Te mau “parau no roto mai i te Bibilia” e faahitihia ra ei haapapuraa i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi
TE FAATAAHIA ra vetahi mau irava o te mau Papai mai te mau haapapuraa no te tia-mau-raa o te Toru Tahi. Ia taio anaˈe râ tatou i taua mau irava ra, e tia ia tatou ia haamanaˈo e aita te Bibilia e aita atoa te Tuatapaparaa e turu nei i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi.
E tia ia taa i te auraa o te hoê irava e faataahia ei haapapuraa, ia au maite i te haapiiraa a te Bibilia i roto i to ˈna taatoaraa. Mea pinepine râ i te itehia e na te mau irava no reira mai te hutiraahia te hoê irava e haamaramarama mai ia tatou no nia i te auraa mau.
Hoê Atua i roto e toru taata
TE FAATAA maira te Buka parau paari katolika apî (beretane) e toru irava “haapapuraa”, ma te faˈi atoa râ e: “Aita te haapiiraa no nia i te toru tahi moˈa e haapiihia ra i roto i te F[aufaa] T[ahito]. Te haapapuraa tahito roa ˈˈe e vai ra i roto i te F[aufaa] A[pî], tei roto ïa i na episetole a Paulo, i roto iho â râ i te Kor. 2, 13:13 [irava 14 i roto i te tahi mau Bibilia] e te Kor. 1, 12:4-6. Area te mau Evanelia ra, te haapapuraa hoê roa o te Toru Tahi, tei roto ïa i te parau no nia i te bapetizoraa a Mat. 28:19.”
Ma te rave mai i Te Bibilia Moˈa (tatararaa a V.C.J.S.), e tuatapapa anaˈe na tatou e mea nafea na “taata” tootoru ra i te faahitiraahia i roto i taua mau irava nei. “Ei ia outou atoa na te karatia a to tatou Fatu ra o Iesu-Kirito, e te here o te Atua, e te niniiraa o te mau ho a te Varua-Maitai ra. Amene.” (Korinetia 2, 13:13 [14]). “E raverahi te huru o te karatia, hoe â râ Varua, E e raverahi te huru o te toroa, hoe â râ Fatu: E raverahi hoi te huru o te ohipa, hoe â râ Atua, o te ohipa i te mau meaˈtoa i roto i te taataˈtoa.” (Korinetia 1, 12:4-6). “No reira, a haere outou e haapii atu i te mau nunaaˈtoa, e e papetito atu ia ratou i te iˈoa o te Metua, e o te Tamaiti, e o te Varua-Maitai.” (Mataio 28:19).
Ua papaihia anei i roto i taua mau irava nei e ua riro te Atua, te Mesia e te varua moˈa, ei Atua toru tahi ra, e hoê â to ratou tootoru ra huru, to ratou mana e to ratou mure-ore-raa? Aita, inaha, e ere ïa no te mea e e faahitihia e toru taata te tahi i muri aˈe i te tahi, e te auraa, e toru ïa taata i roto i te hoê anaˈe.
I roto i ta raua Buka parau paari no te mau parau papai no nia i te Bibilia, no nia i te tuatapaparaa i te parau faaroo e te ekalesiatiko (beretane), te faˈi nei o McClintock raua o Strong e “te haapapu noa ra” teie mau huru parau e “e toru taata teie e faahitihia ra, (...) aita râ e haapapu mau ra e, te taai atura ratou tootoru atoa ra i roto i te huru o te Atua e te horoahia ˈtura te hanahana e au i te Atua ra i roto i te hoê â faito”.
Noa ˈtu e te turu nei te feia papai i teie buka, i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi, te faataa nei teie buka no nia i te mau tuhaa e faahitihia ra i roto i te Korinetia 2, 13:13 (14) e: “Eita ta matou e nehenehe e faaoti e hoê â mana to ratou, aore ra hoê â huru to ratou.” Te na ô faahou ra oia no nia i te Mataio 28:18-20 e: “Tera râ, aita teie noa iho irava e haapapu ra ma te taa maitai eaha te huru o taua na taata tootoru ra, aore ra to ratou aifaito aore ra to ratou huru atua.”
Te faahiti atoa ra te faatiaraa no nia i te bapetizoraa o Iesu, i te parau no te Atua e no te varua moˈa. “Hiˈo aˈera” Iesu “i te [v]arua o te Atua i te pouraa mai mai te uupa ra, e te tauraa mai i nia iho ia ˈna”. (Mataio 3:16). Aita teie irava e parau ra e e toru taata i roto i te hoê. E rave rahi taime to Aberahama, to Isaaka e to Iakoba, faahitiraahia ratou tootoru atoa ra i te hoê â taime; aita râ ratou i riro ei hoê. Oia atoa, e amui-atoa-hia i te tahi taime o Petero, o Iakobo e o Ioane, tera râ, e ere ratou i te hoê anaˈe taata. Hau atu, i te mea e ua pou mai te varua o te Atua i nia ia Iesu i to ˈna bapetizoraahia, te auraa ra, e tae roa mai i taua taime ra, aitâ o Iesu i faatavaihia ˈtura i te varua moˈa. No reira, nafea oia e nehenehe ai e riro ei melo no te hoê Toru Tahi, inaha, te titau ra te reira e ia taai noa ˈtu oia i te varua moˈa?
I roto i te Ioane 1, 5:7, te faahiti amui ra te tahi mau huriraa tahito o te Bibilia i te Metua, te Tamaiti e te varua moˈa. Te faˈi nei râ te feia tatara i te Bibilia e aita taua mau parau e vai ra i te omuaraa ra i roto i te mau Papai, ua tuuhia ˈtu râ i muri roa iho. Oia mau, ua iritihia teie irava apokirifa mai roto mai i te rahiraa o te mau tatararaa apî.
Te faahiti noa nei te tahi atu mau irava, tei faarirohia ei mau haapapuraa no te turu i teie haapiiraa, i te parau no e piti noa melo o te Toru Tahi: te Metua e o Iesu. E tuatapapa anaˈe na vetahi o taua mau irava ra.
“O vau e te Metua ra, hoe â ïa”
NOA ˈTU e aita ratou e faahiti ra i te toruraa o te taata, e pinepine taua mau parau ra, i papaihia i roto i te Ioane 10:30, i te faahitihia no te haapapu i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi. Teie râ, ua faaite o Iesu e eaha te auraa ia parau oia e “hoê â ïa” o ˈna e te Metua. I roto i te Ioane 17:21, 22, ua pure oia i te Atua “ia riro” ta ˈna mau pǐpǐ “atoa ei hoê; mai ia oe, e tau Metua, i roto ia ˈu nei ra, e mai ia ˈu hoi i roto ia oe na, ia hoê atoa ratou i roto ia tâua, (...) ia riro ratou ei hoê mai ia tâua hoê nei”. Ua pure anei Iesu ia riro ta ˈna mau pǐpǐ paatoa ei hoê anaˈe taata? Aita. Ma te papu maitai, ua pure oia ia vai hoê noa ratou — mai o ˈna iho e te Atua — ma te manaˈo hoê e te opuaraa hoê. — Hiˈo Korinetia 1, 1:10.
I roto i te Korinetia 1, 3:6, 8, te na ô ra o Paulo e: “Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faarahi i te pape, (...) Te tanu, e te faarari-pape ra hoê â ïa.” Aita o Paulo e hinaaro ra e parau e ua riro raua o Apolo ei piti taata i roto i te hoê, tera râ, ua tahoê maite raua i roto i te raveraa i te hoê anaˈe opuaraa. Te parau heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra “hoê” (hen) aita ïa to ˈna e huru otane aore ra e huru ovahine; oia hoi te auraa, “te hoê (mea)” e te faaite ra i te tahoêraa i roto i te rave-amui-raa. Tera atoa te parau ta Iesu e faaohipa ra i roto i te Ioane 10:30 no te faataa i te mau auraa i rotopu ia ˈna e to ˈna Metua. O te parau atoa ïa ta Iesu e rave ra i roto i te Ioane 17:21, 22. No reira, ia faaohipa oia i roto i teie mau hiˈoraa, i te parau ra “hoê” (hen), ua manaˈo o Iesu i te tahoêraa i te pae o te manaˈo e i te pae o te opuaraa.
No nia i te Ioane 10:30, ua parau o Ioane Kalavino (e taata tiaturi oia i te Toru Tahi) i roto i ta ˈna Faataaraa parau no nia i te Faufaa Apî, T. II, Evanelia a Ioane e: “Ua taviri rahi roa te mau taote tahito i teie irava no te haapapu e hoê â huru to Iesu Mesia raua to ˈna Metua tane. No te mea, i ǒ nei, aita roa to tatou Fatu ra o Iesu e faataa ra i te parau no te hoêraa i te pae no te huru iho, no te tuearaa râ aore ra te farii-maitai-raa i rotopu ia ˈna e to ˈna metua.”
I muri noa ˈˈe i te irava no Ioane 10:30, te faaite ra o Iesu ma te puai e aita roa o ˈna e faahua parau ra, na roto i taua mau parau ra, e o o ˈna te Atua. I te mau ati Iuda o tei na reira i te parau ma te hape mau e o te hinaaro ra e pehi ia ˈna i te ofai, ua pahono atura o Iesu e: “E parau mai ra outou iana, i ta te Metua i haamoâ, e i tono mai i te ao nei, e: Te tuhi na oe; no te mea o vau i parau e, e Tamaiti au na te Atua?” (Ioane 10:31-36, V.C.J.S.) Aita, aita roa ˈtu oia i faahua parau e o ˈna te Atua Tamaiti, ua parau râ o ˈna e e Tamaiti oia na te Atua.
“Ua faafaito anei o ˈna ia ˈna iho i te Atua”?
TE PARAU-ATOA-HIA ra e te haapapu ra te tahi atu irava o te mau Papai i te Toru Tahi; o te Ioane 5:18 ïa. Mai te Ioane 10:31-36, te hinaaro râ te mau ati Iuda e taparahi ia Iesu no to ˈna “faafaito[raa] ia ˈna iho i te Atua, oia i parau ra e, O te Atua to ˈna Metua mau”.
Teie râ, na vai e parau ra e ua faafaito o Iesu ia ˈna iho i te Atua? E ere na Iesu, no te mea te pahono ra oia i taua pariraa haavare ra i roto i te irava i muri iho: “E parau atu vau ia outou: E ore e tia i te Tamaiti ia rave i te hoe mea oia anae ra; te rave râ oia i tana i ite i te Metua i te raveraa.” — V.C.J.S.
Na roto i teie mau parau, te faaite ra o Iesu i te mau ati Iuda e aita o ˈna i aifaito i te Atua e eita ta ˈna e nehenehe e rave i te hoê ohipa na nia i to ˈna iho hinaaro. Ia manaˈo anaˈe tatou, e nehenehe anei ta te hoê taata aifaito noa i te Atua Mana-Hope ra e parau e ‘e ore e tia ia ˈna ia rave i te hoê mea oia anaˈe ra’? (Hiˈo Daniela 4:34, 35.) Te taa ra ia tatou ia au i te parau tumu o te mau irava no Ioane 5:18 e no Ioane 10:30 e, te pahono atura o Iesu i te mau pariraa haavare a te mau ati Iuda o te faahiti ra, ia au i te feia e turu nei i te Toru Tahi, i te mau faaotiraa hape.
“Ua aifaito anei oia e te Atua”?
I ROTO i te Philipi 2:6, te parau ra Te Bibilia Moˈa Ra no nia ia Iesu e: “O te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua.” Hoê â huru parau tei papaihia i roto i Te Bibilia Moˈa, a David Martin (1879). Te faaohipa noa nei â vetahi mau taata e turu nei i te manaˈo ra e hoê â to Iesu e to te Atua faito, i teie mau huru tatararaa i teie mahana. Teie râ, a hiˈo na e mea nafea to te tahi mau tatararaa o te Bibilia huriraa i teie irava:
1908: “noa ˈtu hoê â to ˈna huru i to te Atua, aita oia i faateitei ia ˈna no te faaaifaito i te Atua.” La Sainte Bible, a H. Oltramare.
1965: “O ˈna — i te huru atua mau! aita oia i faarahi ia ˈna no te faatuea ˈtu i te Atua.” Das Neue Testament, édition révisée, a Friedrich Pfäfflin.
1968: “o tei, noa ˈtu e huru Atua to ˈna, aita râ i faariro i te tuearaa e te Atua ei ohipa te tia ia ˈna ia imi hua ˈtu.” La Bibbia Concordata.
1984: “e huru atua iho â to ˈna mai mutaa ihora, aita râ oia i manaˈo e e tia ia ˈna ia imi na roto i te puai i te aifaitoraa e te Atua.” La Bible en français courant.
1987: “o tei, noa ˈtu e huru Atua to ˈna, aita râ i manaˈo e haru i te toroa, no te aifaito atu e te Atua.” Les Saintes Ecritures — Traduction du monde nouveau.
1988: “O ˈna, e huru atua to ˈna, aita oia i faariro ei taoˈa hinaarohia i te aifaito atu e te Atua.” TOB.
Teie râ, te parau nei vetahi pae e te faataa ra teie mau tatararaa papu roa ˈˈe e 1) ua aifaito noa o Iesu i te Atua, tera râ, ua farii oia e faarue i to ˈna tiaraa, aore ra 2) aita e faufaa ia titau oia i te hoê faito o tei noaa ê na ia ˈna.
I roto i Te episetole a Paulo i to Philipi (beretane), teie ta Ralph Martin e faataa ra no nia i te reo heleni tumu: “Teie râ, e ere i te mea papu maitai ia manaˈo tatou e e nehenehe te auraa mau o te iho parau haa, oia hoi ‘te raveraa mai’, ‘te haruraa mai’, e taui e e rave mai i te auraa no ‘te tapea mai’.” Area te Tatararaa no nia i te Faufaa heleni (beretane) ra, te na ô ra ïa e: “Aita hoê aˈe irava i reira te parau ra ἁρπάζω [har·paʹzo] aore ra te tahi atu parau no roto mai i teie nei parau, o te ‘tapearaa mai’ ïa te auraa. Mai te mea ra e tera noa iho â te auraa o teie iho parau haa oia hoi ‘e rave mai, e haru mai’. No reira eita e tia ia taui i te auraa mau, oia hoi ‘rave mai’, na roto i te tahi atu auraa taa ê roa, oia hoi ‘tapea mai’.”
Te haapapu maira te mau parau i tuatapapahia mai e te taviri nei te feia i huri te tahi mau tatararaa, mai te Bibilia Moˈa (V.C.J.S.) aore ra Te Bibilia Moˈa a David Martin, i te mau ture o te reo heleni no te faateitei i to ratou mau manaˈo turu i te toru tahi. Maoti hoi i te horoa i te manaˈo ra e te farii ra o Iesu i te faafaito ia ˈna e te Atua, te haapapu maitai ra te irava heleni a Philipi 2:6, ia taiohia ma te manaˈo paetahi ore, i te manaˈo taa ê roa oia hoi: Aita roa o Iesu i manaˈo e ua tano roa te reira.
Te haamaramarama maira te mau irava tumu (irava 3-5, 7, 8, V.C.J.S.) ia tatou i nia i te auraa mau o teie irava 6. Teie te aˈoraa a Paulo: “Ei aau haehaa râ ta outou i te manao papu e, ua hau to vetahi è maitai i to outou iho.” I muri iho, ua rave te aposetolo i te hiˈoraa maitatai roa ˈˈe, oia hoi o Iesu: “Ia vai hoi teie huru aau i roto ia outou, mai te i roto atoa ia Iesu-Kirito ra.” Teihea “huru aau”? O ‘te oreraa anei e tiaturi e ua riro te faafaitoraa ia ˈna i te Atua ei haruraa tiaraa’? Eita, inaha, eita roa ˈtu e tuea e te manaˈo i faataahia. Teie nei râ, ‘aita o Iesu i imi i te ravea no te faafaito ia ˈna i te Atua’, inaha ‘ua manaˈo oia e ua hau atu te Atua ia ˈna’; tera râ, “ua faahaehaa oia iana iho, i te auraro maite raa e tae noaˈtura i te pohe”.
Ma te papu maitai, eita teie mau parau e tano i te Atua Mana-Hope ra. O Iesu Mesia teie e faahitihia ra i ǒ nei, o Iesu Mesia o te faahohoˈa maitai ra i te parau a Paulo no nia i te faufaaraa o te haehaa e te auraroraa ˈtu i te hoê taata Hau ê, te Poiete, oia hoi te Atua ra o Iehova.
“Te vai nei au”
I ROTO i te Ioane 8:58, te faataa ra vetahi mau tatararaa o te Bibilia, ei hiˈoraa te tatararaa a V.C.J.S., e ua parau o Iesu e: “Aore Aberahama i fanau ra, te vai nei au.” Te haapii ra anei o Iesu i ǒ nei, mai ta te feia e turu ra i te haapiiraa no te Toru Tahi e parau ra, e o ˈna tei piihia na roto i te tiaraa ra “Te vai nei au”? Te haapapu ra anei te reira, mai ta teie mau taata e manaˈo nei e, o ˈna te Iehova e faahitihia ra i roto i te mau Papai hebera? I roto i te Exodo 3:14, te taiohia ra hoi i roto i te V.C.J.S. e: “O VAU E VAI NEI.”
Te faaohipa ra te Exodo 3:14 (V.C.J.S.) i teie parau ra “O VAU E VAI NEI” no te Atua, mai te hoê tiaraa e faaite ra e te vai mau ra oia e te faatupu ra oia i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Te na ô ra Na buka e pae a Mose e te mau peropheta, i neneihia e J. H. Hertz, no nia i teie faahitiraa parau e: “No te mau ati Iseraela i faatîtîhia, teie ïa te auraa o teie parau, ‘Noa ˈtu e aitâ O ˈna i faaite atura i To ˈna mana i nia ia outou ra, e na reira mau Oia; e mure ore O ˈna e e hoo mai oia ia outou.’ E rave rahi teie e pee nei i teie mahana i te hiˈoraa o Rashi [taata farani e tuatapapa ra i te Bibilia e i te Talmud] na roto i te huriraa i teie pereota [Exodo 3:14] i te na ôraa e: ‘E vai au mai e vai au.’”
Mea taa ê roa ïa te parau e itehia ra i roto i te Ioane 8:58 i te parau e vai ra i roto i te Exodo 3:14. Aita o Iesu e faaohipa ra i teie parau mai te hoê iˈoa aore ra te hoê tiaraa, ei faataaraa parau râ no nia i to ˈna oraraa hou oia e parahi mai ai i nia i te fenua nei. A hiˈo na e mea nafea to te tahi mau tatararaa o te Bibilia huriraa i te Ioane 8:58:
1898: “Na mua ia Aberahama, ua vai au.” La Sainte Bible, version d’Ostervald.
1935: “Ua vai au na mua i te fanauraahia o Aberahama!” The Bible — An American Translation, a J. Smith e E. Goodspeed.
1965: “Hou Aberahama i fanauhia, ua vai aˈena vau mai teie.” Das Neue Testament, a Jörg Zink.
1981: “Ua ora vau hou Aberahama i fanauhia ˈi!” The Simple English Bible.
1987: “Hou Aberahama i ora mai, i vai na vau.” Les Saintes Ecritures — Traduction du monde nouveau.
No reira, teie ïa te auraa mau o te irava heleni, ua vai ê na te tamaiti “fanau tahi” a te Atua, o Iesu, tei poietehia, hou te fanauraahia o Aberahama. — Kolosa 1:15; Maseli 8:22, 23, 30; Apokalupo 3:14.
I te hoê faahou â taime, te haapapu ra te mau irava tumu e tera te tanoraa mau o teie irava. Ua hinaaro te mau ati Iuda e pehi ia Iesu i te ofai no te mea ua parau oia ma te papu maitai e ua “ite oia ia Aberahama” inaha, aore â i taea ˈtura ia ˈna i te pae ahururaa o te matahiti (irava 57). No reira, ua tano maitai o Iesu i to ˈna faaiteraa i to ˈna faito matahiti mau. No reira oia i parau atu ai: “Hou Aberahama i ora mai ai, i vai na vau.”
“O te Atua te Logo”
TEIE te huriraa a Te Bibilia Moˈa (V.C.J.S.) i te irava a Ioane 1:1: “I vai na te Logo i te matamua ra, iô te Atua ra hoi te Logo, e e Atua hoi te Logo.” Ia au i te parau a te feia turu i te Toru Tahi, te haapapu ra teie irava e “te Logo” aore ra “te Parau” (na roto i te reo heleni ho loʹgos) o tei haere mai i nia i te fenua nei i raro aˈe i te huru o Iesu Mesia, o te Atua Mana-Hope iho ïa.
I ǒ nei atoa, te itehia ra e na te mau irava tumu e haamaramarama mai ia tatou no nia i te auraa mau o te mau Papai. Inaha, te faataa ra Te Bibilia Moˈa (V.C.J.S.) iho e “iô te Atua ra hoi te Logo”. (Na matou e haapapu nei.) Te taata e faaea ra “iô” te tahi atu taata, e ere ïa o ˈna iho taua taata ra. Ia au i teie huru feruriraa, te faaite ra te Vea o te mau parau papai no nia i te Bibilia (beretane), i neneihia na te jésuite Joseph A. Fitzmyer, e ia parau tatou e e tano te tuhaa hopea o te Ioane 1:1, no nia i “te” Atua, “eita ïa te reira e afaro faahou ra e te pereota na mua ˈtu”, e parau ra e iô te Atua ra te Logo.
Teie te huriraa a te tahi mau tatararaa no nia i teie tuhaa o te irava:
1808: “e e atua hoi te logo.” The New Testament in an Improved Version.
1864: “e ua riro te atua ei logo.” The Emphatic Diaglott, traduction interlinéaire, a Benjamin Wilson.
1928: “e e huru atua to te Logo.” La Bible du Centenaire, L’Evangile selon Jean, Maurice Goguel.
1935: “e no te raˈi mai te Logo.” The Bible — An American Translation, J. Smith e E. Goodspeed.
1946: “e e huru no te raˈi mai te Logo.” Das Neue Testament, Ludwig Thimme.
1963: “e e atua hoi te Logo.” Les Saintes Ecritures — Traduction du monde nouveau.
1975: “e e atua (aore ra huru no te raˈi mai) te Logo.” Das Evangelium nach Johannes, Siegfried Schulz.
1978: “e e huru atua hoi te Logo.” Das Evangelium nach Johannes, Johannes Schneider.
I roto i te Ioane 1:1, e faahitihia te iˈoa heleni ra the·osʹ (atua) e piti taime. I te faahitiraa matamua, e tano ïa oia no te Atua Mana Hope, i vai ai te Logo i pihai iho ia ˈna (“i te Atua [huru no the·osʹ] ra hoi te Logo [loʹgos]”). I mua mai i teie parau the·osʹ matamua, te vai ra te parau ra ton (te), te hoê parau faataa iˈoa papu heleni e tano no te hoê taata taa maitai, oia hoi te Atua Mana Hope (“i te Atua ra hoi te Logo”).
I te tahi aˈe pae, aita e parau faataa iˈoa i mua i te piti o te parau the·osʹ. Inaha, e nehenehe ïa e huri i teie pereota i te na ôraa e: “e atua te Logo.” Teie râ, ua ite tatou e e rave rahi mau tatararaa o te huri nei i te pitiraa o te parau the·osʹ (e iˈoa ateributi i ǒ nei) na roto i te parau ra “taata e au i te Atua ra”, “huru atua” aore ra “atua”. Na te aha e faatia ra ia ratou ia na reira?
Te vai ra ta te parau heleni Koine te hoê faataa iˈoa papu (“te”, “te mau”), eiaha râ te hoê faataa iˈoa papu ore (“e”, “e mau”). Inaha, ia ore anaˈe e tuuhia te hoê faataa iˈoa papu na mua ˈˈe i te hoê iˈoa ateributi, e nehenehe ïa teie iˈoa e riro, ia au i te parau e faataahia ra, ei faataa iˈoa papu ore.
Ia au i te Vea o te mau parau papai no nia i te Bibilia, te faahiti ra taua mau parau ra, “te vai ra te hoê iho parau haa na mua ˈˈe i te ateributi aita to ˈna e faataa iˈoa, i te parau no te horoaraahia te hoê huru maitai”. Mai ta teie vea e haapapu ra, e nehenehe ïa te loʹgos e faaauhia i te hoê atua. Teie te nehenehe faahou e taiohia i roto i teie vea no nia i te Ioane 1:1: “No te faufaa rahi o te huru o te ateributi, eita ïa e nehenehe e faariro i te iˈoa ra [the·osʹ] ei parau i faataahia e te iˈoa papu.”
No reira, te mea o ta te Ioane 1:1 e haamaramarama ra, o te huru maitatai ïa o te Parau (te Logo): inaha, ua au to ˈna huru i to te Atua ra, e “atua” oia, e ere râ o ˈna te Atua Mana Hope. Ua tuea maitai teie faaotiraa e te toea o te Bibilia, e faaite ra e ua riro noa o Iesu, tei piihia i ǒ nei “te Logo” (te Parau) na nia i to ˈna tiaraa Vea na te Atua, ei taata rave ohipa e ei taata auraro, e ua tonohia oia i nia i te fenua nei na te hoê taata teitei aˈe ia ˈna, oia hoi te Atua Mana Hope ra.
Te vai ra e rave rahi mau irava bibilia i reira te iˈoa, aita to ˈna e faataa iˈoa i roto i te papai heleni, e riro ai ei ateributi; te haapapu ra te feia iriti parau i te reira, i te tahi taime, ia titau-anaˈe-hia e te reo farani, na roto i te tuuraa i te hoê faataa iˈoa papu ore “te hoê” i mua i teie iˈoa. Ia ravehia teie huru huriraa, e nehenehe ïa e faaite i te tapao aore ra te huru o te tumu parau e faahitihia ra. Ei hiˈoraa, i roto i te Mareko 6:49, i to te mau pǐpǐ a Iesu iteraa ˈtu ia ˈna e haere ra na nia i te miti, “ua manaˈo aera e, e tupapau”. (V.C.J.S.) Oia atoa, te faaite ra te Ioane 1:1 e e ere te Logo “te Atua”, teie râ, i te mea e ua riro te atuaraa ei huru no ˈna, e “huru atua” ïa to ˈna, aore ra “e atua” oia.
Ua parau o Joseph Henry Thayer, te hoê taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua e i te Bibilia, o tei apiti atoa i te huriraa i te American Standard Version e: “E atua te logo, eiaha râ te Atua iho.” Area te jésuite John L. McKenzie, ua papai oia i roto i ta ˈna Titionare a te Bibilia (beretane) e: “Ia tatarahia te Ioane 1:1 ma te haapao maitai i te auraa, teie ïa te tatararaa: (...) ‘ua riro te logo mai te atua ra te huru.’”
Ua ofatihia anei te mau ture o te tarame?
TE PARAU nei vetahi mau taata e, aita taua mau tatararaa ra e haapao ra i te hoê ture o te tarame o te parau heleni Koine i faaitehia, i te matahiti 1933 ra, na te taata tuatapapa i te reo heleni ra o E. C. Colwell. Te parau ra oia e, na roto i te reo heleni, “tei roto te faataa iˈoa [papu]” i te iˈoa ateributi “mai te peu e to muri noa iho oia i te iho parau haa; mai te peu e to mua oia i te iho parau haa, aita ïa oia e tuati ra i te faataa iˈoa [papu]”. Oia hoi te auraa, mai te peu e te vai ra te hoê iˈoa ateributi i mua i te iho parau haa, mai te mea ra ïa e te vai ra te hoê faataa iˈoa papu (“te”, “te mau”). I roto i te Ioane 1:1, ua tuuhia te piti o te iˈoa (the·osʹ), e ateributi oia, na mua ˈˈe i te iho parau haa: “e [the·osʹ] hoi te Logo.” No reira, ia au i te parau a Colwell, mai teie ïa te huru taioraa i te Ioane 1:1: “e [te] Atua hoi te Logo.”
E hiˈo anaˈe na tatou i teie nei i te hiˈoraa e itehia ra i roto i te Ioane 8:44. Te na ô ra Iesu no nia i te Diabolo e: “[Ua riro oia ei] taparahi taata.” Mai te Ioane 1:1, na roto i te reo heleni, e tuuhia te iˈoa ateributi (“taparahi taata”) na mua ˈˈe i te iho parau haa (“riro”). Aita e faataa iˈoa papu ore i mua i teie parau, no te mea aita e faataa iˈoa papu ore na roto i te reo heleni Koine. Teie râ, te tuu ra te rahiraa o te mau tatararaa i te faataa iˈoa “e”, no te mea e titauhia ra na te tarame heleni e te irava tumu e na te reo farani. — Hiˈo Mareko 11:32; Ioane 4:19; 6:70; 9:17; 10:1; 12:6.
Ua papu ia Colwell i teie huru o te iˈoa ateributi, inaha, ua parau oia e: “Ia au i teie tiaraa, e iˈoa papu ore te reira [“e” aore ra “e mau”] mai te peu noa e e titau te irava tumu i te reira.” Ua farii ïa oia e, ia titau te irava tumu i te reira, e nehenehe te taata huri i te parau e tuu i te hoê faataa iˈoa papu ore i mua i te iˈoa no te faaite e e ateributi teie.
Hoê anei huru no te Ioane 1:1? Oia, no te mea te haapapu maira te taatoaraa o te faaiteraa a te Bibilia e e ere o Iesu, noa ˈtu e e ateributi atoa te huru atua no ˈna, te Atua Mana Hope. No reira, e tia i te taata huri i te parau ia apee maite i roto i teie mau hiˈoraa, eiaha te tarame papu ore a Colwell, te mau irava tumu râ. E rave rahi mau taata tuatapapa bibilia, o te huri nei i te pitiraa o te parau the·osʹ o te Ioane 1:1 na roto i te parau ra “(huru) atua”, “e au i te Atua ra” aore ra “atua”, teie e patoi nei i te ture tano ore a Colwell — mai ta te Parau a te Atua iho e rave nei.
Aita e tuea-ore-raa
TE PATOI ra anei te parau ra e “atua” o Iesu Mesia, i te haapiiraa bibilia e faataa ra e hoê anaˈe Atua? Aita, no te mea te faaohipa ra te Bibilia i te tahi taime i teie parau no te mau mea ora i poietehia e mea puai roa. Teie te taiohia nei i roto i te Salamo 8:6 (V.C.J.S.): “Ua faaiti iti ae oe iana [te taata] i te hoe atua iho ra [na roto i te reo hebera ʼelo·himʹ],” oia hoi te mau melahi. I to ˈna pahonoraa ˈtu i te mau ati Iuda e faahapa ra ia ˈna i to ˈna parauraa e o ˈna te Atua, ua parau atu o Iesu e: “I parau na te ture i te feia i parau hia ˈtu te parau a te Atua ra, e e atua ratou”, oia hoi te mau taata i riro ei haava (Ioane 10:34, 35, V.C.J.S.; Salamo 82:1-6) Inaha, te pii-atoa-hia ra o Satani, i roto i te Korinetia 2, 4:4, “te atua o teie nei ao”.
E tiaraa teitei aˈe to Iesu ia faaauhia i to te mau melahi, o te mau taata tia ore aore ra to Satani. No reira, i te mea e te piihia ra ratou e mau “atua”, oia hoi e mau taata mana aore ra puai, e nehenehe atoa o Iesu e parauhia e “atua”. No to ˈna tiaraa otahi roa i pihai iho ia Iehova, ua riro ïa o Iesu ei “Atua puai”. — Ioane 1:1; Isaia 9:6.
Teie râ, aita anei te reta rahi ra i roto i teie tiaraa, “Atua puai”, e faaite ra e hoê â faito to Iesu e to te Atua ra o Iehova? Aita, no te mea ia au i te tohu a Isaia, ua riro teie iˈoa ei hoê o na iˈoa toomaha ra e reta rahi atoa to ratou. Hau atu, noa ˈtu e te parauhia ra o Iesu e “puai”, area hoê anaˈe ra “Mana Hope”. Inaha, mea faufaa ore ïa ia pii-anaˈe-hia i te Atua ra o Iehova e “Mana Hope” ahiri e aita e mea ora tei piihia e atua, tei nia râ ratou i te hoê parahiraa i raro roa ˈˈe.
E nehenehe e taiohia i roto i te Vea o te fare vairaa buka John Rylands (i Beretane) e, ia au i te taata katolika e tuatapapa ra i te parau no nia i te Atua o Karl Rahner, a faaohipahia ˈi te parau ra the·osʹ i roto i te mau irava mai ia Ioane 1:1 no te Mesia, “aita roa te parau ra ‘theos’ e faaohipahia ra i roto i teie mau irava no te faafaito ia Iesu i tei piihia, i roto i te tahi atu mau irava o te Faufaa Apî, ‘ho Theos,’ oia hoi te Atua teitei ra”. Te na ô faahou ra teie vea e: “Mai te peu e ua manaˈo te mau taata papai i te Faufaa Apî e mea faufaa roa no te feia faaroo ia faaite e o Iesu ‘Te Atua’, no te aha ïa te Faufaa Apî e ore ai e faataa i te parau no teie faaiteraa?”
Area te aposetolo Toma ra, aita anei oia i parau atu ia Iesu e: “E tau Fatu, e tau Atua.” (Ioane 20:28)? Inaha, no Toma, ua riro o Iesu mai te hoê “atua” ra te huru, ia au iho â râ i te mau huru tupuraa semeio o tei turai ia ˈna ia na reira i te parau. Te manaˈo nei vetahi feia tuatapapa bibilia e, no to ˈna manaˈo horuhoru rahi, ua faahiti noa o Toma i teie parau ma te hitimahuta; tei mua oia ia Iesu, tera râ, te parau atura oia i te Atua. Teie râ, aita o Toma i tiaturi e o Iesu te Atua Mana Hope, no te mea ua ite maitai te mau aposetolo paatoa, e o ˈna atoa hoi e, aita roa o Iesu i parau noa ˈˈe e o ˈna te Atua; tera râ, ua haapii noa na oia e o Iehova anaˈe “te Atua mau ra”. — Ioane 17:3.
I reirâ, na te mau irava tumu e tauturu ra ia tatou. Te tahi mahana na mua ˈtu, ua parau atu o Iesu, tei faatiahia mai, ia Maria i Magadala ia haere atu e faaite i teie mau parau i te mau pǐpǐ: “Te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra, e i tau Atua ra e to outou Atua ra.” (Ioane 20:17). Noa ˈtu e ua faatiahia mai o Iesu ei varua puai, o Iehova noâ to ˈna Atua. Hau atu, i muri aˈe atoa i to ˈna faahanahanaraahia, ua tamau noâ o Iesu, mai ta te buka hopea o te Bibilia e faaite ra, i te faariro ia Iehova ei Atua no ˈna. — Apokalupo 1:5, 6; 3:2, 12.
E toru noa irava i muri aˈe i te faahitiraa parau a Toma, te haamaramarama ra te Ioane 20:31 i teie tumu parau i te na ôraa e: “O teie râ tei papaihia, ia faaroo outou e, o Iesu te Mesia te Tamaiti a te Atua”, eiaha râ te Atua Mana Hope. Maoti hoi i te faataa i te parau no te hoê o te mau melo miterio o te Toru Tahi, e tia ia rave i te parau ra “Tamaiti” i roto i to ˈna auraa mau ei haapapuraa i te hoê taairaa fetii.
Ma te au maite e te Bibilia
TE RAVE nei te feia turu i te Toru Tahi i te tahi atu mau irava no te turu i teie haapiiraa. Teie râ, te vai ra te hoê tuatiraa i roto i teie mau irava e ta tatou i tuatapapa iho nei: ia hiˈopoa-maite-hia ratou, e itehia ïa e aita roa ˈtu ratou e haapapu ra i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi. No reira, ia tuatapapa tatou i te mau irava e faahitihia ra ei haapapuraa i te Toru Tahi, e tia ia tatou ia ani: ua tano anei te tatararaa e horoahia ra e te haapiiraa e faataahia ra i roto i te taatoaraa o te mau Papai, oia hoi o Iehova anaˈe te Atua teitei ra? Mai te peu e aita i tano ra, ua hape ïa teie tatararaa.
Ia haamanaˈo na tatou e aita hoê noa ˈˈe irava e haapapu ra e ua amuihia te Atua, o Iesu e te varua moˈa, i roto i te hoê anaˈe Atua miterio. Aita hoê aˈe irava e parau ra e hoê â to ratou huru, to ratou puai e to ratou mure ore. Tera râ, te haapapu noa ra te Bibilia e o Iehova anaˈe, te Mana Hope, te Atua teitei otahi ra, o Iesu ta ˈna Tamaiti, o ta ˈna i poiete, e te varua moˈa ra, o te puai rave ohipa ïa o te Atua.
[Parau iti faaôhia i te api 24]
“Ua taviri rahi roa te mau taote tahito i teie irava [Ioane 10:30] no te haapapu e hoê â huru to Iesu Mesia raua to ˈna Metua.” — Faataaraa parau no nia i te Faufaa Apî, T. II, Evanelia a Ioane, a Ioane Kalavino.
[Parau iti faaôhia i te api 27]
Te taata e faaea ra “iô” te tahi atu taata, e ere ïa o ˈna iho taua taata ra.
[Parau iti faaôhia i te api 28]
“E huru atua te Logo e ere râ te Atua iho.” — Joseph Henry Thayer, taata tuatapapa i te Bibilia.
[Hohoˈa i te mau api 24, 25]
Ua pure o Iesu e ia riro ta ˈna mau pǐpǐ “ei hoê” mai te Metua e o ˈna i riro ei hoê.
[Hohoˈa i te api 26]
Ua faaite o Iesu i te mau ati Iuda e aita o ˈna i aifaito i te Atua ma te parau e, ‘e ore e tia i te Tamaiti ia rave i te hoê mea oia anaˈe ra; te rave ra râ oia i tana i ite i te Metua i te raveraa’.
[Hohoˈa i te api 29]
I te mea e te pii nei te Bibilia i te tahi mau taata, te tahi mau melahi, e ia Satani atoa ei “atua”, aore ra ei mau puai, o Iesu râ, e tiaraa teitei aˈe to ˈna i nia i te raˈi i to ratou, e tano iho â ïa e ia piihia oia e “atua”.