Te haapaoraa i teie mahana: mea faufaa i roto i tei hea tuhaa?
“UA HORO vau i roto i to ˈu piha, ma te faarue atoa hoi i ta ˈu Bibilia i roto i te hoê poro. Inaha, te manaˈo ra hoi au e eita roa ˈtu vau e hohora faahou i te reira, e eita roa ˈtu atoa hoi au e riro faahou ei melo no te hoê Ekalesia. E ono matahiti to ˈu paimi-noa-raa e aitâ i itea ˈtura ia ˈu i te hoê noa ˈˈe tauturu.”
E rave rahi mau fifi i farereihia e Ronald, te hoê taata e rave na i te ohipa i nia i te mau matini aravihi, e e 26 matahiti, e te mǎtaˈu ra hoi oia e ia ino roa to ˈna oraraa. Mai te huru ra ïa e aita roa ˈtu e faufaa no ˈna te haapaoraa. “Te haapaoraa e o vau, te hopea!” o ta ˈna ïa i parau.
E rave rahi mau taata, mai ia Ronald, tei inoino roa i te haapaoraa. O outou atoa anei? Ia manaˈo outou ua hopoi mai te haapaoraa na te taata i te tauturu e au e te aratairaa ta ratou e hinaaro no te riro mai ei mau hoa ohipa ei mau taata tapiri, ei mau tane, mau vahine, mau metua aore ra mau tamarii maitai aˈe? Ua turu anei te haapaoraa i te hau e te autahoêraa i rotopu i te mau taata? Ua tauturu anei oia ia ratou ia ite papu i te auraa mau o te oraraa? Ua faatupu anei oia i roto i to ratou mafatu e i roto i to ratou feruriraa i te hoê tiaturiraa paari mau?
Aita roa ˈtu e aratairaa papu
I roto i teie nei ao fifi to tatou nei, mea hinaaro mau â na te taata i te hoê aratairaa paari e te papu maitai. E nehenehe anei ta ratou e tiaturi e e noaa mai ia ratou taua aratairaa ra mai to ratou mau aratai varua? Teie ta te hoê rata i papaihia ˈtu i te hoê vea, e pahono maira:
“Te mea e faaroohia nei i te Fare pure (...), e te reira mea maoro hoi i teie nei, te parau ra ïa here, here, here. (...) Eaha hoi te ohipa i roohia i nia i te mau parau ra ‘Eiaha oe e taparahi i te taata’, ‘Eiaha oe e eiâ’, e te tahi atu mau parau? Te vai ra te mau mea o te ore e tia ia ravehia, e e tia atoa hoi ia faahaamanaˈo-pinepine-hia mai. Eita atoa hoi e faaroo-faahou-hia te parau ra ‘hara’. Mai te huru ra ïa e ua faaore-roa-hia, e e parau ino te reira.”
Te manaˈo nei vetahi mau taata e e farii noa te feia aˈo i te pae faaroo i te mau mea atoa. Mea paruparu mau taua mau aratai ra i te pae varua. E au hoi ratou i te hoê taote e ore e faaite i te taata ta ˈna e rapaau ra e eaha to ˈna maˈi e a horoa noa ˈtu ai i te hoê huru rapaauraa no taua noa taime ra. Eaha ïa vetahi mau tumu no taua manuïa-ore-raa ra?
Te hoê tuhaa e farerei ra i te ati
Te hoê taata mea rahi to ˈna fifi, eita ïa ta ˈna e nehenehe e horoa rahi atu â i te taime aore ra e horoa rahi i te mau tutavaraa no te tauturu ia vetahi ê. Te faaite maira te mau haapurororaa parau e tae noa ˈtu hoi te mau vea e e rave rahi mau ekalesiatiko teie e farerei nei i te mau fifi ino mau i roto i ta ratou taviniraa e i roto atoa hoi i to ratou iho oraraa. Teie te tahi mau hiˈoraa no taua ohipa ra i tupu:
“A tairi noa ˈi te hepohepo i te pae no te feruriraa e te rohirohi e rave rahi mau tuhaa, i roto ïa i te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda e ite-rahi-hia ˈi taua mau huru nei”, ta te vahine taote ra ïa o Leslie Freedman i parau i muri aˈe i to ˈna raveraa i te hoê tuatapaparaa e maha matahiti te maororaa i nia i te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda.
“Mai te peu e e tamarii tamaroa ta ˈu, e hinaaro anei au e ia riro atu oia ei perepitero? Eita, o ta ˈu ïa pahonoraa.” Tera ta te perepitero o William Wells i parau i roto i te hoê titorotororaa i ravehia no nia i te mau fifi o te mau ekalesiatiko. Eaha mau na hoi te tumu? Eita ta ˈna e nehenehe, o ta ˈna ïa e parau ra, e faaitoito i te hoê taurearea ia rave i te hoê eˈa tei ino roa i “te mau ati, te arepurepu e te huru feaa o te toroa perepitero katolika i teie mahana”.
I te fenua Suede, i reira te Ekalesia a Lutero e turuhia ˈi na te Hau, te ite-atoa-hia ra te hoê fifi i roto i te mau perepitero. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê vea o taua fenua ra: “Te hepohepo nei te mau perepitero i te pae no te feruriraa, e i roto i te mau huru tupuraa ino roa, te aratai atoa nei ratou i te taata ia haapohe ia ratou iho. (...) Te farerei nei hoi te mau upoo faatere haapaoraa i te fifi.”
Te ereraahia i te autahoêraa
Te haafariu ê nei te faaôraa ˈtu te mau aratai faaroo ia ratou i roto i te tamaˈi rohirohi mau teie e faaamahamaha nei vetahi mau fenua, ia ratou, i te ohipa i faauehia ia ratou, oia hoi te horoaraa i te mau hinaaro i te pae varua na te mau huiraatira. O taua mau aratai haapaoraa atoa hoi te tumu no te ereraahia te taata rave ohipa e te moni o te nehenehe e faaohipahia no te maitai i te pae materia o taua mau huiraatira ra.
I roto i te ao taatoa nei, e rave rahi mau taata tei ore e tiaturi faahou i te haapaoraa e aita hoi e tâuˈa faahou nei i te mau tumu parau i te pae faaroo. I te fenua Suede, i Finlande, i Helemani, i Beretane, i Italia, i Canada e i te mau Etats-Unis iho â râ, te itehia ra e te faarue nei te taata i te mau Ekalesia e aita hoi ratou e haere faahou nei i te pure.
To roto atoa anei outou i te mau taata mai, ia Ronald, teie e manaˈo nei e aita ta ratou e tuhaa faahou e te haapaoraa? Inaha, te vai ra anei te hoê haapaoraa tei haapapu e mea faufaa mau â oia no te mau taata e rave rahi? Na te tumu parau ïa i mua nei e tuatapapa mai i taua mau uiraa nei.