E tia anei ia ˈu ia taui i ta ˈu haapaoraa?
NO FAARUE noa ˈtura te manureva ia Naha, te tauraa manureva no Okinawa, 101 horopatete i roto. Ua ite aˈera hoi te paileti e toru manureva hiˈo i te pu mitoraa meteo o te haere tia maira i nia ia ˈna. Ma te ore e tiai, ua taviri aˈera oia i te pae aui e ua nehenehe aˈera hoi e ape i te ati, e inaha, ora maira oia e te mau horopatete. Te faaite maira taua ati nei, ta te hoê vea tapone e faataa ra mai te hoê ati i apehia i te taime mau ra, e e tia hoi i te tahi taime ia taui i te aveia no te faaora i te taata.
Te manaˈo nei râ e rave rahi mau taata e mea taa ê ia taui i te haapaoraa. E rave rahi mau manaˈo peapea te tupu mai ia ravehia te hoê tauiraa mai te reira te huru, te faaôraa iho â râ i roto i te hoê eˈa ta tatou i ore i mǎtau. Teie ta Tachi Vahine, te hoê vahine tei haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e parau ra: “Mea rahi te taata ta ˈu i mǎtau o te feaa noa ra te manaˈo i nia i te haapaoraa e teie e uiui nei i nia i te faufaaraa ta ˈna e horoa ra no te moni. Mai to matou mai â apîraa mai, te parau no te haapaoraa no matou nei o te mau oroa ïa e te mau peu tumu. Eita matou e feruri rahi i nia i te auraa i te pae varua o te hoji [oroa faaroo bouddhique e ravehia i te hoê taime taa maitai ei haamanaˈoraa i te hoê taata i pohe]. Te faariro rahi nei matou i te reira mai te hoê putuputuraa oaoa mau i rotopu i te mau metua e te feia tapiri. Riaria roa vau i te faarue i taua mau mea atoa ra, aore ra i te tahi atu mau mea, e ia ore to ˈu fetii ia farii faahou mai ia ˈu.” Eita e ore te feia e haaati ra ia outou i te na reira atoa i te manaˈo.
Te vai aturâ te tahi mau huru mǎtaˈu. I roto e rave rahi mau vahi, te mǎtaˈu nei te taata i te riri o te Atua ia taui ratou i ta ratou haapaoraa. Ua parau mai hoi te mau metua o te hoê vahine i haamata i te haapii i te Bibilia i te fenua Tapone e to ˈna fifi i te pae no te oraora-maitai-raa e to ˈna mau fifi i roto i te utuafare i te mea hoi e “aita o ˈna i haapao i to ˈna mau tupuna” e ua riri mai ratou ia ˈna i te mea hoi e ua haapii oia i te hoê “haapaoraa ê atu”.
Eita vetahi pae e taui i ta ratou haapaoraa ma te mǎtaˈu e ia ore to ratou hoa faaipoipo aore ra to ratou mau metua e au faahou mai ia ratou. I roto e rave rahi mau fenua i te pae hitia o te râ ma, mea faufaa roa na ratou te mau metua e te fetii, e tiaihia i te vahine faaipoipo, e ia farii oia i te mau tiaturiraa faaroo o to ˈna mau metua hoovai. Noa ˈtu â ïa e e ere te haapaoraa i te mea faufaa roa no na taata faaipoipo apî, mea faufaa roa râ ia maitai noa to raua mau auraa e te fetii, ia ore e hauti i nia i te mau tiaturiraa i te pae faaroo. No reira, ua faaea aˈera na taata faaipoipo apî nei i te haapii i te Bibilia i muri aˈe i te “hoê putuputuraa fetii” paari mau. “Inaha hoi, ua riaria mâua i te taata, ta te tane ïa e faataa ra, tei tamau faahou i te haapii. Ua manaˈo mâua e e tia ia mâua ia farii i te manaˈo o to mâua mau metua, e aita mâua i hinaaro e faainoino ia ratou na roto i te tauiraa i ta mâua haapaoraa.”
E tauturu mai taua huru feruriraa nei ia tatou ia hiˈopoa i te tahi atu â tumu o te haamǎtaˈu e rave rahi mau taata ia taui i ta ratou haapaoraa: te au-ore-raa tatou ia faataa-ê-hia tatou i te tahi pae. No reira, ua faahepo mai te mau metua i faahitihia ˈtu i nia nei, i taua na taata faaipoipo nei ia ore e haapii faahou i te Bibilia no te mea aita ratou e hinaaro ra e ia faarirohia ta ratou mau tamarii ei mau taata ěê aore ra ei mau taata tei tuuhia i te hiti i te totaiete taata nei.
I roto i te uiraa ra e ‘E tia anei ia ˈu ia taui ta ˈu haapaoraa,’ e mau manaˈo peapea ïa te tupu mai. No reira, e rave rahi mau taata teie e turu ra i teie nei feruriraa philosopho: Eita te haapaoraa i te mea faufaa roa. E ere anei ïa te mau haapaoraa e mau eˈa ïa o te aratai tia i te hoê noa iho vahi? Ia au i te parau o na urî taata e toru o te tahi parau paari, aita e mea ino ta ratou e ite ra, e faaroo ra e e parau ra no nia i te haapaoraa.
Inaha hoi, te taui mau nei te taata i ta ratou haapaoraa. Eaha hoi te tumu? Ua tahoê atu vetahi i te tahi faanahoraa faaroo e fafau mai ia ratou i te oraora-maitai-raa i te pae tino aore ra i te tahi mau maitai i te pae materia, a faatia noa ˈi ia ratou ia tapea i to ratou mau tiaturiraa e ta ratou mau peu faaroo. Area vetahi ra, ua rave ïa ratou i te hoê tauiraa mau. Teie râ, e riro paha outou i te uiui i teie mau uiraa: ‘E mau tumu anei e vai ra ia ˈu nei no te taui i ta ˈu haapaoraa? No te aha hoi vetahi i na reira ˈi? E nehenehe anei taua tauiraa ra e taui i to ˈu oraraa?’ Na te tumu parau ïa i mua nei e pahono mai i taua mau uiraa nei.
[Hohoˈa i te api 3]
Na te aha e turai i te taata ia tapea noa i ta ratou mau peu faaroo?