E faaite anaˈe na i to tatou tiaturi ia Iehova na roto i te faaohiparaa i te mau mea ta tatou e haapii ra
“E tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai; e parahi oe i te fenua i reira, e amu i te maa ma te hauti-ore-hia mai.” — SALAMO 37:3.
1, 2. a) Eaha te tumu tatou e tuatatapapa tataitahi ai i te Bibilia? b) Eaha te faaauraa ta Iakobo i horoa mai, e te parau ra anei oia e e tia te reira ia rave-oioi-hia?
E ERE noa te Parau a te Atua i te hoê ohipa au roa ia rave. E tauturu râ oia i te taata e na reira ia faarahi atu â i to ˈna tiaturi ia Iehova (Maseli 3:1-5). Mai ta te mau parau a te papai salamo i faahitihia ˈtu i nia nei e haapapu maira, e faaitoito te tiaturi i te Atua ia ˈna ia ‘rave i te parau maitai’.
2 Teie te aˈoraa ta Iakobo e horoa ra i te mau kerisetiano: “Ei feia rave hoi outou i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa, i te haavare-noa-raa ia outou iho. O te taata hoi i faaroo noa i te parau, e aore oia i rave, e au oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra: te hiˈo ra hoi oia ia ˈna iho, e haere atura, aromoe noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira ra.” (Iakobo 1:22-24). Eita te hiˈopoaraa ia tatou iho ta Iakobo e faahiti ra i ǒ nei e tia ia rave haavitiviti-noa-hia. Oia mau, te parau heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra ‘hiˈo’, te auraa ra “te haamǎtaˈuraa i te feruriraa no nia i te tahi mau ohipa ia au i te hoê tumu parau”. — Titionare no nia i te mau parau o te Faufaa Apî (beretane), a W. Vine; hiˈo Ohipa 7:31, Traduction interlinéaire du Royaume (beretane).
3. Nafea te hoê taata e hiˈo ia ˈna i roto i te hoê hiˈo e nehenehe ai e moina oioi “[i to ˈna iho huru]”.
3 E feruri anaˈe na e e hiˈopoa maitai te hoê taata i to ˈna hohoˈa mata i roto i te hoê hiˈo e a ite atu ai oia i te tahi mau vahi e ere roa ˈtu i te mea maitai: ua poria roa to ˈna porotaa no te mea paha e ua amu rahi o ˈna i te maa e ua inu rahi, e mau pute to raro aˈe i to ˈna mata no te mea aita o ˈna e taoto maitai e ua miˈomiˈo roa to ˈna iri i nia i te rae no te mau tapitapiraa e rave rahi. I mua ia ˈna iho, e rave oia i te opuaraa e faatupu i te tahi mau tauiraa i roto i ta ˈna mau peu e to ˈna huru oraraa, ta ˈna hoi e tia ia rave a hia ˈtura maororaa. E ia oti “e haere” oia. I muri iho, “aromoe noa ihora” eiaha noa to ˈna hohoˈa, “to ˈna [râ] huru ia ˈna iho i reira”. E moe atura hoi ta ˈna mau opuaraa maitai roa.
4. Nafea te faahohoˈaraa a Iakobo e tano ai i ta tatou tuatapaparaa i te mau Papai?
4 Na reira hoi, peneiaˈe te haapii tamau ra outou i te Bibilia; tera râ, e nafea ïa outou ia hiˈo outou ia outou i roto i te hiˈo o te Parau a te Atua? Ia ite outou i roto i te hiˈo e te vai ra to outou mau tafetafeta e mau vahi hapa i te pae varua, e haapeapea noa anei outou i taua noa taime ra aore ra, e opua maite outou e faatitiaifaro i taua mau hapa ra? Teie â ta Iakobo e parau ra: “O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.” (Iakobo 1:25). No reira, teie te pure a te papai salamo e na ô ra e: “E haapii mai oe, e Iehova, i te eˈa ra o ta oe mau ture; e e haapaohia e au e tae noa ˈtu i te hopea ra.” — Salamo 119:33.
Te faaite maira te mau mea ta tatou e rave i to tatou iho huru
5. a) Eaha ta ta tatou mau ohipa e faaite maira? b) Eaha te tiai maira i te feia “e rave i te ohipa ino ra”?
5 Inaha hoi, te faaite maira ta tatou mau ohipa e rave aore ra to tatou haerea i to tatou huru mau. E itehia ˈtu iho â ‘to tatou huru mau’ ia rave tatou i te maitai aore ra i te ino (Salamo 51:6). Teie hoi ta Solomona i parau: “E tae noa ˈtu i te tamarii te iteraahia i ta ratou ra mau ravea, i te maitairaa e te tiaraa i tana haapaoraa.” (Maseli 20:11). Ua itehia taua haapiiraa nei i roto ia Iakoba raua o Esau, a vai apî noa ˈi raua. I roto i te roaraa o te tau, ua faaite aˈera o Esau na roto i ta ˈna mau ohipa i rave e e ere roa ˈtu na ˈna i te mea anaanatae i te mau tumu parau i te pae varua (Genese 25:27-34; Hebera 12:16). Ua ite-atoa-hia taua haapiiraa nei e te mau tausani taata i faahua parau e te tiaturi ra ratou ia Iehova, o tei itehia râ, mai ta te Bibilia iho e parau ra, ei “feia rave parau ino ra”. (Ioba 34:8.) Teie ta te papai salamo i papai: “E ia oteo te paieti ore mai te raau rii ra, e ia ruperupe atoa te feia rave parau ino ra; i ruperupe ïa ia tâpû faarue-roa-hia ra.” — Salamo 92:7.
6. No te aha hoi e tia mau ai ia tatou ia faaite mai teie atu nei i to tatou tiaturi ia Iehova?
6 Te rahi noa ˈtura te faito o te mau taata paieti ore, e te fatata roa maira hoi to ratou haamouraa. Eita te Atua e vaiiho noa mai i te feia parau-tia ore ia ora e a muri noa ˈtu (Maseli 10:29). E tia mau atura ïa ia tatou ia faaite i to tatou tiaturi ia Iehova na roto i te faaohiparaa i te mea ta tatou e haapii ra. Te aˈo maira Petero e ‘ia maitai noa to tatou haerea i mua i te mau etene ra’. (Petero 1, 2:12.) E hiˈopoa anaˈe na ïa i te tahi mau tuhaa i reira paha tatou e tia ˈi ia taui.
To tatou mau auraa e vetahi ê
7. No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapao maitai i to tatou mau auraa e te feia “no rapaeau ra”?
7 E faahiti na mua anaˈe na i te parau no nia i to tatou mau auraa e vetahi ê. I roto i te Maseli 13:20, teie te faaararaa e horoahia maira: “O tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” Ma te ore roa ˈtu e tâuˈa i taua aˈoraa faauruahia e te Atua ra, e hoa atu vetahi i to ratou mau hoa ohipa aore ra i to ratou mau hoa haapiiraa. Mea na reira hoi to te hoê Ite faaturiraa e te hoê o to ˈna mau hoa ohipa. Ua apee atoa oia vetahi o to ˈna mau hoa i roto i te tahi mau vahi inuraa e i reira to ˈna taeroraa. E tia mau â hoi te reira ia faaitoito ia tatou ia faatupu i te ‘haerea haapao maitai i mua i to rapaeau ra’. — Kolosa 4:5.
8. Eaha te tahi mau vahi maitai ta vetahi e nehenehe e horoa i roto i to ratou mau auraa e to ratou mau hoa kerisetiano?
8 Eaha ˈtura ïa te nehenehe e parau no nia i to tatou mau auraa e to tatou mau hoa kerisetiano? A feruri na ei hiˈoraa, ua tarahu outou i te hoê o ratou i te moni. E tiaraa anei ïa to outou i te faataereraa i te faahoˈi atu i te moni a taua taeae ra i te na ôraa e mea moni roa o ˈna e mea hinaaro aˈe hoi na outou i taua moni ra ia ˈna? E taio tatou i roto i te Salamo 37:21 e, “E tipee te taata paieti ore, e eita e faahoˈi mai”. Mai te peu e e paoti ohipa outou, te faatura ra anei outou i te parau ra e “e rave i te rave ohipa ta ˈna ra utua” mai te peu e tia ia outou ia aufau i te mau rave ohipa Ite no Iehova (Timoteo 1, 5:18)? No nia i te mau auraa ta ˈna i atuatu na e to ˈna mau hoa, ua nehenehe o Paulo e parau e: “No te maitai râ a te Atua, ta matou haapaoraa i teie nei ao, e e rahi atu â ia outou.” — Korinetia 2, 1:12.
Te hoê huru faaahuraa e faanehenehe rouru ieie ore
9. Eaha ta vetahi mau matahiapo i ite i te pae no te faaahuraa e no te faaneheneheraa i te rouru?
9 I te fenua Helemani, ua faahiti te hoê tiaau haaati aore ra mataeinaa i te parau no vetahi mau kerisetiano ei “ui e parauhia oomo tia e totini”, no to ratou huru faaeta ia haere mai ratou i te mau putuputuraa. Ua parau atoa hoi te piha ohipa a te amaa e “mea huru ê roa te huru faanehenehe” o vetahi mau taata e haere mai i te mau putuputuraa, noa ˈtu â ïa e “te faanehenehe nei te rahiraa o to tatou mau taeae ia ratou ma te ieie ore”. Te faaite ra te amaa o te tahi atu fenua e “ua riro te oreraa e haapao maitai i to ratou tino ei fifi (...). E ere te ahu o vetahi mau taeae i te mea mâ e aita hoi ratou e pahere ra i to ratou mau rouru ia haere ratou i te mau putuputuraa aore ra ia apiti atu ratou i roto i te pororaa”. Mea faufaa roa ei ahu mâ to te mau tavini a Iehova i roto i te mau tuhaa atoa. — Korinetia 2, 7:1.
10. a) Eaha te faaueraa tumu te tia ia aratai ia tatou i roto i ta tatou huru faaahu e ta tatou huru faanehenehe i to tatou mau rouru? b) Afea e tano mau ai ia horoa i te tahi mau aˈoraa no nia i taua tumu parau ra, e nafea tatou ia farii i te reira?
10 E tia ia ‘tatou ia faanehenehe ia tatou ma te ieie ore, ma te au noa’, ia apiti atu iho â râ tatou i roto i te mau ohipa i te pae varua (Timoteo 1, 2:9, Parole vivante). E ere te iteraa e o tera te huru faanehenehe e itehia ra e na reira ïa tatou, te mea râ e tano i te hoê taata e parau ra e tavini oia no te Atua (Roma 12:2; Korinetia 2, 6:3). E nehenehe te hoê huru faanehenehe huru ê roa aore ra te tahi mau ahu piri roa i nia i te tino e faaino i ta tatou poroi. Eita roa ˈtu te mau ahu e faavahine i te tane aore ra e faatane i te vahine e tano i te hoê kerisetiano (hiˈo Deuteronomi 22:5). Parau mau, e nehenehe te mau peu e taa ê ia au i te huru o te fenua, te mau ohipa e ravehia i taua vahi ra, e rave rau atu â. No reira eita ˈtura ïa te amuiraa kerisetiano e haamau i te hoê haapueraa ture e ore e tia ia ofatihia no te fetii rahi o te mau taeae o te ao atoa nei. Eita atoa e tia i te mau matahiapo ia faahepo i to ratou iho mau hinaaro i te nǎnǎ a te Atua. Teie râ, mai te peu e e faanehenehe te hoê taata poro o te Basileia ia ˈna ma te hoê huru faanehenehe e huru ê ai te amuiraa aore ra e faaino i te taviniraa, mea tano iho â ïa ia aˈo ia ˈna ma te maitai. E farii anei outou i taua huru aˈoraa nei ma te haehaa, ma te faaite atu hoi e te tiaturi mau ra outou ia Iehova? — Hebera 12:7.
Ia tiaturi na tatou i te turu ta te Atua e horoa mai nei na te feia e imi ra i te Basileia
11. Nafea vetahi pae ia horoa rahi i to ratou taime no te maimi i te mau taoˈa materia, e no te aha e ere i te mea maitai?
11 “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33). Mea peapea mau â ia ite e aita vetahi e faaroo ra i taua aˈoraa nei! A titau noa ˈi ratou i te moemoeâ o te ruperupe i te pae no te moni, te imi uˈana nei ratou i te mau taoˈa materia, i te hoê haapiiraa teitei aˈe e te hoê toroa faahiahia roa ˈtu â, ‘ma te tiaturi i ta ratou ra taoˈa’. (Salamo 49:6.) Teie ta Solomona e faaara maira ia tatou: “Eiaha e faahope i te puai i te taoˈa ia rahi. (...) E tiatonu â oe i to oe mata i te taoˈa ra e aita nei ïa? te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi ra.” — Maseli 23:4, 5.
12. Nafea te mau taata i opua maite e ia monihia ratou ‘i te patiatia-pǔpǔ-raa ia ratou iho i te oto e rave rahi’?
12 I to ˈna aˈe pae, te horoa maira te aposetolo Paulo i teie nei faaararaa: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pǔpǔ roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:10). I roto i te hoê uiuiraa manaˈo i neneihia i roto i te hoê vea (U.S.News & World Report), ua parau o Douglas LaBier e e rave rahi mau taurearea tane e mau taurearea vahine teie e haa nei ia monihia ratou “teie e ore e mauruuru nei, teie e peapea nei, teie e hepohepo nei, teie e manaˈo nei e mea faufaa ore ratou, e mai te huru ra e ua inohia to ratou upoo e teie e fifi nei i te pae tino: maˈi upoo, mauiui te tua, te vairaa maa, aita e taoto maitai e aita e hinaaro e tamaa”.
13. No te aha e mea maitai mau â ia mauruuru ‘i te maa e te ahu’?
13 Te feia e tiaturi nei ia Iehova teie e ore e roohia nei i te mau mauiui e te mau tapitapiraa e rave rahi. Parau mau, te mauruuru-noa-raa ‘i te maa e te ahu’, e titau iho â ïa i te hoê huru oraraa ieie ore (Timoteo 1, 6:8). Teie râ, “aita e faufaa to te taoˈa i te mahana e tupu ai te riri ra”. (Maseli 11:4.) Hau atu, ia tavini hau atu â tatou i to tatou Atua, te haapapu ra ïa tatou e ‘na Iehova te maitai i taoˈahia ˈi; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira’. — Maseli 10:22.
‘E imi i te hau e e aruaru atu’
14, 15. a) Eaha te huru uiraa tei faaore i te hau o vetahi mau amuiraa? b) Nafea tatou e nehenehe ai e tamau â i te faatupu i te hau ia tupu te tahi mau au-ore-raa?
14 E nehenehe atoa ta tatou e faaite i to tatou tiaturi ia Iehova ia ‘imi tatou i te hau e ia aruaru atu’ i roto i to tatou mau auraa e to tatou mau hoa kerisetiano (Petero 1, 3:10-12) E rave rahi hoi teie e tatamaˈi nei no nia i te tahi mau ohipa faufaa ore: te faaunaunaraa i te Piha o te Basileia, te tatuhaaraahia te mau tabula fenua a te amuiraa, te mau haapiiraa buka, te opereraa i te mau vea e te mau buka. I roto i te tahi mau huru tupuraa, maoti hoi i te faatitiaifaro i to ratou iho mau fifi aore ra i te mau fifi i te pae no te moni ia au i te feruriraa e horoahia maira i roto i te Mataio 18:15-17, ua opua vetahi mau kerisetiano e ore e paraparau faahou te tahi e te tahi aore ra e faahuehue i te amuiraa no taua au-ore-raa no ratou ra.
15 Teie ta Iakobo e parau ra: “E ueuehia te parau-tia ma te hau e te feia e faatupu i te parau hau ra.” (Iakobo 3:18). Ia vai noa mai te hau, ia ineine ïa outou i te farii i te mau mea e auhia e vetahi ê aore ra ia fati i mua i te manaˈo o vetahi ê, noa ˈtu eaha (hiˈo Genese 13:5-12). Ei hiˈoraa, mai te peu e putuputu e piti na amuiraa i roto i te hoê noa iho Piha o te Basileia, eiaha roa ˈtu te hoê noa ˈˈe ia manaˈo e “na ˈna” te piha e e nehenehe ta ˈna e faahepo atu i te mau mea e auhia e ana i te tahi atu amuiraa no nia paha i te hora o te mau putuputuraa aore ra te tahi atu mau tumu parau. Ia upootia na te faatura te tahi i te tahi e te tahoê-maite-raa e tia ˈi.
16. No te aha e mea faufaa roa ia farii i te faanahoraa teotaratia i roto i te utuafare fetii e te amuiraa?
16 E nehenehe tatou e ape e rave rahi mau au-ore-raa ia farii tatou i te faanahoraa teotaratia e ia faaea noa tatou i nia i to tatou parahiraa (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 5:22-27). Ia faatura te vahine i te hinaaro o ta ˈna tane, ia auraro te mau tamarii i to ratou mau metua e ia auraro te mau tavini tauturu i te aratairaa a te mau matahiapo, e “ati hoi [to ratou huru] no te maitairaa o te mau tiaatiraa atoa [o te amuiraa] e te puai au o te mau vahi atoa ra, tupu aˈera te tino i te rahiraa ei [maitai no ˈna iho] ma te aroha”. (Ephesia 4:16.) Parau mau, e itehia i te tahi taime i te mau tane, te mau metua e te mau matahiapo ia rave i te tahi mau hapa (Roma 3:23). Teie râ, e maitai anei te huru tupuraa ia patoi atu tatou, ia amuamu aore ra ia patoi tatou i te pee i te mau aratairaa papu maitai? Mea maitai aˈe ia faaea noa tatou i nia i te parahiraa ta te Atua i horoa mai e ia imi i te hau.
E faaitoito anaˈe na i roto i te taviniraa
17. Eaha te mau tumu ta vetahi pae e horoa nei no te faatitiaifaro i ta ratou huru pororaa taipe? b) Nafea Iesu ia faaitoito i te mau kerisetiano ia faaruru atu i te mau fifi ta ratou e farerei nei?
17 No te rahiraa o te mau kerisetiano, te vahi fifi roa ˈtu â te auraroraa ïa i te faaueraa oia hoi te pororaa i te parau apî maitai (Mataio 24:14; 28:19, 20). Mea haihai roa hoi ta vetahi pae taime e horoa nei i roto i te taviniraa, ma te parau paha e mea fifi roa na ratou ia faarahi atu â no ta ratou ohipa e no ta ratou mau hopoia i te pae no te utuafare. E faito teimaha mau iho â ta “te mau mahana hopea” i nia i te taata tataitahi (Timoteo 2, 3:1). Te faaara maira râ Iesu ia tatou ia ore tatou ia ‘teimaha i te peapea o te oraraa nei’. A ino noa ˈtu ai te mau fifi, e tia i te mau kerisetiano ‘ia nânâ i to ratou mata i nia, e faateitei i to ratou upoo’. (Luka 21:28, 34.) Te hoê o te mau ravea faahiahia roa ˈˈe no te ‘faaruru atu’ i te mau aroraa a Satani te “faatamaaraa ïa i to [tatou] avae i te faaineineraa o te evanelia ra o te hau”, na roto i te apiti-tamau-raa ˈtu i roto i te ohipa pororaa. — Ephesia 6:14, 15.
18. Eaha te tumu vetahi e ore ai e apiti tamau atu i roto i te ohipa pororaa?
18 I te tau o te aposetolo Paulo, e rave rahi mau kerisetiano (i roto i te tahi iho â râ mau amuiraa) ‘e imi na i to ratou iho maitai, eiaha râ i to Iesu Mesia’. (Philipi 2:21.) Te na reira atoa ra anei vetahi o tatou nei i teie nei mahana? Peneiaˈe aita ratou e faariro ra i te Basileia mai ta te taata o te parabole e faariro mai te “poe maitai roa ra” tei iteahia e ana e ua ineine roa oia i te hoo i ta ˈna mau taoˈa atoa ia noaa mai taua poe ra (Mataio 13:45, 46). Ma te haapeapea no to ratou iho mau maitai, mea iti roa ïa ta ratou ohipa e rave e te pûpû nei ratou na te Atua i te hoê taviniraa taipe. Teie râ, eiaha ia moehia ia tatou e na te here ia Iehova e ia vetahi ê e faaitoito i te kerisetiano mau ia poro, noa ˈtu â ïa e aita o ˈna e hinaaro mau ra e aparau atu i te mau taata ta ˈna i ore i matau. — Mataio 22:37:39.
19. No te aha o Iehova e ore ai e farii i te mau tutavaraa haumani, e nafea tatou e nehenehe ai e hiˈopoa i te taviniraa ta tatou e pûpû atu na ˈna?
19 Mai te peu e aita tatou e hinaaro mau ra e poro, e ere ïa to tatou here ia Iehova e to tatou tiaturi ia ˈna i te mea hohonu. Ua na ô atura o Davida ia Solomona e: “Ia ite hua oe i te Atua o to metua nei, a haamori ai ia ˈna ma te aau mau, e ma te tia roa: e imi hoi Iehova i te mau aau atoa ra, e te ite ra oia i te mau manaˈo atoa.” (Paraleipomeno 1, 28:9). Eita ta tatou e nehenehe e haavare ia Iehova na roto i te tahi mau tutavaraa haumani. Eita atoa Iehova e au mai ia apiti tamau atu tatou i roto i te pororaa mai te peu e pûpû atu tatou i te hoê tuhaa o ta tatou hoi e nehenehe e rave ma ‘te faaitoito hua’. (Luka 13:24.) E tia i te mau kerisetiano tataitahi ia hiˈopoa maite i ta ˈna ohipa pororaa e ia aniani e te rave mau ra anei oia mai ta ˈna e nehenehe mau e rave. Peneiaˈe o ˈna i te ite e e tia ia ˈna i hiˈopoa faahou i te mau mea ta ˈna e tuu ra i nia i te parahiraa matamua o to ˈna oraraa.
E faaitoito mai te hiˈoraa o vetahi pae ia tatou ia ‘rave i te parau maitai ra’
20. No te aha e mea maitai ia hiˈopoa i te hiˈoraa maitai ta to tatou mau hoa kerisetiano e horoa mai nei?
20 Eita tatou e tavini i te Atua “[ma te faaau i te ohipa i ravehia e] vetahi ê”. (Galatia 6:4.) Teie râ, e nehenehe te hiˈoraa maitai o to tatou mau hoa e faaitoito ia tatou ia rave hau atu â. Teie hoi ta te aposetolo Paulo iho i parau: “Ei pee mai outou ia ˈu mai ia ˈu atoa e pee i te Mesia.” (Korinetia 1, 11:1). E hiˈopoa anaˈe na e hia rahiraa hora ta te mau taeae e horoa nei no te ohipa pororaa i te mau avae atoa. Ei hiˈoraa, mai te matahiti 1979 e tae mai i te matahiti 1987, i te mau Etats-Unis, te faito hora i horoahia e te feia poro i te mau avae atoa i roto i te ohipa pororaa ua taeahia ïa ia ratou mai te 8,3 e tae au i te 9,7. Ua maraa tamau te hora i horoahia e to tatou mau taeae kerisetiano, i roto i te pororaa. Mai te reira atoa anei no outou?
21. Na te aha e faaitoito ra i te mau kerisetiano ia rave i te taviniraa pionie? A horoa mai i te hoê hiˈoraa.
21 Ma te faaitoitohia e te hiˈoraa itoito mau o to ratou mau hoa, te rave tamau nei e rave rahi mau Ite i te taviniraa pionie tamau. I te hoê mahana, i Californie (Etats-Unis), ua faaauhia maira i te hoê vahine kerisetiano apî o Angela te iˈoa, i te hoê ohipa faahiahia mau, e tae noa ˈtu i te hoê pute ia nehenehe oia ia tamau â i ta ˈna tau haapiiraa i te fare haapiiraa tuatoru ta ˈna e hinaaro. Teie râ, ua maiti o Angela i te taviniraa ma te taime taatoa. Eaha te tumu? “Ia ˈu i amuimui atu i roto e rave rahi mau pionie, ua ite aˈera hoi au i to ratou oaoa hohonu, eiaha noa no ta ratou taviniraa, no to ratou atoa râ mau auraa e o Iehova. Ua hinaaro vau e ite i taua oaoaraa hohonu ra.”
22. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia faaohipa tatou i te mea ta tatou e haapii ra?
22 Te hinaaro atoa ra anei outou e ite “i te hoê oaoaraa hohonu”? Mai te peu e e, ‘a tiaturi ia Iehova e a rave i te parau maitai ra’! Ia turai na to outou ite ia outou ia haa ma to outou puai atoa i roto i taviniraa a Iehova! Ia faaohipa outou i te mea ta outou e haapii ra, e ite mai ïa te taatoaraa e te haere mau ra outou i mua i te pae varua e e riro outou i te faaora i te tahi mau taata (Timoteo 1, 4:15, 16). Ia pee na ïa tatou paatoa i te aˈoraa a Paulo i papaihia i roto i te Philipi 4:9: “I te mau mea ta outou i ite, ta outou i farii, ta outou i faaroo, e ta outou i hiˈo mai ia ˈu nei, e rave ïa: e e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou.”
Ei haapoto-noa-raa
◻ Eaha te tia ia tatou ia rave i muri aˈe i to tatou hiˈoraa i roto i te hiˈo o te Parau a te Atua?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e haere i mua i roto i to tatou mau auraa e vetahi pae?
◻ No te aha e mea maamaa mau ia maimi i te mau taoˈa materia?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e maimi i te hau i roto i te amuiraa?
◻ Na te aha e faaitoito ia tatou ia apiti maite atu i roto i te ohipa pororaa?
[Hohoˈa i te api 28]
Eita e navai ia hiˈo noa tatou i ta tatou mau hapa i te pae varua. E tia râ ia tatou ia haapae roa i te reira!
[Hohoˈa i te api 29]
E pinepine te feia e opua nei e ia monihia ratou i te patiatia pǔpǔ roa ia ratou i “te oto e rave rahi”.