Te aratai nei te ite mau no nia i te Atua e ta ˈna Tamaiti i te ora
“Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai. — IOANE 17:3.
1. No te aha te ite no nia i te Atua e ia Iesu Mesia e riro ai ei mea faufaa roa?
NO TE feia e hinaaro e ora e a muri noa ˈtu, mea faufaa roa te ite mau no nia i te Atua e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. “O tei [te Atua] hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4). Taua ite ra, e vai ra i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia, o te haapii maira ïa o vai mau na te Atua e eaha mau na ta tatou hopoia i mua ia ˈna (Timoteo 2, 3:16, 17; Ioane 1, 2:17). E tauturu atoa oia ia tatou ia ite e o vai mau na o Iesu Mesia e eaha to tatou tiaraa i mua ia ˈna. — Salamo 2:12; Philipi 2:5-11.
2. Eaha te nehenehe e roohia i nia ia tatou mai te peu e aita i noaa ia tatou i te ite mau ra?
2 Ia ore anaˈe te ite mau, e nehenehe tatou e riro roa i te mau haapiiraa hape ta te enemi o te Atua, te Diabolo ra o Satani e pûpû mai nei; oia hoi te “haavare, e e metua hoi no te haavare”. (Ioane 8:44.) Oia mau, ia faariro tatou i te haapiiraa hape ei haapiiraa mau, o te patoi i te Parau a te Atua, e ia haapii tatou i te reira, te haafaufaa ore ra ïa tatou ia Iehova e te patoi atura tatou ia ˈna. E tia ˈtura hoi ia tatou ia heheu i te mau Papai ia nehenehe tatou e taa i te mea tano e te mea hape (Ohipa 17:11). Eita tatou e hinaaro e hoê â to tatou huru e taua mau taata ra i “tamau noa hoi i te haapii, aore roa râ i noaa te ite i te parau mau”. — Timoteo 2, 3:1, 7.
3. Eaha ta te Bibilia e haapii maira ma te maramarama maitai no nia i te Atua, ia Iesu Mesia e te varua moˈa?
3 Mai ta tatou i ite i roto i te tumu parau na mua ˈtu, e ere te haapiiraa no nia i te Torutahi i te hoê haapiiraa bibilia. I roto i ta ˈna Parau, te haapapu maitai maira te Atua e o ˈna te Poiete o te mau mea atoa e te mea matamua ta ˈna i poiete i roto i te raˈi o ta ˈna ïa Tamaiti (Apokalupo 4:11; Kolosa 1:15, 16). I muri iho, ua tono maira oia i taua Tamaiti ra i nia i te fenua nei i roto i te huru o te taata, ia nehenehe oia ia horoa i te tusia taraehara ei hoo i te hara a te huitaata nei, e ia nehenehe oia ia hopoi mai na te mau taata aau tae, i te hoê maramarama rahi no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa (Mataio 20:28; Ioane 6:38). I roto râ i te roaraa o te mau senekele, ua tauihia te auraa o taua haapiiraa iti nei e te maramarama maitai: e mau taata taa maitai te Atua e te Mesia; area te varua moˈa ra, e ere hoi i te taata, o te puai ohipa râ o te Atua. Maoti te reira, ua riro maira te haapiiraa no nia i te Torutahi ei haapiiraa tumu na te amuiraa faaroo kerisetiano.
“O vau e te Metua ra, hoê â ïa”
4. No te aha hoi e ere i te parau mau ta te mau Ekalesia e parau ra no nia i te Ioane 10:30?
4 Noa ˈtu â ïa e aita taua irava nei e faahiti ra i te parau no te toru o te taata, e pinepine te mau Ekalesia i te faahiti i te mau parau e itehia i roto i te Ioane 10:30 no te turu i te haapiiraa o te Torutahi. Teie hoi ta Iesu e parau ra: “O vau e te Metua ra, hoê ïa.” Teie râ, te hinaaro ra anei Iesu e parau e o ˈna te Atua Puai-Hope i roto i te hoê huru ê atu? Eita, eita e nehenehe, i te mea hoi e ua faaite noa o ˈna e o ˈna te Tamaiti a te Atua, i raro aˈe oia ia ˈna e te auraro ra oia ia ˈna. Eaha ïa te auraa te mau parau a Iesu i faahitihia i roto i te Ioane 10:30?
5, 6. a) Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau ia parau oia e “O vau e te Metua ra, hoê â ïa”? b) Nafea te mau auraa e tahoê ra i te mau pǐpǐ a Iesu te tahi e te tahi, ia tauturu mai ia tatou ia taa maitai i te auraa o taua mau parau ra?
5 Na roto i taua mau parau nei, te hinaaro ra Iesu e parau e hoê â manaˈo e hoê â opuaraa ta raua. O ta te Ioane 17:21, 22 ïa e faaite ra i reira to Iesu pureraa i to ˈna Metua no ta ˈna mau pǐpǐ i te na ôraa e: “Ia riro ratou atoa ei hoê; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua (...), ia riro ratou ei hoê mai ia tâua hoê nei.” Ua pure anei Iesu e ia riro mai ta ˈna mau pǐpǐ ei hoê aˈe taata? Aita, ua pure râ oia e ia tahoê ratou, mai ia ˈna e to ˈna Metua, i roto i te hoê â manaˈo e te hoê â opuaraa.
6 E itehia taua manaˈo nei i roto i te Korinetia 1, 1:10, i reira to Paulo parauraa i te mau kerisetiano e: “Te aˈo atu nei au ia outou (...) e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.” No reira, a parau ai Iesu e o ˈna e to ˈna Metua hoê â ïa, aita o ˈna i hinaaro e parau e hoê noa taata raua; oia atoa hoi ia ˈna i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia riro ratou ei hoê, aita o ˈna e hinaaro ra e parau e e riro mai ratou ei hoê anaˈe taata.
O vai mau na “te Logo”?
7. a) Eaha ta te amuiraa faaroo kerisetiano e parau ra no nia i te Ioane 1:1? b) I roto i te Ioane 1:1, na te aha e faaite oioi maira e aita e faahitihia ra i te parau no nia i te tahi torutahi?
7 Nafea ïa tatou, ia papu i te mau parau i papaihia i roto i te Ioane 1:1? Mai teie te huru to te Bible de Jérusalem huriraa i taua irava nei: “I vai na te Parau i te matamua ra e tei te Atua ra te Parau e e Atua hoi te Parau.” Te na ô râ te Ioane 1:14 e: “Ua riro mai te Parau ei tino e ua parahi mai i rotopu ia tatou nei.” Te faahua parau nei te amuiraa faaroo kerisetiano e taua “Parau” aore ra “Logo” ra (Logos na roto i te reo heleni) i haere mai i nia i te fenua nei tei mairihia i te iˈoa o Iesu Mesia, o te Atua Puai-Hope ïa. E nehenehe râ tatou e tapao mai e, i roto atoa i te Bible de Jérusalem, e taiohia i roto i te Ioane 1:1: “Tei te Atua ra te Logo.” Te taata i pihai iho i te tahi atu taata e ere ïa o ˈna iho taua taata ra. No reira, te faaite atoa maira taua huriraa nei e tei mua tatou e piti na taata taa maitai. Hau atu, aita e faahitihia ra te parau no te toru o te taata, o te amuihia mai i na taata e piti no te riro ei torutahi.
8. Mea nafea vetahi mau huriraa o te Bibilia ia huri i te Ioane 1:1?
8 Ia huri te Bible de Jérusalem i te tuhaa hopea o te Ioane 1:1 na roto i te parau ra “Tei te Atua ra te Parau”, mea taa ê ïa ta vetahi huru huriraa i taua irava nei. Teie vetahi o taua mau huriraa ra:
1864: “e e atua te Logo.” The Emphatic Diaglott, a Benjamin Wilson, New York et Londres.
1879: “e e atua te Logo.” La Sainte Bible, L. Segond et H. Oltramare.
1908: “e mai te atua ra te huru te Logo.” La Sainte Bible, L. Segond et H. Oltramare (hiˈo te mau nota a Decoppet: “hoê huru e te Atua”; Pirot et Clamer: “mai te atua ra te huru te Parau”; te faahiti ra o Lagrange i te parau no “te huru atua”; Fillion, i te “huru atua”; e Crampon 1904, i roto i ta ˈna faataara parau no te parau ra Logo, mai te “huru atua i roto ia Iesu Mesia”).
1928-1947: “e e atua te Logo.” La Bible du Centenaire, Société biblique de Paris.
1935: “e huru atua te Logo.” The Bible — An American Translation, a J. M. P. Smith raua o E. J. Goodspeed, Chicago.
1935: “e atua te Logo.” A New Translation of the Bible, a James Moffatt, New York.
1978: “e e huru atua te Logo.” Das Evangelium nach Johannes, a Johannes Schneider, Berlin.
Oia atoa, i te matahiti 1950 (1963 no te neneiraa farani, mai teie te huru ta Te mau Papai heleni kerisetiano — Tatararaa a te ao apî, tatararaa i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., huriraa i taua irava nei: “e e atua te Logo.”
9. Eaha te itehia na mua noa ˈˈe i te théos (atua) matamua e farereihia i roto i te Ioane 1:1 i roto i te huriraa heleni, e haapapu maira e te faahitihia ra te parau no nia i te Atua Puai-Hope?
9 Ua tano mau anei taua mau huriraa ra ia au i te faataaraa parau a te Ioane 1:1 i roto i te huriraa heleni? E ua tano mau â. I roto i te Ioane 1:1, e farereihia e piti taime te parau ra théos (atua na roto i te reo heleni). I te taime matamua, te faataa ra oia i te parau no te Atua Puai-Hope, e tei pihai iho hoi ia ˈna te Parau: “e tei te Atua [te hoê huru o te parau ra théos] ra te Logo [Logos].” Na mua ˈˈe i taua théos matamua ra, te vai ra ïa te faataa iˈoa heleni ra ho, oia hoi te auraa te faahitihia ra ïa te parau no te hoê taata ê atu, e i ǒ nei te faahitihia ra hoi te parau ra Atua Puai-Hope: “e tei [te] Atua ra te Logo.”
10. Te oreraa e faaohipahia i te faataa iˈoa ra ho i mua i te piti o te théos e farereihia i roto i te Ioane 1:1, eaha ta te reira e haapapu maira?
10 Teie râ, i roto i te tuhaa hopea o te Ioane 1:1, te huri ra te mau tatararaa i faahitihia ˈtu i te paratarapha 8 i te théos na roto i te parau ra “huru atua”, “atua” (“a” nainai) maoti hoi te parau ra “Atua”. No te aha hoi te reira? No te mea, i roto i te huriraa heleni, e iˈoa nainai noa e e ateributi atoa te piti o te théos, e itehia i mua i te ihoparau haa, e aita hoi te faataa iˈoa heleni ra ho. I roto i te irava e parauhia ra, te faataa maira taua faanahoraa parau nei i te hoê huru e ati maite atu i te iˈoa. Te haamaramarama maira oia no nia i te huru o te Logo: i te mea hoi e “huru atua” oia, e e “atua”, eiaha râ te Atua Puai-Hope. E tano maitai taua parau nei i te mau irava e rave rahi o te mau Papai e faaite mai e te “Logo” e afai parau ïa na te Atua, i tonohia mai e te Atua i nia i te fenua nei. I roto i te Ioane 1:18, teie ta tatou e taio: “Aore e taata i ite i te Atua; te atua otahi [oia hoi “te atua i fanau tahi ra”, te Tamaiti i poietehia e te Atua Puai-Hope i roto i te mau raˈi ra] o te Tamaiti fanau tahi ra i nia i te ouma o te Metua ra, oia [tei haere mai i nia i te fenua nei, te taata ra o Iesu, e tei] faaite mai ia ˈna [te Atua Puai-Hope].”
11. A faaite mai na i te hoê hiˈoraa bibilia i reira te taata huri e amui mai ai te faataa iˈoa ra “hoê aore ra e”, inaha aita hoi to roto i te huriraa heleni. A faataa mai e no te aha.
11 Mea rahi roa te mau irava bibilia e ateributi te iˈoa, e aita hoi e faataa iˈoa i roto i te irava heleni; ta te feia huri ïa e haapapu maitai mai, i te tahi taime, ia titau te reo farani i te reira, na roto i te tuuraa i te faata iˈoa na mua ˈˈe i taua iˈoa ra “te”. E tatara mai taua huru huriraa nei i te huru o te iˈoa aore ra o te mea e parauhia ra. Ei hiˈoraa, i roto i te Mareko 6:49, ia ite mai te mau pǐpǐ a Iesu ia ˈna i te haereraa mai na nia i te pape, teie ta te Bible du roi Jacques e parau ra: “Ua manaˈo aˈera ratou e e varua (heleni: phantasma).” Area te Tatararaa a te ao apî ra, mai teie ïa te huru ta ˈna huriraa i taua irava ra ma te tano hoi i te na ôraa e: “Te tahi mea tei fa mai!”
12. Eaha te faaohiparaa mai te reira te huru no nia i te faataa iˈoa e itehia i roto i te Ioane 8:44?
12 E itehia te hoê hiˈoraa mai te reira te huru i roto i te Ioane 8:44 i reira o Iesu, ma te faahiti i te parau no nia i te Diabolo e na ô ai e: “E taparahi taata oia mai te matamua mai â.” I roto atoa i te Ioane 1:1, na roto i te reo heleni tumu, to na mua ˈˈe te ateributi ra “taparahi taata” i te ihoparau haa ra e aita hoi e faataa iˈoa. E huru mau atura ïa teie no te Diabolo e faataahia ra. — Hiˈo Mareko 11:32; Ioane 6:70; 8:44; 9:17; 10:1, 13, 21.
“Tau Fatu e tau Atua!”
13, 14. No te aha o Toma i nehenehe ai e parau ia Iesu e “to ˈu Atua” ma te ore hoi e hinaaro e parau e o Iesu ra o Iehova ïa?
13 Te faahiti atoa ra te mau taata e turu ra i te torutahi i te Ioane 20:28 no te turu i ta ratou haapiiraa. I roto i taua irava nei, te parau ra o Toma ia Iesu e: “E tau Fatu e tau Atua.” Mai ta te mau paratarapha na mua ˈtu e faaite ra, aita roa ˈtu e tumu e vai ra ia ore o Toma e faaohipa i te parau ra “Atua” no Iesu. I roto to ˈna oraraa hou oia e riro mai ai ei taata, e atua hoi te Mesia; e taata puai, mai te atua ra te huru; e mai to ˈna mai â poheraa e to ˈna faatia-faahou-raahia no te ora i nia i te raˈi, aita e feaaraa e ua fanaˈo faahou oia i taua tiaraa. Ua faahiti atoa o Iesu i te mau Salamo no te faaite e ua mairihia te tahi mau taata puai ei “atua”. (Salamo 82:1-6; Ioane 10:34, 35.) Area te aposetolo Paulo ra, teie ïa ta ˈna i papai: “(E rave rahi te atua, e rave rahi hoi te fatu mai te reira te huru.)” (Korinetia 1, 8:5). Area o Satani ra e parauhia ïa oia “te atua o teie nei ao”. — Korinetia 2, 4:4.
14 E tiaraa teitei aˈe to te Mesia i to te mau taata tia ore aore ra i to Satani. Mai te peu e e parauhia ratou e mau “atua”, mea tia atoa ïa ia na reirahia o Iesu i te pii. I te mea hoi e e parahiraa faahiahia mau to ˈna i pihai iho ia Iehova, e “[atua otahi]” oia (Ioane 1:18); e “Atua puai” atoa oia (Isaia 9:6) e e “atua”. (Ioane 1:1.) Ua tano maitai atura ïa o Toma i te parauraa ˈtu ia Iesu mai ta ˈna i parau. Ta ˈna e hinaaro ra e parau, oia ïa e atua o Iesu no ˈna, e taata puai, e atua. Aita o ˈna e parau ra e o Iehova Iesu; no reira ˈtura oia i parau atu ai ia ˈna e “tau” Atua, eiaha râ “te” Atua.
15. No te aha e nehenehe ai e parau e te faaite maramarama maitai maira te Ioane 20:31 e o vai mau na Iesu?
15 Teie te nehenehe e taiohia i roto i te irava i raro mai, i roto i te Ioane 20:31: “O teie râ tei papaihia, ia faaroo outou e, o Iesu te Mesia te Tamaiti a te Atua.” Ua ore atura ïa te mau feaaraa hopea no nia i te auraa o te mau parau a Toma. Oia mau, te haapapu maitai maira te papai bibilia e e Tamaiti Iesu na te Atua, e ere râ oia i te Atua Puai-Hope iho.
Aita o ˈna i tuea i te Atua
16. Eaha te pariraa a te mau ati Iuda ia Iesu? Mea nafea to Iesu pahonoraa ˈtu i taua pariraa ra?
16 Te faaohipa nei te mau Ekalesia i te tahi atu irava o te mau Papai, te Ioane 5:18. Te faataahia ra e te hinaaro ra te mau ati Iuda e taparahi ia Iesu no te mea “oia atoa râ i faafaito ia ˈna iho i te Atua, oia i parau ra e, O te Atua to ˈna Metua mau”. Teie râ, na vai hoi e parau ra e ua faafaito Iesu i te Atua? Papu maitai e e ere na Iesu iho. Inaha hoi, te haamaramarama maitai maira oia i taua tumu parau ra i te irava i muri iho (te Ioa 5 irava 19), i reira to ˈna parauraa e: “Eita e tia ta te Tamaiti ia rave oia anaˈe ihora, maori râ o ta ˈna i ite i te Metua i te raveraa ra.” No reira, aita o Iesu e faahua parau ra e o te Atua Puai-Hope o ˈna, e te faafaito ra oia ia ˈna. Aita, te faaite ra râ oia i te mau ati Iuda e ua hape ratou, e ere o ˈna te Atua, o te Tamaiti râ a te Atua; e i te mea hoi e o ˈna te afai parau a te Atua, eita ˈtura ïa ta ˈna e nehenehe e rave i te tahi ohipa oia anaˈe ihora. E nehenehe anei ta tatou e manaˈo e e parau te Atua Puai-Hope o te ao taatoa nei e eita ta ˈna e nehenehe e rave i te tahi ohipa o ˈna anaˈe ra? Inaha, e pariraa hoi teie na te mau ati Iuda ia Iesu, e ua pahono atu Iesu i taua pariraa ra.
17. a) Eaha te faaiteraa maramarama maitai ta te Parau a te Atua e horoa maira no nia i te huru mau o Iehova, o Iesu Mesia e o te varua moˈa? b) Nafea tatou ia faariro i te mau irava atoa o te mau Papai e horoahia mai e te feia e turu ra i te torutahi no te faatano i nia i ta ratou tiaturiraa?
17 No reira, te haapapu maitai maira te faaiteraa a te Atua i roto i ta ˈna Parau, a Iesu e a te mau pǐpǐ a Iesu, e e nau taata taa maitai te Atua Puai-Hope e o Iesu Mesia, te Metua e te Tamaiti. Oia atoa, te haapapu maira taua faaiteraa ra e e ere te varua moˈa te toru o te taata o te tahi torutahi, o te puai ohipa râ o te Atua. Mea faufaa ore hoi ia tuatapapa i te tahi mau irava o te mau Papai i rapaeau mai i to ratou iho tumu parau, aore ra ia faahuru ê i te auraa, no te turu i te haapiiraa no nia i te Torutahi. Oia mau, te mau irava atoa e faahitihia ei haapapuraa, ia faaauhia ïa te reira i te faaiteraa ta te Bibilia e horoa ra i roto i to ˈna taatoaraa.
No te aha hoi te hoê manuïaraa mai te reira te huru?
18. No hea mai te haapiiraa no nia i te Torutahi?
18 Ia hiˈopoa tatou i te tumu parau no nia i te “Aamu no nia i te haapiiraa o te Torutahi” i te api 18, e tapaohia e no roto mai te Torutahi i te mau haapiiraa etene. Oia mau, e ere roa ˈtu i te hoê haapiiraa bibilia, ua rave mai râ te amuiraa faaroo kerisetiano i te reira i te senekele 4. Teie râ, na mua ˈˈe i taua tau ra, e haamorihia na te mau atua torutahi i Babulonia, i Aiphiti e i roto i te tahi atu mau tuhaa o te ao nei. Ua faaô mai atura te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê haapiiraa etene i roto i ta ˈna mau haapiiraa. Ua tupu te reira maoti te turu a te emepera roma ra o Constantin; aita hoi oia i hinaaro e ite i te parau mau no nia i taua tumu parau ra, ua hinaaro râ oia e faaetaeta i to ˈna aorai tei î i te mau etene e te mau apotata o te kerisetianoraa. Ma te ore roa ˈtu hoi e riro ei haapiiraa kerisetiano, ua riro te Torutahi ei haapapuraa e ua faaatea ê te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau haapiiraa a te Mesia, no te pee i te haapiiraa a te etene.
19. No te aha te haapiiraa no nia i te Torutahi i farii-rahi-hia ˈi?
19 No te aha hoi taua haapiiraa nei i ite ai i te hoê manuïaraa mai te reira te huru. Aita roa ˈtu hoi te reira e tavini ra i te Atua ia faataahia oia ma te papu ore i roto i to ˈna mau auraa e Ta ˈna tamaiti e To ˈna varua moˈa; e aita hoi te mau taata i riro i taua huru papu ore ra, i maitai mai. I te tahi aˈe pae, rahi noa ˈtu â te taata e te mau opuaraa a te Atua i te ore e papu maitai i roto i te feruriraa o te taata, rahi noa ˈtu â ïa te Diabolo ra o Satani i te faufaahia; oia mau, te ‘haapouri nei’ taua enemi o te Atua ra, oia iho hoi te ‘atua o teie nei ao’, ‘i te aau o te feia faaroo ore ra’. (Korinetia 1, 4:4.) Area te mau tia faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano ra, te mauruuru noa nei ïa ratou i taua haapiiraa nei, inaha hoi, te faatiaturi nei ratou i te taata e o te feia anaˈe e tuatapapa nei i te parau no nia i te Atua te nehenehe e taa i te auraa o te mau haapiiraa bibilia. Te tauturu maira hoi taua huru tupuraa nei ia ratou ia tapea i to ratou mana i nia i te mau nunaa rahi taata.
20. a) Eaha te parau mau ohie roa no nia i te Torutahi? b) Eaha ïa te auraa no tatou nei ia noaa te ite mau no nia i te mau parau mau e faatiamâ?
20 Inaha, mea ohie roa te parau mau e e nehenehe te hoê tamarii rii e papu i te reira. Oia mau, ua ite maitai te hoê tamaiti iti e e ere o ˈna to ˈna iho metua tane, mea taa ê o ˈna i to ˈna metua tane. O ta te Bibilia ïa e hinaaro râ e parau ia parau oia e e Tamaiti o Iesu Mesia na te Atua. E parau mau ohie roa hoi teie, e ere râ mai te reira te huru no te haapiiraa no nia i te Torutahi. E haavare taua haapiiraa nei; no ǒ mai iho â te reira i “tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9.) I te tahi aˈe pae, e faatiamâ te mau parau mau ohie e te mahanahana atoa hoi no nia i te Atua, Ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia e To ˈna varua moˈa, i te mau taata mai roto mai i te faatîtîraa o te mau haapiiraa, no roto mai i te haapiiraa etene e o Satani hoi te tumu. Teie ta Iesu i parau i te feia i imi papu na i te parau mau: “E ite hoi outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32). Oia mau, ia noaa mau na ia outou i te ite mau no nia i te mau parau mau e faatiamâ e a faaohipa ˈtu ai te reira, tera te auraa “o te ora mure ore”. — Ioane 17:3.
Nafea ïa outou ia pahono mai?
◻ No te aha te ite no nia i te Atua e ia Iesu Mesia e riro ai ei mea faufaa roa?
◻ Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau ia parau oia e “O vau e te Metua, hoê â ïa”?
◻ Mea nafea te Ioane 1:1 ia faaite mai i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te Logo e te Atua?
◻ No te aha o Toma i nehenehe ai e parau ia Iesu E “to ˈu Atua”?
◻ No hea mai te haapiiraa no nia i te Torutahi, e o vai hoi te tumu?
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
Aamu no nia i te haapiiraa o te Torutahi
Teie te nehenehe e taiohia i roto i te Nouvelle Encyclopédie britannique (1985, Micropædia, Tuhaa 11, api 928) i roto i te parau ra “Torutahi”: “Eita te parau ra Torutahi e farereihia i roto i te Faufaa Apî. Aita hoi taua haapiiraa nei e faataa-maitai-hia ra i reira. Ma te papu maitai, aita o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i hinaaro e ore e farii i te Shema o te Faufaa Apî oia hoi, ‘E faaroo mai, e Iseraela e: O te Fatu to tatou Atua, hoê hoi Fatu!’ (Deut. 6:4).” Te na ô râ taua buka nei e: “Ua tupu mǎrǔ noa mai taua haapiiraa ra i roto e rave rahi senekele e na roto atoa hoi e rave rahi mau manaˈo patoi. (...) I te matahiti 325, ua haamau aˈera te apooraa no Nicée i te niu o taua haapiiraa ra ma te parau e ‘hoê â huru naturaraa to te Tamaiti e to te Metua’, e te reira noa ˈtu â ïa e mea iti roa te parau e faahitihia ra no nia i te Varua moˈa. (...) I te hopearaa o te senekele 4 (...), ua tapea-noa-hia te haapiiraa no nia i te Torutahi mai te omuaraa ra iho â.”
Area te Nouvelle Encyclopédie catholique ra (1967, Tuhaa 14, api 299, beretane), te farii ra ïa oia e “te parau no nia ‘i te hoê Atua i roto e toru taata’, aita roa ˈtu ïa i haamau-papu-hia e aita atoa hoi i ô roa mai i roto i te oraraa kerisetiano na mua ˈˈe i te hopearaa o te senekele 4”. Te parau râ oia e “i ǒ te mau aposetolo, aita roa ˈtu te hoê mea e faahaamanaˈo maira i taua manaˈo nei”.
No reira, eita ˈtura ïa te haapiiraa no nia i te Torutahi no roto mai i te Bibilia. Ua fariihia te reira i te matahiti 325, i roto i te apooraa no Nicée. No roto mai hoi oia i te hoê tiaturiraa etene tei tupu na mua roa ˈˈe i taua tau ra i Babulonia, i Aiphiti e i roto vetahi atu mau vahi o te ao nei. I roto i ta ˈna buka Histoire de la civilisation (Kaisara e te Mesia 3, api 239, 240), teie ta Will Durant e parau ra: “Aita te kerisetianoraa i haamou roa i te tiaturiraa etene; ua farii mai râ oia i te reira (...). Na Aiphiti mai hoi te mau manaˈo no nia i te atua torutahi (...).”
I raro aˈe i te parau ra “toru”, te horoa mai nei te hoê buka no nia i te mau haapaoraa (An Encyclopedia of Religion, api 793, 794, neneihia e Vergilius Ferm, 1964) i te hoê tabula no nia i te mau atua torutahi e haamorihia na e to Babulonia, e te mau bouddhistes, te mau hindous, te feia no te pae Apatoerau ma, te mau taoïstes e te tahi atu mau haapaoraa, mai te mau melo no te amuiraa faaroo kerisetiano. Ei hiˈoraa, te faataa maira taua buka nei e i te fenua Inidia “te mau atua torutahi rahi roa ˈˈe, o Brahma ïa, te Poiete; o Vishnu, te Faaora; e o Shiva, te atua Haamou. O taua na atua e toru nei te tumu o te oraraa, mai na atua e toru no Babulonia o Anu, Enlil e o Ea, oia hoi te mau tuhaa o taua oraraa ra: te mataˈi, te pape e te fenua”. E nehenehe tatou e ite i te British Museum (Lonedona) te tahi mau taoˈa no nia i te mau atua torutahi tahito ra, mai te mau atua e toru no Aiphiti oia hoi, o Isis, Harpocrate e o Néphtys. Teie te parau i neneihia e te hoê buka o taua fare vairaa tauihaa tahito ra (i raro aˈe i te faatereraa a te Department of Medieval and Later Antiquities) no nia i te hoê taoˈa faanehenehe (piru) tahito: “Te hoê pae: te mau atua no Aiphiti o Horus-Baït (e upoo manu [faucon]), o Buto-Akori (te ophi) e o Hathor (e upoo rana). I te tahi aˈe pae: te hoê tuhaa o te hoê pehepehe heleni: ‘Hoê Baït, hoê Hathor, hoê Akori; hoê o ratou mana. Ia ora, e te metua o te ao nei! Ia ora, e te atua e toru huru!’ Ua riro atura ïa taua mau atua nei mai te huru ra ïa e e toru mana i roto i te hoê mana otahi, eita e ore o te atua mahana.”
Te haapapu maira te Aamu i te reira, no roto mai te Torutahi i te tiaturiraa a te mau etene. Hau atu, a haere mai ai Iesu i nia i te fenua nei, ua vai aˈena taua haapiiraa ra a hia ˈtura senekele te maororaa. I muri roa ˈˈe i te poheraa o te Mesia, ua faarue vetahi mau taata, faaitoitohia e te mau philosopho a te Etene, i te haamoriraa mau a te Atua, i haapiihia mai e Iesu e te mau aposetolo, e ua faahepo mai hoi ratou i taua haapiiraa ra.
[Hohoˈa i te api 16]
Ua pure Iesu ia hoê â manaˈo to ta ˈna mau pǐpǐ e ia hoê â ta ratou opuaraa, mai ia ˈna e to ˈna Metua.