Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa
E mau haapiiraa teitei no ta ˈna mau pǐpǐ
TE faariro nei te mau upoo faatere haapaoraa ia Iesu mai te hoê taata ofati i te ture a te Atua, e aita i maoro roa ˈtu ua opua ratou e taparahi pohe roa ia ˈna. Ma te tamau â i te faahiti i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faataa aˈera hoi Iesu e: “Eiaha e manaˈo e i haere mai au e faaore i te ture e te mau peropheta; aore au i haere mai e faaore, e faatia râ.”
Mea faatura rahi mau na Iesu i te Ture i horoahia mai e te Atua, e te faaitoito ra oia i te feia e faaroo maira ia ˈna ia pee mai i to ˈna hiˈoraa. E ua na ô aˈera oia e: “O te faahapa e o te haapii ia vetahi ê ia faahapa i te parau iti haihai roa i teie nei mau ture, e parauhia oia i te iti roa i te basileia o te ao”, oia hoi eita roa ˈtu taua taata nei e ô i roto i te Basileia.
Maoti hoi i te ore e farii i te Ture, e faautua atoa Iesu i te mau haerea e nehenehe e faaitoito i te taata ia ofati i te reira. I muri aˈe i to ˈna faahaamanaˈoraa e te parau ra te Ture e: “Eiaha oe e taparahi i te taata”, te na ô râ Iesu e: “Te parau atu nei râ vau ia outou, O te taata i riri noa i to ˈna taeae, e au atoa ia ˈna i te haavaraa.”
I te mea hoi e mea ino roa ia tamau â i te riri i to ˈna hoa, e e riro hoi te reira i te aratai i te ohipa taparahi taata, te faataa maira Iesu na roto i te hoê faahohoˈaraa e eaha te tia ia tatou ia rave ia tupu mai te hau. Teie ta ˈna e faaue ra: “E teie nei ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa [tusia] noa i te fata ra, e ua manaˈo ihora i reira, e e hara ta to taeae ia oe na; e vaiiho atu i to taoˈa i mua i te fata ra, e mata na i te haere e faaite i te taeae, a haere a hopoi ai ia ta oe taoˈa.”
Ma te aratai i te ara-maite-raa o te feia e faaroo maira ia ˈna i nia i te hitu o te faaueraa, te na ô râ Iesu e: “Ua faaroo hoi outou, e i parauhia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi.” Teie râ, te faautua atoa ra Iesu i te hoê huru haerea o te riro hoi i te aratai tia ˈtu i te faaturi, inaha, te na ô ra o ˈna e: “Te parau nei râ vau ia outou, O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.”
Aita Iesu e parau ra i ǒ nei no nia i te hoê manaˈo tia ore e morohi noa; te parau ra râ oia e ‘o te hiˈo noa ˈtu’. Ia tamau noa te hoê taata i te hiˈo i te hoê vahine a faatupu noa ˈi i te hinaaro uˈana, e riro ïa te reira i te aratai ia ˈna i te faaturi. Nafea hoi ia arai i te reira? I roto i te tahi atu parabole, te faaite maira Iesu eaha te mau ravea papu te tia ia ravehia. Teie ta ˈna e parau ra: “E te hapa na oe i to mata atau, e ohiti e faarue ê atu (...). E te hapa ra oe i to rima atau, e tâpû e a faarue ê atu.”
E pinepine tatou i te ohiti i te hoê melo maˈi no te faaora ia tatou. Teie râ, ia au i te mau parau a Iesu, mea faufaa roa ˈtu â ia “faarue ê atu” noa ˈtu eaha te ohipa — e noa ˈtu atoa e e ohipa faufaa roa mai te hoê mata aore ra te hoê rima — ia haapae roa tatou i te tahi manaˈo aore ra i te tahi ohipa tia ore. Oia hoi, mai ta Iesu e parau maira, e faaruehia te taata rave hara i roto i te Gehena (te hoê vahi, i pihai noa ˈtu ia Ierusalema, i reira e tutuihia ˈi i te mau pehu), te taipe no te haamouraa mure ore ra.
Te faaite atoa maira Iesu e eaha râ to tatou huru i mua i te feia e tutava ra e hamani ino mai ia tatou aore ra e faaino mai ia tatou. Teie te aˈoraa ta ˈna e horoa maira: “Eiaha e patoi atu i te taata hamani ino: o te moto mai i to papariˈa atau ra, e fariu atoa ˈtu i te tahi.” Aita Iesu e hinaaro ra e parau e ia moto-noa-hia mai eiaha ïa tatou e paruru atu ia tatou aore ra e paruru i to tatou utuafare fetii. Eita te hoê poˈara e horoahia no te haapepe noa i te pae tino, e horoa-atoa-hia râ no te faaino. No reira, ia tamata noa mai te hoê taata i te faatupu i te hoê tatamaˈiraa, na roto paha i te poˈararaa mai aore ra i te taoraoraraa mai i te tahi mau parau faaino, te na ô ra Iesu e mea ino roa ia faahoˈi atu.
I muri aˈe i to ˈna faahaamanaˈoraa eaha ta te Ture e parau ra no nia i te aroha taata-tupu, teie te aˈoraa ta Iesu e horoa maira: “Te parau atu nei râ vau ia outou, E aroha ˈtu i to outou mau enemi; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou.” Te horoa maira oia i ǒ nei i te hoê tumu faahiahia roa ia na ô faahou mai oia e: ‘Ia riro outou ei tamarii na to outou Metua i te ao ra, te faahiti nei oia hoi i to ˈna mahana i nia i te ino e te maitai.’
Te faaoti ra Iesu i teie tuhaa o ta ˈna aˈoraa i te na ôraa mai e: “Ia maitai roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra.” Aita Iesu e hinaaro ra e parau e e nehenehe tatou e riro ei taata tia roa, teie râ, mai te Atua, e nehenehe ta tatou e faaaano atu â i to tatou here i nia i to tatou mau enemi. Te faahiti atoa ra o Luka i teie mau parau a Iesu e na ô ra e: “E aroha atoa hoi outou mai to outou Metua e aroha maira.” Mataio 5:17-48; Luka 6:36.
◆ No te aha e nehenehe ai e parau e ua faatura rahi mau Iesu i te Ture?
◆ Eaha te haapiiraa ta Iesu i horoa mai no te faaore roa i te mau tumu e tupu ai te ohipa taparahi taata e te faaturi?
◆ Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau ia ˈna i aˈo atu e ia toro atoa ˈtu i te tahi papariˈa?
◆ E nehenehe tatou e riro ei mau taata tia roa mai te Atua ra te huru i roto i tei hea auraa?