E faaetaeta anaˈe i to tatou tiaturiraa ia Iehova na roto i te tuatapapa-tamau-raa i ta ˈna Parau
“Haamanaˈo papu maite i te mau parau atoa ta ˈu e parau atu ia outou i teie nei mahana (...). E ere hoi teie i te parau faufaa ore ia outou; o to outou ïa ora.” — DEUTERONOMI 32:46, 47.
1, 2. a) Te aha ra te nunaa o Iseraela a patia ˈi oia i to ˈna puhapa i roto i te mau vahi papu no Moabi? b) Eaha te aˈoraa ta Mose i horoa ˈtu na taua nunaa ra?
FATATA roa to ˈna oraraa maoro i roto i te medebara i te hope. O te pape o Ioridana anaˈe te faataa ê ra ia ˈna i te Fenua i tǎpǔhia maira ta ˈna i moemoeâ na a hia ˈtura maororaa. A ite atu ai oia e ua ineine oia i te tomo atu i roto i taua fenua ra, ua hiˈo aˈera oia i te mau ohipa ma te papu maitai. Te haamanaˈo ra oia i te oraraa i mutaa ihora o te mau ati Iseraela i hiˈa i to ratou tiaturi-ore-raa ia Iehova e o tei ore i ô i te fenua i Kanaana ra. — Numera 13:25 e tae atu i te 14:30.
2 Ua haaputuputu aˈera Mose i te nunaa i roto i te mau fenua papu no Moabi ra. I muri aˈe i to ˈna faahaamanaˈoraa i te aamu o taua nunaa ra e i te faahiti-faahou-raa ˈtu i te parau no te Ture a te Atua, ua faahiti aˈera o Mose i tei parauhia, ta ˈna himene nehenehe roa ˈˈe. Na roto i te tahi mau parau nehenehe roa a te pehepehe, ua aˈo aˈera oia ia Iseraela e tuu i to ˈna tiaturiraa i nia ia Iehova e ia auraro i “[Te Atua] o tei tia roa ta ˈna ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea”. Ei faahopearaa, ua faaitoito aˈera o Mose i te mau ati Iseraela ia rohi, i te na ôraa ˈtu e: “Haamanaˈo papu maite i te mau parau atoa ta ˈu e parau atu ia outou i teie nei mahana; e na outou e parau atu i ta outou mau tamarii, ia haapao e ia rave i te mau parau atoa i teie nei ture: e ere hoi teie i te parau faufaa ore ia outou; o to outou ïa ora.” — Deuteronomi 32:4, 46, 47.
“[A] haamanaˈo papu maite” i te Parau a te Atua
3, 4. a) E tia i te mau ati Iseraela ia ‘haamanaˈo papu maite’ i te aha, e aha hoi te auraa? b) I roto i te roaraa o te tau, mea nafea to te mau ati Iuda faaohiparaa i taua aˈoraa a Mose ra?
3 Ua faaitoito aˈera te mau ati Iseraela e ia ‘haamanaˈo papu maite’, eiaha noa i ta ˈna himene faahiahia mau ra, i te mau papai moˈa atoa râ. E tia ia ratou ‘ia haapao maitai’ (Votre Bible), “ia feruri maitai” (Pirot-Clamer, note) i nia i te Ture a te Atua, ia ‘haafaufaa maite i te reira’. (Français courant.) Ia ite papu maitai ratou i te reira, e nehenehe ai ratou e ‘haapii atu i ta ratou mau tamarii, ia haapao e ia rave i te mau parau atoa i teie nei ture’. No reira, o Mose i papai ˈi i roto i te Deuteronomi 6:6-8 e: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei (...). E taamu hoi oe i te reira i nia i to rima ei tapao; e ei haamanaˈoraa i mua mau i to mata na.”
4 I roto i ta ˈna faataaraa parau bibilia, te parau ra o W. Davey e, i muri aˈe, “ua rave maira te mau ati Iuda i taua mau parau nei e ua faaohipa aˈera hoi ma te hoê tiaturiraa hape. Ua papai ratou i te mau irava (...) i nia i te tahi mau pepa iri ta ratou e taamu na i nia i to ratou rima e i nia i te rae i te taime ratou e pure ai”. I te tau o Iesu, e tamau na ratou i te tahi mau farii iti i nia ia ratou e e mau irava bibilia to roto, mai ta te mau melo o te tahi mau pǔpǔ faaroo ati iuda e na reira nei â (Mataio 23:5). Te na ô râ o Davey e: “Maoti hoi i te faaite na roto i to ratou huru oraraa e te haapao ra ratou i te mau faaueraa, e rave na taua mau taata maamaa ra i te parau o te Ture ta ratou i papai mai.”
5. Eaha te faaohiparaa tano a te mau parau a Mose i papaihia i roto i te Deuteronomi 6:6-8?
5 Eita hoi i nia i to ratou rima e i to ratou rae iho ratou e tuu ai i te Ture a te Atua, ‘i nia râ i to ratou mafatu’. Ia farii hohonu roa ratou i te Ture maoti i te rave noa mai i te ite, eita roa ˈtu ïa te reira e moehia ia ratou. Mai te huru ra ïa e ua papaihia te reira i nia i te hoê pǎpǎ i mua i to ratou mata aore ra ua taamuhia i nia i to ratou rima.
Te tahi mau faanahoraa no te haapii i te Ture a te Atua
6, 7. a) Eaha te mau faanahoraa ta Iehova i rave ia haamatau maitai te mau ati Iseraela ia ratou i te Ture a Mose? b) I Tahito ra, na te aha i tauturu i te mau tavini a te Atua i nehenehe ai ratou e haapii i ta ˈna Parau?
6 Teie râ, nafea hoi te mau ati Iseraela e nehenehe ai e haapii i te tahi tau 600 ture o te Ture ra? Eita e ore mea varavara roa te mau hohoˈa o taua Ture ra i te mau tau matamua. E tia i te mau arii tataitahi no Iseraela ia “papai i teie nei ture na ˈna iho i roto i te hoê buka, (...) e taio hoi oia e hope noa ˈtu o ˈna pue mahana i te ao nei, ia mǎtaˈu oia i to ˈna ra Atua ia Iehova, e ia haapao i te mau parau atoa o teie nei ture”. (Deuteronomi 17:18, 19.) Ua rave aˈera te Atua i te tahi mau faanahoraa ia taiohia te Ture i te mau hitu matahiti atoa i te oroa patiaraa tiahapa ra (Deuteronomi 31:10-13). E riro mau â hoi te haaputuputuraa i faanahonahohia no taua taime ra ei haaputuputuraa oaoa mau, e ere râ hoi i te mea pinepine e nehenehe atu ai e noaa i te nunaa te hoê ite hohonu no nia i te Ture.
7 Ua maiti o Iehova i te opu o Levi no te ‘haapii ia Iakoba i te mau parau-tia a te Atua e faaite hoi ia Iseraela i Ta ˈna ture’. (Deuteronomi 33:8, 10; hiˈo Malaki 2:7.) I te tahi mau taime, e hahaere na te mau ati Levi e haapii i te nunaa taatoa (Paraleipomeno 2, 17:7-9; Nehemia 8:7-9). I roto i te roaraa o te tau, mai te huru ra ïa e noaa i te nunaa i te tahi aˈe mau tuhaa o te Parau a te Atuaa. No reira ˈtura te papai salamo i nehenehe ai e papai e: “E ao to te taata (...) tei hinaaro i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna manaˈoraa i te rui e te ao.” (Salamo 1:1, 2). Ia aˈo atu oia i te mau ati Iseraela ia ‘haamanaˈo i te Parau a te Atua’, te faaitoito maira ïa o Mose ia ratou ia tuatapapa maite i te Bibilia.
Tatou atoa, ‘ia haamanaˈo maite na tatou’ i te Parau a te Atua
8. Ua faaroo anei te mau ati Iseraela i te aˈoraa a Mose, e eaha ihora hoi te faahopearaa?
8 Aita te nunaa o Iseraela i haapao i te aˈoraa a Mose. A maiti ai oia i te tahi arii no ˈna, mai te huru ra ïa e aita to ˈna mau arii i rave noa ˈˈe i te taime no te ‘papai na ratou i te hoê buka o taua ture ra e aita atoa hoi i taio i te mau mahana atoa o to ratou oraraa’. I te mau mahana o te arii ra o Iosia, i te senekele 7 hou to tatou nei tau, ua moe “te buka ture” ra (Te mau arii 2, 22:8-13). Eita e ore te hiˈoraa peapea mau o te feia faatere o te nunaa i te tuu roa ia ˈna i roto i te apotata. Ia au i te faaararaa i horoahia mai e Mose, ua roohia aˈera te nunaa i te ati i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. — Deuteronomi 28:15-37; 32:23-35.
9. I to tatou nei mau mahana, tei roto te mau kerisetiano hoê â huru tupuraa e te mau ati Iseraela no Tahito ra, i roto i tei hea auraa?
9 Mai te mau ati Iseraela i Tahito ra, tei te aratia te mau kerisetiano o te hoê Fenua i tǎpǔhia maira: te ao apî e te parau-tia i tǎpǔhia mai e te Atua (Petero 2, 3:13). E mau ohipa maere mau to mua ia tatou nei: te parauraa e “Hau e aita e ino!”, te haamouraa o “Babulonia Rahi” e te aroraa a ‘Goga no Magoga’. E riro taua mau ohipa e tupu ra i te faaaueue i to tatou tiaturiraa ia Iehova. Mea ru mau atura ïa ia ‘faaohipa maite tatou i te Parau a te Atua’ mai teie atu nei. — Tesalonia 1, 5:3; Apokalupo pene 18; Ezekiela pene 38.
10. No te aha vetahi i ore ai e haapao i te haapiiraa tataitahi?
10 E nehenehe râ hoi te reira e riro ei mea fifi roa i teie mau “mahana hopea” ta tatou e ora nei (Timoteo 2, 3:1). E nehenehe te ohipa, te haapiiraa i te mau tamarii, te fare haapiiraa, te mau hopoia teotaratia, e rave i te hoê tuhaa rahi o to tatou nei taime. E nehenehe hoi tatou e imi i te tahi mau hororaa e e ore e haapao i ta tatou haapiiraa i te Bibilia ma te manaˈo e ‘ua navai iho â ïa tera’. Teie râ hoi ta te Bibilia aˈoraa e horoa mai i te mau kerisetiano tataitahi atoa: “E haamanaˈo papu i teie nei mau parau: o ta oe ïa e rave eiaha e faaea.” (Timoteo 1, 4:15, 16). E hiˈopoa anaˈe na i te tahi mau tumu tatou e na reira ˈi.
E haapaari anaˈe na i to tatou mau auraa e te Atua
11, 12. a) Te noaaraa ia Ioba i te hoê ite hohonu aˈe no nia i te Atua, eaha hoi ta te reira i faatupu i nia ia ˈna? b) I to tatou nei mau mahana, no te aha e nehenehe ai e ite hau atu â no nia i te Atua ia faaauhia i te tau o Ioba?
11 ‘E taata mǎtaˈu i te Atua [o Ioba] e te faarue i te ino’. I muri aˈe i to Iehova faaiteraa mai i to ˈna huru ia ˈna i roto i te hoê vero, ua nehenehe aˈera oia e parau atu e: “Ite aˈenei au ia oe i te ite tariˈa nei, teie nei râ, te hiˈo nei tau mata ia oe.” (Ioba 1:1; 42:5). I to tatou nei mau mahana, e nehenehe anei tatou e ‘ite’ i te Atua, eiaha noa i te iteraa e te vai mau ra oia, te ite-maitai-raa râ e o vai mau na oia, eaha to ˈna mau huru? Oia mau roa! I roto i te Bibilia, ua faaite mai oia i to ˈna huru hau atu â i ta Ioba iho i ore i ite.
12 E hau aˈe tatou i te papu i te hohonuraa o te aroha o te Atua ia ite tatou e “i aroha mai [oia] i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi”. (Ioane 3:16.) Te haapapu maira te mau parau tohu bibilia i te mau reni rarahi o ta ˈna mau ohipa i rave, e te reira e tae roa ˈtu i te hopea o te Mileniuma (Apokalupo pene 18 e tae atu i te 22). Te vai ra ia tatou nei i te aamu ta te Atua i papai no te amuiraa kerisetiano: te fariiraahia te mau Etene i roto i to ˈna pû, te haamauraahia te hoê “tavini haapao maitai e te paari” no te faaamu i ta ˈna mau tavini, e te haaputuputuraahia te “hoê [tiaa] rahi” taata e tiaturi nei e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei (Mataio 24:45; Apokalupo 7:9, 14-17; Ephesia 3:3-6). I muri aˈe i to tatou tuatapaparaa i te mau mea hohonu a te Atua e te hiˈo-maite-raa i te mau ohipa faahiahia ta ˈna e faatupu ra no tatou nei, e riro iho â ïa tatou i te parau e: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e!” — Roma 11:33.
13. Nafea tatou e nehenehe ai e ‘imi i te Atua’, e eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia tatou ia na reira tatou?
13 “Ua imi au ia oe ma tau aau atoa”, ta te papai salamo ïa i parau. E nehenehe ta tatou e pee ia ˈna na roto i te tuatapaparaa i te mau Papai i te mau mahana atoa, e e riro hoi te reira i te haapaari maitai i te mau auraa e tahoê ra ia tatou ia Iehova. E riro atoa te hoê tuatapaparaa maitai i te Bibilia i te ‘faaetaeta i to tatou haerea i te ture a te Atua’. — Salamo 119:5, 10.
E tauturu mai te haapiiraa ia tatou ia paruru i to tatou faaroo
14. A faahohoˈa mai na e mea faufaa mau â ia ‘ineine i te paruru’ i to tatou tiaturiraa kerisetiano.
14 “Eita vau e farii i te mau Ite no Iehova i to ˈu fare!” ta te hoê ïa taata no te fenua Ghana i parau i e piti na taata poro i haere mai e farerei ia ˈna. Ua faahapa ˈtura oia ia raua i muri iho “i te ore e farii i te mau pâmûraa toto e i te ore e faatura ˈtu i mua i te reva”. E pinepine tatou i te farerei i taua huru manaˈo ra i roto i ta tatou taviniraa. Auê ïa ohipa haama e mai te peu e eita ta tatou e nehenehe e ‘parau atu i te taata atoa ia ui mai ia tatou i te tiaturi i roto ia tatou’! (Petero 1, 3:15.) Auaa pai e ua ite na Ite toopiti nei i te faaohipa i te Bibilia ma te aravihi no te faataa ˈtu i te taata e faaroo maira ia raua eaha ta ˈna e haapii ra no nia i te toto e te huru aifaito o te hoê kerisetiano e faatura i te mau tapao a te nunaa a haapae noa ˈi i te ohipa haamori idolo. Eaha ihora ïa te faahopearaa? Ua putapû roa taua taata ra i ta raua mau haamaramaramaraa papu maitai. E mau Ite no Iehova o ˈna e ta ˈna vahine i teie nei.
15. Nafea te haapiiraa tataitahi ia faaineine ia tatou no ta tatou taviniraa?
15 Teie te aˈoraa ta Paulo e horoa maira: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” Aita noa te haapiiraa tataitahi e tauturu maira ia tatou ia faaea i nia i te eˈa o te ora, ia ‘au roa râ tatou i te mau ohipa maitatai atoa ra’ no te tauturu i to tatou mau taata-tupu ia na reira atoa. — Timoteo 2, 2:15; 3:17.
E ape anaˈe na i te mau marei a Satani
16. Eaha vetahi mau marei ta Satani e tuu maira i mua i te mau tavini a Iehova?
16 I to tatou nei mau mahana, ua rau te huru te mau parau faatianiani teie e vehî nei ia tatou e teie e haafaufaa nei i “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei”. (Ioane 1, 2:16.) Te haafaufaa rahi nei te mau ravea haapurororaa e haaparareraa parau i te ohipa tia ore i te pae no te taatiraa, e te faaitoito nei hoi te mau hoa ohipa aore ra te mau hoa haapiiraa o e rave rahi mau Ite i te reira. Noa ˈtu e aita tatou e hinaaro ra, te tae mai nei i ǒ tatou nei i te tahi mau parau faatihaehae a te mau apotata. No to ratou huru hiˈopoa, ua taio vetahi mau Ite i taua mau parau viivii ra, e ua faaturori taua huru taioraa nei i to ratou faaroo. Te vai atoa ra te “feruriraa” miimii i te pae tino nei teie “e ohipa puai [nei] i teie nei i roto i te feia faaroo ore ra”. Mea ohie roa hoi ia pee i taua huru feruriraa ra e ia faatupu i te hoê huru ino e te faaino! — Ephesia 2:2.
17, 18. Mea nafea te haapiiraa tataitahi ia tauturu mai ia tatou ia ore tatou e ‘mairi noa ˈtu’?
17 Parau mau, mea iti roa te mau kerisetiano teie e ouˈa nei i roto i te mau marei a Satani. I te mea hoi e aita ratou e tâuˈa nei i te haapiiraa tataitahi ratou e “mairi” noa ˈtu ai, mai te hoê pahi ia tatarahia to ˈna mau taura, e riro atura hoi ratou ei tapao faahiahia roa na Satani (Hebera 2:1). No reira, i muri aˈe to te hoê Ite taurearea tamaroa taotoraa i te hoê o to ˈna mau hoa haapiiraa, ua na ô aˈera oia e: “Ua ite aˈera hoi au e te tumu o to ˈu haerea ino, no te mea ïa aita vau e rave ra i te tahi haapiiraa na ˈu iho e aita aˈera vau i mau i mua i te faahemaraa.” Ua tauturu aˈera râ te hoê porotarama haapiiraa tataitahi i taua Ite nei ia faaitoito ia ˈna i te paeau varua.
18 Ua ineine maitai o Satani no te haamou roa i te rahiraa o te mau tavini a te Atua. E nehenehe ta tatou e ape i ta ˈna mau marei ia faaamu tamau tatou i to tatou feruriraa i te mau mea maitatai no roto mai i te Parau a te Atua e ta ˈna tavini haapao maitai (Philipi 4:8). E rave rahi mau faahaamanaˈoraa i roto i te Bibilia e te mau vea aore ra buka a te Taiete teie e faaara maira ia tatou i te nounou taoˈa, i te taatiraa tia ore, i te apotata, i te hoê huru feruriraa hape. Ia haapao maitai hau atu â tatou i te reira, eita roa ˈtu ïa tatou e mairi.
Te tauturu mai nei te faanahonahoraa a Iehova ia tatou
19. Mea nafea te eunuka etiopia i te faaiteraa e mea hinaaro mau na tatou i te hoê aratairaa i te pae varua?
19 E titau te haapiiraa i te mau tutavaraa e rave rahi. E nehenehe atura ïa ta tatou e haamauruuru i te faanahonahoraa a Iehova no te tauturu faufaa mau ta ˈna e horoa mai nei na tatou. I teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua parau vetahi pae e e tia mau â i te taata tataitahi ia tatara o ˈna iho i te Bibilia. Teie râ, aita anei te eunuka etiopia i farii tahaa e mea hinaaro mau na ˈna i te hoê aratairaa i te pae varua? Inaha hoi, i te mea e ua farii oia i te haapaoraa ati iuda e ua peritome ia ˈna, mea papu maitai ua noaa ê na ia ˈna i te hoê ite rahi no nia i te Bibilia. E na te imiraa oia eaha mau na te auraa o te hoê parau tohu hohonu mau mai te Isaia 53, e haapapu maira i te reira. Inaha hoi, a ani atu ai o Philipa e te taa ra anei ia ˈna te mea ta ˈna e taio ra, ua farii aˈera oia e te hinaaro mau ra oia i te tauturu, ma te ani atu e: “Eaha vau e ite ai, ahiri e taata te faaite mai ia ˈu ra?” — Ohipa 8:26-33.
20. a) A faataa mai na i te tahi mau faanahoraa ta te faanahonahoraa a Iehova i rave no te tauturu ia tatou ia tuatapapa tatou tataitahi i te Bibilia. b) Eaha to outou manaˈo i taua tauturu ra?
20 Oia atoa, i to tatou nei mau mahana, mea hinaaro na te mau tavini a te Atua i te hoê aratairaa i te pae varua. I te mea e te hinaaro ra ratou e “ei parau hoê” ta ratou no nia i te mau mea i te pae varua, te farii popou nei ratou i te tauturu faufaa mau hoi ta te faanahonahoraa a Iehova e pûpû maira na ratou (Korinetia 1, 1:10). Ua riro te mau vea o Te Pare Tiairaa e o te A ara mai na! ei pu aita te mau haamaramaramaraa e pauraa. E rave rahi ta tatou mau buka e mau vea no nia i te mau huru tumu parau bibilia atoa. Te vai atoa ra ia tatou nei i te haamaitairaa taa ê oia hoi te mau Index o te mau buka e mau vea a te Taiete, mau mauhaa e tauturu ia tatou ia ‘tamau â i te imi i te paari mai te ario e te taoˈa hunahia ra’. — Maseli 2:2-4.
21. a) Mea nafea to te aposetolo Paulo faaiteraa e mea faufaa mau â na ˈna i te haapiiraa tataitahi? b) Eaha te tahi mau manaˈo e nehenehe e faaohie i te haapiiraa tataitahi?
21 Te fanaˈo maitai ra anei outou i te mau buka e te mau vea a te Taiete ma te faaohipa i te reira no te tuatapapa e no te rave i te tahi mau maimiraa? Aore ra no te faaî noa anei te reira i ta outou vairaa buka? E tapao anaˈe na e ua ani atu o Paulo ia Timoteo ia hopoi mai na ˈna i Roma, i “te mau buka, ia rahi atu râ te mau pepa iri”. Mai te huru ra ïa e te hinaaro ra o ˈna e parau no nia i te mau tuhaa o te mau Papai hebera (Timoteo 2, 4:13). Eita e ore e te hinaaro ra o Paulo i te reira no te haapii e ia ohie roa ta ˈna mau maimiraa. Mai te peu e aitâ outou i na reira ˈtura, no te aha ïa outou e ore ai e haamata i te faanaho i te tahi vairaa buka teotaratia na outou ia nehenehe outou atoa iho e rave i te tahi mau maimiraa? E ara ia ohie noa outou i te rave mai i taua mau buka ra, ia faanaho-maitai-hia e ia vai maitai noa. A faataa i te tahi vahi eita e faaroohia te maniania e te maramarama maitai no te haapii. A horoa tamau i te taime no te haapiiraa tataitahi.
22. I to tatou nei tau, no te aha e riro ai ei mea faufaa roa ia ‘haamanaˈo maite i te Parau a te Atua’?
22 Mai te mau ati Iseraela i patia i to ratou puhapa i te mau vahi papu no Moabi, ua fatata roa tatou i te tomo atu i roto i te ao apî. E tia ˈtura hoi ia tatou ia tuatapapa maite i te Parau a te Atua. ‘Ia faaherehere maite na tatou i te taime’ no te haapiiraa, peneiaˈe te taime ta tatou e horoa nei no te tahi atu mau ohipa, ia mataitai paha tatou i te afata teata (Ephesia 5:16). Teie te aˈoraa a Petero ia tatou: “Ia hiaai maite outou, mai te tamarii fanau apî, i te û anoi-ore-hia ra i te parau, ia paari outou i te reira” eiaha noa ia noaa ia outou i te paari, ia ‘noaa atoa râ i te ora’. (Petero 1, 2:2; hiˈo Hebera 5:12-14.) Mea faufaa roa hoi no to tatou ora. E aro anaˈe na i te mau mea atoa e ore ai tatou e haapao faahou i ta tatou haapiiraa tataitahi. Ia horoa râ tatou i te hoê parahiraa faufaa roa no te faarahi atu â i to tatou here i te Atua e to tatou tiaturi ia ˈna. Ia na reira tatou, e riro ïa tatou i te haafaufaa rahi atu â i te faanahonahoraa ta ˈna e horoa mai nei no te tauturu ia tatou. Oia mau, ‘ia faaohipa maite anaˈe na tatou i te Parau a te Atua’ e ia tamau â tatou i te na reira. “E ere teie i te parau faufaa ore ia outou, o to outou ïa ora.”
[Nota i raro i te api]
a I te mau tau bibilia, e faaohipa-pinepine-hia na te mau taoˈa hamanihia e te potera ra, aore ra ostraca, ei taoˈa mâmâ roa, no te papai i nia iho. Teie te taiohia no te reira i roto i te hoê buka faahororaa (The International Standard Bible Encyclopedia [1986]): “E vaiihohia na te ostraca na te mau taata veve, e ore e nehenehe e aufau i te tahi ravea papairaa na ratou.” Aita tatou i ite mea nafea ta te mau ati Iseraela faaohiparaa i te ostraca no te tapaopao mai i te mau irava bibilia. Ua itehia mai râ i Aiphiti, te tahi mau ostraca no te VII o te senekele o to tatou nei tau e e mau irava bibilia to nia iho, e nehenehe atura ïa e manaˈo e i taua tau ra e faaohipa na te mau taata o te nunaa i te reira no te taio i te tahi mau tuhaa o te Bibilia.
Ei haapoto-noa-raa
◻ No te aha Mose i aˈo atu ai i te mau ati Iseraela ia ‘haamanaˈo maite i te Parau a te Atua’, e nafea ratou ia faaohipa i taua aˈoraa ra?
◻ Mea nafea te haapiiraa tataitahi no nia i te Bibilia ia tahoê atu â i te mau auraa e taati ra ia tatou i te Atua, e nafea te reira ia tauturu mai ia tatou ia paruru i to tatou faaroo?
◻ Nafea te haapiiraa tataitahi e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia ape i te mau marei a Satani?
◻ Eaha te mau faanahoraa ta te faanahonahoraa a Iehova i rave no te tauturu ia tatou ia tuatapapa i te Parau a te Atua?
[Hohoˈa i te api 25]
Maoti hoi i te papai i te ture a te Atua i nia i to ratou mafatu, e tamau na te mau ati Iuda i nia ia ratou i te tahi mau farii iti te vai ra te tahi mau irava o te mau Papai i roto.