Iesu, to ˈna oraraa, e ta ˈna taviniraa
Te aˈoraa tuiroo roa ˈˈe tei ore aˈenei i faahitihia
TEIE te hoê o te mau hohoˈa haamanaˈo-rahi-roa ˈˈe-hia o te aamu o te Bibilia: i nia i te tupuai o te hoê mouˈa, te horoa ra Iesu i ta ˈna Aˈoraa tuiroo roa ˈˈe i nia i te mouˈa. Ua tupu te reira i pihai iho i te miti no Galilea, eita e ore i pihai noa ˈtu ia Kaperenaumi. Ua pure hoi Iesu i te Atua i te po taatoa, e ia poipoi aˈe, ua maiti aˈera oia i ta ˈna na pǐpǐ 12 e riro mai ei mau aposetolo na ˈna. E i muri iho, ua pou maira ratou i taua vahi papu o te mouˈa ra.
I taua taime ra, ta tatou paha ïa e manaˈo, eita e ore o Iesu i te rohirohi roa e i te hinaaro e taotooto rii. E rave rahi râ tiaa taata tei haere mai, vetahi mai Iudea mai e mai Ierusalema mai, oia hoi 100 aore ra 110 kilometera te atearaa. Na te pae apatoerau mai o te miti vetahi pae, mai Turia e Sidona mai. Ua haere mai ratou no te faaroo ia Iesu e ia faaorahia to ratou mau maˈi. Te haapeapea-atoa-hia ra hoi vetahi e te mau demoni.
Ia pou mai Iesu, ua haafatata maira te feia maˈi ia ˈna no te tapea ˈtu ia ˈna, e ua faaora aˈera hoi oia ia ratou. I muri iho, mai te huru ra ïa e te paiuma ˈtura Iesu i te hoê vahi teitei aˈe o te mouˈa. I reira, e parahi oia e e haamata i te haapii i te mau tiaa rahi taata tei purara haere i roto i te hoê vahi papu roa, i mua ia ˈna. A hiˈo na râ pai! I teie nei, aita hoê noa ˈˈe melo o taua mau taata e faaroo maira e mauiui faahou ra.
Te hinaaro rahi ra hoi te mau taata e faaroo i te orometua o te nehenehe hoi e faatupu i taua mau semeio maere mau ra. E faahiti na mua râ Iesu i ta ˈna aˈoraa no ta ˈna mau pǐpǐ, eita e ore e tei putuputu na i pihai iho ia ˈna. Ia nehenehe râ tatou e fanaˈo atoa i te reira, ua faatia mai o Mataio raua o Luka i te parau no nia i taua aˈoraa nei.
Fatata e maha taime roa aˈe te faataaraa parau no nia i te aˈoraa e faatiahia maira e Mataio i ta Luka. Hau atu, te vauvau maira hoi o Luka vetahi mau tuhaa i faatiahia mai e Mataio mai te huru ra ïa e ua faahiti mai Iesu i te reira i te tahi atu taime i roto i ta ˈna taviniraa, mai ta tatou e ite ia faaau tatou i te Mataio 6:9-13 e te Luka 11:1-4, e Mataio 6:25-34 e te Luka 12:22-31. Eita râ tatou e maere i te reira. Ma te papu maitai, ua haapii mai Iesu i taua mau mea noa nei â hau atu i te hoê taime, e ua hinaaro o Luka e faatia mai vetahi o taua mau haapiiraa ra i roto i te tahi mau huru tupuraa taa ê.
Mai te peu e mea faufaa roa te aˈoraa a Iesu, e ere noa ïa no te hohonu o te mau manaˈo i te pae varua e vai ra i roto, no te mea atoa râ e ua faataa mai Iesu i taua mau parau mau ra ma te ohie ia ite i te auraa e te maramarama maitai. Ua rave mai oia i te mau huru tupuraa mǎtauhia e ua faahiti oia i te parau no te mau mea mǎtauhia e te nunaa, ia nehenehe te feia atoa i hinaaro na e pee maite i te mau haerea o te Atua ia nehenehe tatou e taa maitai i to ˈna mau manaˈo. I roto i ta tatou mau numera i mua nei, e tuatapapa ïa tatou vetahi o taua mau mea ta ˈna i faahiti ra. Luka 6:12-20; Mataio 5:1, 2.
◆I hea roa to Iesu faahitiraa i ta ˈna aˈoraa tuiroo roa ˈˈe, o vai ma to reira, e eaha te ohipa i tupu na mua noa ˈˈe oia e horoa mai ai i te reira?
◆No te aha tatou e ore ai e maere ia faatia mai o Luka vetahi mau haapiiraa a Iesu i roto i te tahi atu mau huru tupuraa?
◆No te aha te aˈoraa a Iesu e riro ai ei aˈoraa faufaa mau?