VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/6 api 4-7
  • No te aha vetahi pae e taui ai i te haapaoraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha vetahi pae e taui ai i te haapaoraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau auraa e faatupu i te tiamâraa e e horoa mai i te hoê tiaturiraa
  • Nafea te parau mau e te mau hoa mau e itea ˈi?
  • Te haamoriraa ta te Atua e farii
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Haapaoraa
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • E nafea ia ite i te haamoriraa mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E titauhia te hopoia ia ite anaˈe i te haapaoraa mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/6 api 4-7

No te aha vetahi pae e taui ai i te haapaoraa?

E MAU tumu paari iho â ïa e tia ˈi e opua ˈi te hoê taata e rave i te tahi tauiraa papu maitai mai te tauiraa i te haapaoraa. Oia hoi, ia na nia ˈˈe te mau haamaitairaa ta ˈna e huti mai i te mau fifi.

No te ite e o vai mau na to outou Poiete e no te taai i te mau auraa e o ˈna, e tumu maitai anei ïa te reira no outou ia faatupu i taua tauiraa nei? Mai te reira hoi te huru no te rahiraa o te taata. E nehenehe tatou e taai i te mau auraa e te hoê taata ia mǎtau maitai anaˈe tatou ia ˈna. E mǎtaˈu paha te hoê tamarii i te horoa ˈtu i to ˈna rima i te hoê taata ta ˈna i ore i mǎtau. Tatou atoa, e nehenehe tatou e haamata i te faaite i to tatou mau manaˈo i te Atua i muri aˈe tatou e ite ai e o vai mau na o ˈna. Parau mau, te haamori nei te rahiraa o te mau haapaoraa i te hoê taata matamua ta ratou e parau ra e te Atua. Teie râ, no te rahiraa o te taata, e ere anei te Atua i te hoê Atua papu-ore-hia e te atea atoa hoi, aita e taa-maitai-hia ra te huru? Mai te peu e mai te reira ra, nafea ïa tatou e nehenehe ai e ite o vai mau na o ˈna?

Te faahiahia nei tatou i te ao e haaati ra ia tatou e o te faaite maira i te nehenehe, te maramarama, te puai. Noa ˈtu â ïa e e ohipa moe taua mau mea atoa nei no te rahiraa o te taata, te vai ra râ te hoê buka e haamaramarama ra ia tatou. E taua buka ra o te Bibilia ïa. Ia taio tatou i te reira, e haapii ïa tatou e na te hoê Poiete e iˈoa to ˈna e huru to ˈna, ta te hoê tuatapapa-maite-raa i te Bibilia e faataa papu maira, i faatupu i taua mau mea atoa ra. Te ite atura ïa tatou i te Atua mai te hoê Atua here e tapitapi maira no ta ˈna mau mea i poiete. Teie ta te Bibilia e parau ra: “E aroha te Atua.” (Ioane 1, 4:8). Mea anaanatae roa na tatou i taua huru faahiahia mau ra i reira te aroha, te paari, te parau-tia e te puai e aifaito maitai ai. E nehenehe atura hoi te tahi mau auraa fatata roa e tupu mai.

Na reira ˈtura ïa to Misae anaanataeraa ia Iehova. Teie ta ˈna e faatia ra: “I to ˈu nainairaa, ua haapiihia mai ia ˈu e mea rahi roa te atua: te atua o te pape, te atua o te mau tumu raau e te atua o te fare. Aita râ vau i tiaturi maitai e te vai mau ra ratou e ua manaˈo râ vau e te vai ra te Atua mau. Ua aratai ta ˈu haapiiraa bouddhique e shintoïste etaeta mau ia ˈu ia tiaturi e e Atua riaria mau â te Atua o te faautua i te taata no te mau ohipa iino ta ratou e rave. Ua hinaaro hoi au e haere i roto i te hoê fare pure e haapii e o vai mau na te Atua o te mau kerisetiano, te tapea ra râ ta ˈu haapiiraa bouddhique ia ˈu. Ua haere maira hoi te hoê vahine i te fare e ua faaau maira ia ˈu e haapii i te Bibilia e o ˈna. I roto i taua haapiiraa ra, ua ite aˈera vau e e iˈoa to te Atua, o Iehova. Ua faahiahia roa vau i to ˈu iteraa e e ere o ˈna i te hoê Atua riaria mau, e Atua aroha râ e hiˈopoa tamau maira ia tatou, eiaha no te faautua mai ia tatou, no te tauturu mai râ ia tatou. O taua Atua nei ta ˈu e hinaaro ra e tavini. Ua taui aˈera vau i ta ˈu haapaoraa.” A 29 matahiti atura i teie nei to Misae atuaturaa i te mau auraa maitai e te Atua.

Te mau auraa e faatupu i te tiamâraa e e horoa mai i te hoê tiaturiraa

E rave rahi mau taata teie e fanaˈo nei i te tahi atu â haamaitairaa no roto mai i to ratou mau auraa e te Atua. Oia mau, a riro noa ˈtu ai to ratou mau auraa e te Atua ei mau auraa faufaa aˈe i te tahi mau taairaa ta ratou i nehenehe e taai, ua tiamâ maira ïa taua mau taata ra i te mǎtaˈu a te taata e faatîtî hoi e te auraroraa i te tahi mau peu teimaha mau aita hoê noa ˈˈe to ratou e auraa e e faufaaraa mau. Ua tiamâ mai atura ïa ratou i te faaheporaa teimaha mau oia hoi te faaherehereraa i te peu tutuu ta e rave rahi mau utuafare fetii e nehenehe e tapea noa ˈtu e e î roa ratou i te tarahu. “E roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra”, ta te Bibilia ïa e faaara mai nei ia tatou, a haapapu noa mai ai e “o tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa”. — Maseli 29:25.

E nehenehe atoa tatou e tiamâ i teie huru mǎtaˈu, oia hoi te mǎtaˈuraa i te pohe. Teie ta Misae, i faahitihia ˈtu i nia nei, e faatia ra: “Ua roohia vau i te fiva ino roa a 22 ai to ˈu matahiti. Ma te ore hoi e taa maitai i te parau no te haapaoraa, ua faaroo aˈera vau i to ˈu mau hoa e te mau melo o to ˈu utuafare e paraparau ra no ˈu mai te huru ra ïa e te pohe ra vau. Mea riaria roa na ˈu i te pohe. Hoê noa ta ˈu manaˈonaˈoraa oia hoi: te ora. Auaa pai e ua ora mai au. I muri aˈe, ia ˈu i haapii i te Bibilia, ua ore aˈera taua mǎtaˈu ra. Ua haapii hoi au e te pohe, te oreraa ïa e ora.” Teie ta te Bibilia e parau ra: “Aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5, 10). O te tiaturiraa faahiahia mau no nia i te tia-faahou-raa teie e tiai nei i te taata i pohe, inaha, e haamanaˈo te Atua i te feia pohepohe. — Ioane 5:28, 29.

E rave rahi mau taata tei ite atoa e te haafaufaa rahi ta ratou haapiiraa bibilia i te auraa o to ratou oraraa e te horoa atoa mai nei hoi na ratou i te hoê tiaturiraa. Inaha hoi, ua papai-atoa-hia te Bibilia ia “noaa to tatou tiairaa”. (Roma 15:4.) Aita te bouddhisme e faahiti ra i te parau no te hoê Poiete aore ra no te Atua. Te haapii maira râ e ua itea-noa-hia iho â te ino e te mauiui e e itea-noa-hiâ e a muri noa ˈtu. Te haapii nei te rahiraa o te mau haapaoraa i te pae tooa o te râ ma e e haere te feia maitatai i roto i te hoê vahi papu-ore-hia e parauhia e raˈi, noa ˈtu â ïa e aita ratou i ite eaha râ ta ratou ohipa e rave i reira. Taa ê atu i taua mau manaˈo philosopho a te mau haapaoraa ra, mea iti roa hoi ta ratou tiaturiraa e ta ratou auraa e horoa nei no te oraraa, te haapii mai nei te Bibilia e ua poietehia te taata no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei e no te atuatu i te fenua (Genese 2:15-17; Isaia 45:18). E nehenehe taua huru hiˈoraa i te mau mea e aratai ia tatou ia manaˈo e eita noa tatou e ora no tatou iho ma te haaputuraa i te mau taoˈa materia, no te tavini mau râ i te Atua e to tatou taata-tupu. — Koheleta 12:13; Mataio 22:37-39.

Nafea te parau mau e te mau hoa mau e itea ˈi?

Ua manaˈo vetahi pae e taui i ta ratou haapaoraa no te tahi atu â mau tumu, no te mea e te hinaaro ra ratou e ite i te parau mau. Papu maitai, e rave rahi mau taata teie e manaˈo ra e aita e parau mau e, mai ta te Bibilia e parau ra, ‘aita ratou e paimi ra’. — Salamo 10:4.

Area vetahi ra, te imi ra ïa ratou. E 25 matahiti to Sakae, e ora ra i te mau pae ropu no Tapone, imi-noa-raa i te parau mau mai roto mai i tera e i tera pǔpǔ bouddhique. Aita oia i ite aˈenei i te mea ta ˈna i maimi na. I te mau taime atoa oia e rave ai i te tahi hopoia i roto i taua mau haapaoraa ra, e ite noa na oia i te mau mea e faahuru ê roa ia ˈna: mau ohipa i te pae tapi hooraa tauihaa, haerea tia ore i te pae no te taatiraa e te taviriraa i te taata. Ua haere atoa hoi oia i te fenua Inidia ia itea mai ia ˈna no hea mai te haapaoraa bouddhique i roto i te mau vahi i faaeahia na e i haapiihia na e Bouddha. Ua peapea roa oia i te iteraa e aita roa ˈtu te mau taata o taua fenua hindou ra e tâuˈa noa ˈˈe i te bouddhisme. I te hoê mahana, a paraparau atu ai oia e te mau Ite no Iehova, ua ite aˈera oia e e ere te taatoaraa o te mau haapaoraa no ǒ mai i te Atua ra, no ǒ mai râ i to ˈna enemi ra, te Diabolo ra o Satani. — Korinetia 1, 10:20.

Ia ˈna i ite i te reira, ua huru ê roa o Sakae, ua haaferuri atoa râ te reira ia ˈna e ua faaitoito aˈera hoi ia ˈna ia ite hau atu â. Ua taio aˈera oia i te buka ra Ua tavini anei te haapaoraa i te huitaata nei? na roto i te reo farania e te tahi atu â mau buka bibilia. Ua papu aˈera hoi ia ˈna e aita te Bibilia i huru ê noa ˈˈe i roto i te roaraa o te mau tausani matahiti, area te bouddhisme ra e ravehia ra i te fenua Tapone, e rave rahi ïa mau tauiraa ta ˈna i farerei i roto i te roaraa o te mau senekele. Ua hotu mai hoi ta ˈna mau maimiraa. Ua itea ia ˈna taua parau mau ra ta ˈna i maimi noa na. E oaoaraa rahi mau to ˈna mai to te taata i roto i te parabole a Iesu, i ite i te hoê taoˈa moe i roto i te aua: “E no te oaoa i te taoˈa ra, ua hoo atura i te mau taoˈa atoa na ˈna ra, e ua hoo atura i taua aua ra.” — Mataio 13:44.

Te ‘papu nei hoi’ i te feia i ite i te parau mau i te mau hinaaro o te feia e imi ra i te reira (Petero 1, 3:8). E pinepine to ratou huru mahanahana e to ratou here mau i te faaitoito i te tahi atu mau taata ia haapii i te Bibilia. “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho”, ta Iesu ïa i parau (Ioane 13:35). I hea roa hoi e itehia ˈi i teie huru aroha mau i teie mahana? Teie te manaˈo o Kazuhiko Nagoya, taata papai aamu o te Daily Yomiuri no Tokyo, no nia i te fariiraa mahanahana mau i farereihia e ana ia ˈna i haere i roto i te hoê vahi putuputuraa a te mau Ite no Iehova: “I ta ratou noa huru ata, e manaˈohia e ua farerei ê na matou e ua oaoa roa ratou i te farerei-faahou-raa ia ˈu.” Ua ata faahou atu hoi e piti â na taata ia ˈna. “Ua oaoa roa vau, ta Nagoya ïa e faatia ra. O ta ratou huru fariiraa i te hoê taata ěê ia ite atu ratou ia ˈna i te hoê o ta ratou mau putuputuraa.”

E ere noa e no te mea ua mǎtau maitai taua mau taata ra ia ratou e te putuputu tamau ra ratou e itea ˈi i rotopu ia ratou i taua huru here e te mahanahana ra. No roto mai râ taua huru nei i ta ratou haapiiraa i te Bibilia e te faaohiparaa i ta ˈna mau faaueraa tumu. E rave rahi mau taata, tei titauhia e ia apiti atu ratou i roto i te tahi atu fenua, i te mau tairururaa “Te mau taata viivii ore” i faanahohia e te mau Ite no Iehova i te matahiti 1985-86, tei putapû roa i te here e te farii maitai ta te feia i titau mau ia ratou, i faaite. Teie ta te tahi na taata faaipoipo Tapone, tei haere mai i te tairururaa i Philipino, i parau: “Ua putapû roa to mâua aau ia matou paatoa i himene i te himene hopea, te taata tataitahi na roto i to ˈna iho reo. A tahi nei mâua i papu maitai ai e tei roto mâua i te hoê fetii rahi mau.”

I te pae hopea, e nehenehe ta tatou e faahiti i te mau tauiraa rahi i faatupuhia e e rave rahi mau taata i roto i to ratou oraraa maoti te haapiiraa i te Bibilia e i te faaohiparaa i te reira. Te feia mai te mau luko e te mau arenio ra i mutaa ihora, te putuputu nei ïa ratou i teie mahana ma te hau i roto i te mau putuputuraa kerisetiano (Isaia 11:6). E mau taata mamahu hoi vetahi pae e te etaeta, te riri ohie noa e te mǎtaˈu atoa hoi. E mauiui na vetahi i te manaˈo hepohepo, e haapao noa hoi ia ratou iho. E rave rahi o ratou tei tiamâ mai i te mau peu iino, ua tauturu râ ta ratou mau tutavaraa tuutuu ore e to ratou hinaaro e ia au mai te Atua ia ratou, ia faatupu i te mau tauiraa rarahi.

E outou? No outou atoa anei te mau parau i tuatapapahia no te taui? Mai te peu e mai te reira te huru, te faaitoito atu nei matou ia outou ia rave i te hoê haapiiraa hohonu no nia i te Bibilia. Te faaite maira hoi taua buka nei e fatata roa te mau haapaoraa hape atoa i te tia ˈtu i mua i te Atua o te Bibilia. Ia au i te hiˈoraa o te paileti ta te tumu parau na mua ˈtu i faahiti, e riro paha e e tia ia outou ia rave i te hoê opuaraa hopea no te faaora ia outou iho e no te faaora i te feia i herehia e outou. “E tomo na te uputa pirihao; te atea nei hoi te uputa e te aano nei te eˈa e tae atu ai i te pohe; e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira.” (Mataio 7:13, 14). Tei nia anei outou i te eˈa “atea e te aano”? Mai te peu e e, e tumu maitai ïa e vai ra ia outou na, no te taui i te haapaoraa!

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua aratai hoi te haapiiraa bouddhique e shintoïste papu maitai ia ˈu, ia tiaturi e e Atua riaria mau â o te Atua.

[Hohoˈa i te api 7]

‘Te apǐapǐ râ o te tuputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora.’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono