tano mau hoi (Ioane 1, 4:8). E tia mau atura ïa ia tatou ia mǎtaˈu ia ˈna: e aratai te reira ia tatou ia auraro i ta ˈna mau ture, tei horoahia mai no to tatou maitai. E faatupu te auraro i te mau faaueraa a te Atua i te oaoa; area te auraro-ore-raa ra, e faatupu noa mai ïa i te mau hotu ino (Galatia 6:7, 8). Teie hoi ta te papai salamo i parau ma te faauruahia mai e te Atua: “A mǎtaˈu ia Iehova, outou te feia moˈa no ˈna ra! aore hoi e ereraa to te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.” — Salamo 34:9.

O vai ta tatou e mǎtaˈu nei?

Nafea te mǎtaˈu i te Atua e tauturu mai ai ia tatou ia arai i te mǎtaˈu i te taata? E riro paha e e faaooo mai te tahi mau taata aore ra e hamani ino mai i te hoê taata no to ˈna haerea tia ma te faahepo mai ia ˈna. Teie râ, e riro to ˈna mǎtaˈu tura i te Atua ei ravea puai e tauturu mai ia ˈna ia ore roa ˈtu e hahi ê i te mea tia, no te mea aita o ˈna e hinaaro e ia ore te Atua e farii mai ia ˈna. Hau atu, e riro to ˈna here i te Atua i te turai i taua taata ra ia faaoaoa i To ˈna mafatu. E haamanaˈo oia i te tahi aˈe pae e e haamauruuru rahi mai te Atua i te feia atoa e rave i te mea tia ra; e e rahi noa ˈtu â ïa to ˈna here ia ˈna e to ˈna hinaaro e faatupu i to ˈna hinaaro. No reira, e nehenehe ta tatou e arai i te mau huru manaˈo mǎtaˈu atoa e faatupuhia mai e te taata mai te peu e e hiˈoraa aifaito to tatou no nia i te Atua.

Ei hiˈoraa, e rave rahi teie e rave nei i te mau ohipa iino no te mea te mǎtaˈu ra ratou i te manaˈo o te mau taata e haaati ra ia ratou. E riro paha i te fare haapiiraa, te puhipuhi nei te tahi mau taurearea i te avaava, te parau faufau nei, te teoteo nei no te mea ua rave aˈenei ratou i te mau taatiraa i te pae tino (e ua rave mau ratou aore ra mea feruri-noa-hia) e ua inu ratou i te ava e ua rave i te raau taero. No te aha hoi ratou e na reira ˈi? Eita hoi ratou e au i taua mau peu ra, te mǎtaˈu nei râ ratou i to ratou mau hoa mai te peu e mea taa ê to ratou haerea. No te hoê taurearea, e riro paha te mau faaoooraa ei mea fifi roa ia faaoromai i te hoê hamani-ino-raa i te pae tino.

Oia atoa, e nehenehe te hoê taata paari e turaihia ia rave i hoê ohipa ino. E riro paha te hoê paoti ohipa i te ani atu i ta ˈna taata rave ohipa e ia hamani i te hoê parau aufauraa hape aore ra ia haavare i nia i te parau aufauraa tute a te pu ohipa ia iti mai te moni aufau. E riro paha te hoê kerisetiano i te manaˈo e ia ore oia e auraro e erehia ïa o ˈna i ta ˈna ohipa. No reira, e nehenehe te mǎtaˈu i te taata e turai ia ˈna ia rave i te ino.

I roto i taua huru tupuraa e piti nei, e tapea te mǎtaˈu e noaa ˈtu ai te ora i te Atua e te faaturaraa i ta ˈna mau faaueraa, i te kerisetiano ia riaria i te taata. E tapea hoi to ˈna here i te Atua ia ˈna ia rave i te tahi mau ohipa Ta ˈna e opani (Maseli 8:13). Hau atu, e horoa mai to ˈna faaroo i te Atua i te haapapuraa e noa ˈtu eaha te faahopearaa, e turu mai oia ia ˈna ia haa maite o ˈna ia au i to ˈna haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia. Ua faaite mai te aposetolo Paulo i to ˈna faaroo ia ˈna i parau e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei (...) tei tauturu mai ia ˈu ra.” — Philipi 4:13.

Te vai ra i roto i te Bibilia e rave rahi mau hiˈoraa no nia i te mau tane e te mau vahine tei tapea i to ratou haapao maitai ia Iehova i roto i te mau huru tupuraa fifi roa. “E ati rahi to te tahi pae i te tâhitohito, e te papai; e te ruuruu, e te tapea i roto i te fare. I pehihia ratou i te ofai, i ěêhia ropu ïa ratou e taa ê atura, i haavarehia, i taparahi-pohe-roa-hia i te ˈoˈe”. (Hebera 11:36, 37.) Teie râ, aita ratou i faatia i te mǎtaˈu i te taata ia faatere mai i to ratou feruriraa. Ua pee râ ratou i te haerea paari ta Iesu i vaiiho mai i muri aˈe no ta ˈna mau pǐpǐ: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei, eita râ te varua e pohe ia ratou; e mǎtaˈu râ outou ia ˈna i te tia ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te varua atoa i gehena.” — Mataio 10:28.

Ia ratou i apee i te aˈoraa a Iesu e mǎtaˈu i te Atua eiaha râ i te taata, ua nehenehe aˈera te mau kerisetiano matamua iho e faaoromai i te mau huru fifi atoa, te mau huru tamataraa atoa e te mau hamani-ino-raa atoa “no te evanelia”. (Philemona 13.) Ua riro mau te aposetolo Paulo ei hiˈoraa faahiahia mau i roto i taua tuhaa ra. I roto i te piti o ta ˈna episetole i to Korinetia, te faataa ra oia nafea râ te mǎtaˈu ia Iehova i te horoaraa mai no ˈna i te itoito e nehenehe ai o ˈna e faaoromai i te fare tapearaa, i te mau papai, i te pehiraahia oia i te ofai, i te iriraa oia, e rave rahi atu â mau ati ta ˈna i farerei i nia i te purumu, te mau rui aita e taoto, te poia, te poiha, te toetoe e te ahu ore. — Korinetia 2, 11:23-27.

Ua horoa atoa te mǎtaˈu i te Atua no te mau kerisetiano matamua i te puai no te faaruru atu i te hamani-ino-raa uˈana i tupu i nia ia ratou i te tau o te Hau emepera roma ra. I taua tau ra, ua tuu-roa-hia ˈtu vetahi o ratou i roto i te aua aroraa ei maa na te mau puaa taehae. I Tahito ra, ua pohe te tahi mau taata itoito faaroo mau i mua i te huiraatira e ua taninahia i te auahi no to ratou oreraa e hinaaro e ofati i to ratou faaroo. I roto i te tamaˈi rahi hopea nei, mea maitai aˈe na te tahi mau kerisetiano ia mauiui e ia pohe i roto i te mau aua haavîraa maoti hoi i te ore ratou e fariihia mai e te Atua. Auê ïa puai faahiahia mau te mǎtaˈu i te Atua e! Ma te feaa ore, mai te peu e ua faaitoito oia i te mau kerisetiano i upootia ˈtu i nia i te mǎtaˈu o te taata i roto i taua mau huru tupuraa fifi mau ra, e riro atoa oia i te faaitoito mai ia tatou noa ˈtu eaha te mau huru tupuraa e farerehia e tatou.

I to tatou nei tau, te faaitoito nei te Diabolo ra o Satani i te turai ia tatou i te rave i te mau ohipa e ore ai te Atua e au mai ia tatou. Ia hoê â ïa opuaraa ta te mau kerisetiano e ta Paulo i faaite i te na ôraa mai e: “E ere râ tatou i to te feia i orai tia i muri e pohe atu; no te feia râ i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te varua.” (Hebera 10:39). E nehenehe mau â ta tatou e huti mai i te puai i roto i te mǎtaˈu ia Iehova. Ia nehenehe na tatou maoti taua mǎtaˈu ra, e “faaitoito e ia parau e, O te Fatu [Iehova] to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu i ta te taata e rave mai ia ˈu nei.” — Hebera 13:6.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua faatupu te mǎtaˈu i te Atua i roto ia Paulo i te puai no te faaoromai i te mau mea atoa, e tae noa ˈtu te mau papai, te tapearaahia i roto i te fare tapaeraa e tae noa ˈtu i te pauraa i te pahi parari. — Korinetia 2, 11:23-27.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono