VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/10 api 4-7
  • E nehenehe anei te haapaoraa mau e itehia mai ia tatou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe anei te haapaoraa mau e itehia mai ia tatou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua moe ia ˈna to ˈna “manaˈo taparahi taata”
  • Eita o ˈna e haa faahou ‘ia rahi atu â ta ˈna moni i te hopea avae’
  • Ua noaa mai ia ˈna i te hoê manaˈo tano maitai no nia i te ohipa
  • Te ite nei oia i te hoê oraraa utuafare oaoa aˈe
  • Ua itea ia ˈna te pahonoraa i te “tumu parau rahi ra”
  • Te haapaoraa i teie mahana: mea faufaa i roto i tei hea tuhaa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te hoê tabula haamauˈaraa te ravea maitai aˈe!
    A ara mai na! 1986
  • Te hoê haapiiraa utuafare o te hopoi mai i te oaoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Ite no Iehova
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/10 api 4-7

E nehenehe anei te haapaoraa mau e itehia mai ia tatou?

UA MANAˈO aˈera hoi o Ronald tei faahitihia te parau i roto i te tumu parau na mua ˈtu e mea maitai aˈe no ˈna ia ore e paimi faahou. Eita roa ˈtu e itehia ia ˈna i te hoê haapaoraa o te nehenehe e horoa mai na ˈna i te tauturu e te aratairaa ta ˈna e hinaaro ra. Ua opua aˈera râ hoi oia e titau i te hoê ravea hopea. “Mai te peu e te vai mau ra te hoê Atua, o ta ˈna ïa e parau ra i teie mahana, te hinaaro ra vau e ia ite oia e ua maimi vau ia ˈna ma te aau tae.” E i te hoê po, ua pure aˈera oia i te na ôraa e: “Mai te peu e e Atua here mau oe, ia itehia ïa vau e oe, no te mea e rave rahi matahiti to ˈu paimi-noa-raa ia oe e aita i itea mai.”

Tau mahana i muri iho, ua rave aˈera hoi o Ronald i te ohipa e te hoê Ite no Iehova o ta ˈna i haamata i te ui atu i te tahi mau uiraa no nia i te Bibilia. Ua faaara maira te mau pahonoraa i horoahia i to ˈna anaanatae, e inaha, ua haapii tamau aˈera oia i te Bibilia. Ua amui atoa ˈtu oia i roto i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova.

E ono avae i muri iho, ua papu aˈera ia Ronald e ua itea ia ˈna te hoê haapaoraa o te horoa mai no ˈna i te puai e au no te taui i to ˈna oraraa ma te aravihi mau. I muri aˈe i to ˈna amuimuiraa ˈtu i roto i te mau Ite no Iehova e toru matahiti te maororaa, ua faataa aˈera oia i roto i te hoê rata ta ˈna i faatae atu i Te Pare Tiairaa vetahi mau haamaitairaa ta ˈna i huti mai i to ˈna oraraa apî.

Ua moe ia ˈna to ˈna “manaˈo taparahi taata”

Teie ta Ronald i papai: “Ua ite au i teie nei i te haavî i to ˈu feruriraa. O te haamaitairaa matamua ïa ta te parau mau [te haapiiraa bibilia] i hopoi mai na ˈu. Ua rave vau i te ohipa taputô tinito e hia maororaa. (...) E faaineine na vau ia ˈu e ono e tae atu e vau hora i te mahana, e e ineine noa hoi to ˈu tino; te hinaarohia ra e ia noaa ia ˈu te manaˈo taparahi taata.”

Aita e hopearaa to te mau au-ore-raa e vai ra i rotopu ia ˈna e to ˈna taata-tupu na roto i te ohipa taputô e te ohipa taparahi taata. Te hoê haapaoraa faufaa mau o te hoê ïa haapaoraa e haa ra e ia tupu mau â te hau. I roto i te Roma 12:18, teie ta te Bibilia e parau ra: “E parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” Eita te mau Ite no Iehova e faaineine ia ratou no te ohipa taputô e eita atoa hoi ratou e paruru ia ratou na roto i te faaohiparaa i te mau pupuhi. Ua matauhia ratou i roto i te ao taatoa nei no to ratou hau i te oreraa e faaô atu i roto i te ohipa tamaˈi ia tupu noa ˈtu te tamaˈi.

No to ˈna maere i te aravihi o taua haapaoraa nei ia faaitoito i to ˈna mau melo, ua papai aˈera te hoê vahine paretenia i roto i te hoê vea italia katolika e: “Auê hoi te ao nei i te taa ê, ia ara mai tatou ia tae i te hoê mahana, ma te opua maite, mai te mau Ite no Iehova, e ore faahou e rave i te mau mauhaa tamaˈi!”

Ua faatupu taua hau ra e itehia nei i roto i te mau Ite i te hoê fetii rahi tei hau i te toru milioni taata e vai nei i roto e 208 fenua. Noa ˈtu eaha to ratou aiˈa, te huru o to ratou iri aore ra to ratou tiaraa totiare, te riro nei ratou no te tahi e te tahi ei mau hoa mau. I roto i teie ao ino ta tatou e ora nei, mea faufaa mau â taua huru nei, mai te peu iho â râ e te hinaaro ra tatou i te tauturu. E o ta Eva hoi, te tahi potii Suede Ite no Iehova i ite.

Ua roohia o Eva i te maˈi i roto i te roro ia ˈna i tere atu i roto i te hoê tere i te fenua Heleni. Tei Ateno oia, e aita hoi oia i matau i te hoê noa ˈˈe taata i reira, a moe ai to ˈna hiroa inaha, ua taero to ˈna toto e ua parari i roto ia ˈna, e ua faahoro-oioi-hia ˈtura oia i te fare maˈi. Ua faaarahia ˈtura hoi to ˈna metua tane na roto i te niuniu paraparau. E i te mea e tei te fenua Suede oia, ua niuniu aˈera ïa oia i te hoê matahiapo o te amuiraa a te mau Ite no Iehova, tei niuniu atu i te tahi mau Ite ta ˈna i matau i Ateno. E inaha, ua haere oioi maira te tahi mau Ite ta Eva i ore roa ˈtu i farerei na mua ˈtu e hiˈo ia ˈna.

Te faahaamanaˈo maira teie ohipa i tupu i te hoê faahohoˈaraa ta Paulo i faaohipa no te faaite mai e e tuati mau te autahoêraa e te here. I roto i te Korinetia 1, 12:25, 26, teie ta tatou e taio: “Ia ore roa te au ore i te tino nei, ia faito atoa râ to te mau melo haapao ia ratou iho. Ia mauiui te hoê melo ra, e mauiui atoa te mau melo atoa ra.”

O te ohipa mau ïa i itehia e Eva i te fenua Heleni. E toru hebedoma te maororaa, aita to ˈna mau hoa apî i vaiiho noa mai ia ˈna o ˈna anaˈe. Ua ora mai oia e ua nehenehe oia e hoˈi i to ˈna fare. Teie ta ˈna e parau ra: “Ua noaa mau â ia ˈu i te mau haamaitairaa ta te hoê autaeaeraa here mau e faatupu.”

Eita o ˈna e haa faahou ‘ia rahi atu â ta ˈna moni i te hopea avae’

E hoˈi faahou mai na tatou i nia i te rata a Ronald. I muri aˈe i to ˈna faataaraa e mea nafea to ˈna faaroo apî i te tautururaa ia ˈna ia haavî ia ˈna iho, ia faaore i to ˈna “manaˈo taparahi taata” e ia riro mai ei taata hau aˈe, te faahiti ra oia i te parau no te ohipa e te moni, ma te faaite mai e ua tauturu mai te haapiiraa a te Bibilia ia ˈna ia riro ei taata aifaito aˈe i roto i taua tuhaa ra. “O vau te taata rave ohipa i nia i te mau matini aravihi numera hoê o te vahi vau e rave ai i te ohipa, ta Ronald ïa e parau ra, e e rave na vau i te hora hau, e o te aratai hoi ia ˈu i te ore e haapao i to ˈu utuafare e to ˈu mau hoa. Hau atu i te hitu matahiti to ˈu rave-noa-raa i te ohipa i te po. Ua hinaaro noa vau e e rahi atu â ta ˈu moni i te hopea avae.”

Taua hinaaro ra e ‘ia rahi atu â te moni i te hopea avae’ e riro ïa i te faaino roa aore ra i te haapohe. “No te tahi pae, ua riro te moni ei paruru, no te tahi atu râ ei mana. No te tahi atu â, no te hoo mai ïa i te here. E te maha o te anairaa taata, e taipe ïa no te tataˈuraa e te re.” O te mau parau ïa a Jay Rohrlich, te hoê taote no te mau maˈi i te pae no te feruriraa e te rahiraa o te mau taata e haere mai na e farerei ia ˈna, e feia toroa teitei ïa e haapao i te pae no te faufaa moni e e rave ra i te ohipa i Wall Street.

Te horoa ra te vea ra Science Digest i to ˈna manaˈo i nia i te parau a teie taote: “Te manaˈo ra e e nehenehe e noaa mai i te moni taua mau mea ra (...) e pinepine ïa i te faatupu mai i te paruparu, te oreraa e taoto maitai, te mau maˈi mafatu e te mau fifi i te pae no te utuafare.” Area te Bibilia ra, te horoa maira ïa oia i te aˈoraa i muri nei: “Ei parahiraa nounou taoˈa ore to outou.” Ua haapii mai o Ronald i teie aˈoraa e ua faaohipa atoa hoi. Ua faufaa-mau-hia hoi oia i te reira. — Hebera 13:5.

Ua noaa mai ia ˈna i te hoê manaˈo tano maitai no nia i te ohipa

E pinepine te hiaairaa i te moni i te turai i te taata ia haere i nia i te pae totiare, e o te riro hoi i te faatupu i roto i te taata tino itoito roa ˈˈe i te mau hepoheporaa ino roa i te pae no te feruriraa e te tahi mau ati i te pae no te here o te nehenehe e aratai tia ˈtu i te haapohe-roa-raa ia ˈna iho. A uiuihia ˈtu ai oia na te vea ra U.S. News & World Report i nia i te auraa e vai ra i rotopu i te ohipa e te mau fifi i te pae no te here, te faaite ra te taote ra o Douglas LaBier i te parau no “te hoê taata oia hoi, ia ˈna i tae mai i ta ˈna ohipa i te hoê poipoi, a ite atu ai oia e ua faanuuhia ta ˈna amuraa maa ohiparaa, ua paiuma ˈtura oia i nia roa i te fare tei reira ta ˈna vahi raveraa ohipa e ua ouˈa maira na nia.”.

“Te mea faufaa roa ˈˈe, ta te taote LaBier ïa e parau ra, o te hoê ïa oraraa maitai aˈe e te mahorahora aˈe, o te ore hoi e niuhia i nia i te toroa anaˈe. E tia i te mau taata e hinaaro e ora i te hoê oraraa aifaito aˈe ia amu i te hoê maa au maitai, ia rave i te taime au maitai no te faafaaea e ia rave i te ohipa faaetaetaraa tino. Taa ê atu i te reira, e tia ia ratou ia horoa hau atu i te taime no to ratou utuafare e ia faaohipa i te tahi mau huru eita e tuati tia ˈtu i ta ratou ohipa e o te faaoaoa ia ratou.”

Maoti te Bibilia, te haapii nei te mau Ite no Iehova ia riro ei mau taata aifaito noa i roto i ta ratou huru hiˈoraa i te ohipa e te moni. Te faahiti ra te Koheleta 4:4, 6 i te parau no te ohipa o te faatupu i te “feii (...) i te taata tupu nei” e te parau ra hoi e: “E maitai rahi te rima hoê ia î i te maa ma te hau, i rima atoa e piti ia î, ma te peapea e te amu i te mataˈi ra.” Ua itea mau â o Ronald i te paari mau o taua mau parau nei. Ua faaiti maira hoi oia i te rave i te ohipa, ia nehenehe oia ia horoa hau atu â i to ˈna taime no te mau mea i te pae varua e tae noa ˈtu hoi no to ˈna utuafare e to ˈna mau hoa.

Te ite nei oia i te hoê oraraa utuafare oaoa aˈe

Te faaite ra o Ronald i muri iho e ua tauturu mai te mau aˈoraa bibilia no nia i te faaipoiporaa e te oraraa utuafare ia ˈna ia tuatapapa ma te paari aˈe i te mau tumu parau i te pae no te utuafare. I te hoê tau, i roto e rave rahi mau fenua, i reira hoi te oraraa utuafare e topa roa ˈi, mea faufaa mau â taua mau aˈoraa ra. I roto i te mau fenua maona, mea iti roa te mau faaipoiporaa, mea rahi roa hoi te faataaraa, e mea iti roa te faito i te pae no te fanauraa.

Mea peapea mau â te reira, no te mea o te utuafare fetii hoi te vahi i reira vetahi o taua mau hinaaro matamua ra e haamâhahia ˈi. I roto i te titorotororaa i faanahohia e te Sydney Morning Herald, te vea auteralia, ua anihia ˈtu i e 2 000 taata eaha te mea e faaoaoa rahi roa ˈˈe ia ratou: te ohipa, te utuafare fetii, te mau hoa, te mau peu faaanaanataeraa, te mau taoˈa materia aore ra te haapaoraa. Te rahiraa o te mau taata ra, ua tuu ïa ratou i “te utuafare fetii” i te parahiraa matamua.

Te titau nei te mau Ite no Iehova ia vai puai noa ˈtu â to ratou mau auraa fetii. No reira, i roto i na matahiti e pae i mairi aˈenei, ua tuatapapa mai Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! (e 22 milioni hoi mau vea i neneihia i roto hau atu i te 100 reo) e 60 tumu parau ohie mau ia faaohipa no nia i te mau huru taa ê o te oraraa fetii. Ma te feaa ore, mea faufaa roa te hoê haapaoraa tei riro te mau haapiiraa i te niuhia i nia i te Bibilia e o te tauturu i te mau taata ia aupuru i to ratou utuafare fetii ma te paari e te here.

Ua itea ia ˈna te pahonoraa i te “tumu parau rahi ra”

Te faaoti ra o Ronald i ta ˈna rata mai teie te huru: “E ô pinepine noa mai te hoê mea i roto i to ˈu feruriraa ia taio vau aore ra ia mataitai au i te mau parau apî, ia paraparau vau e te mau hoa ohipa aore ra ia faaite atu vau i to ˈu faaroo i to ˈu mau taata-tupu. Oia mau, i te mea hoi e e Ite no Iehova vau, ua noaa ïa ia ˈu i te pahonoraa i te hoê o te mau uiraa rahi roa ˈˈe ta te mau taata e ui nei i roto i te ao taatoa nei: No te aha te ohipa taparahi taata, te haavîraa puai, te tamaˈi, te peu tia ore i te pae no te taatiraa, te maˈi, te arepurepu, ma te ore hoi e faahiti i te parau no te mau tapitapiraa i te mau mahana atoa? A ite ai au e e vai noa mai â teie amuiraa o te mau mea nei e to ˈna mau fifi no te tahi noa taime, ua mama roa maira ïa to ˈu tapono i te hoê faito teiaha mau.”

Te faaite maira te Bibilia eaha to muri mai i te huru tupuraa ino mau ta te ao nei e farerei ra i to tatou nei tau. Te faataa maira oia e no te aha te opuaraa matamua a te Poiete, oia hoi te faariroraa i te fenua ei paradaiso no te taata, i ore ai i tupu. Te faaite maira oia e e faaore roa te Atua i te mau faaohiparaa ino atoa o te fenua nei e e haamau oia i te hoê paradaiso ta te mau taata e ite e a muri noa ˈtu. — Petero 2, 3:9-13.

Ia faufaahia te hoê haapaoraa, e tia ia ˈna ia faahotu i te mau hotu maitatai. E tia ia ˈna ia “faahotu” i te mau taata maitai aˈe. E tia ia ˈna ia faataa mai i te tumu o te mau ohipa e tupu nei i nia i te fenua nei i teie mahana. E e tia hoi ia ˈna ia faatupu mai i te hoê tiaturiraa paari mau i roto i te feruriraa e te mafatu o te taata. O te hoê haapaoraa mai te reira te huru ta Ronald i paimi noa na, e ua itea hoi ia ˈna te reira. E nehenehe hoi e riro mai te reira te huru no outou. — Mataio 7:17-20.

[Hohoˈa i te api 5]

Te riro nei te mau kerisetiano mau no te tahi e te tahi ei mau hoa mau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono