Te hoê tabula haamauˈaraa te ravea maitai aˈe!
UA TAE i te po no te mahana maa. Te tamaa ra Robert raua o Sylvie, e mau metua apî. E mea matau roa ta raua huru paraparau i te taime tamaaraa: “Ua ite oe e mea fifi roa teie hebedoma!” Hoê â huru i te mau hebedoma atoa. E faatia o Sylvie i ta ˈna ohipa i te fare, te mau taime au e te mau taime au ore, area ia Robert e faatia ïa oia no to ˈna rohirohi i to ˈna raveraa i te ohipa hora hau. Ma te tairiiri noa i to ˈna upoo e i te parauraa e “Auê!” no te fariiraa i te manaˈo, te haere marû noa ra ta raua paraparau.
Tae roa ˈtura i te taime i faahiti ai o Sylvie e ua hoo oia i te hoê ahu apî.
I taua taime ra, tupu maira te riri. Ua parau atura Robert: “Eaha aita ta oe e ahu! Ua rohirohi roa vau i te raveraa i te ohipa i teie hebedoma taatoa e aitâ vau i nehenehe i te aufau i ta matou mau tarahu!” Pahono atura o Sylvie: “Mai te mea e te fifi ra oe, no te aha ïa oe i hoo ai i te hoê afata taviri apî?
— E mea faufaa no ta ˈu ohipa!
— E mea faufaa atoa na ˈu teie ahu!”
E tauaparau matauhia e oe? Mai te peu e, e, e tamahanahana paha te reira ia oe no te mea te farerei ra e rave rahi mau taata i te fifi i te pae moni, e e ere anaˈe râ te mau taata faaipoipo-apî-hia. Te ite pinepine atoa ra te feia taa noa, te mau taata paari, e tae noa ˈtu te feia e moni maitai ta ratou i te avae e te haamauˈa rahi nei ratou i te moni hau aˈe i te noaahia mai ia ratou. Mai teie orometua no te haapiiraa teitei, noa ˈtu e moni maitai ta ˈna i te avae, ua farerei atoa râ i te fifi i te pae moni.
E ravea anei râ? E ere roa ˈtu ïa na roto i te raveraa i te hoê taata haapao moni aravihi no te faatere i ta oe moni. Area râ, ua itehia ia Robert raua o Sylvie i te hoê ravea maitai roa. Ia parau-atoa-hia râ e i taua tau ra te haapii ra raua i te mau hebedoma atoa i te Bibilia i te hoê tane e ta ˈna vahine Ite a Iehova e e taviniraa tamau ta raua ohipa. E ere i te mea faahiahia ta raua moni i te avae, e ua hinaaro na Robert raua o Sylvie e ite e mea nafea raua e ora ai. E mea ohie roa: “Te vai ra ta mauâ tabula haamauˈaraa!” ta raua ïa i pahono atu.
Te parau “tabula haamauˈaraa”, e parau mau, te faahaamanaˈo ra ïa te reira i te mau buka rarahi î i te mau numera. Eiaha râ e mataˈu. Ua feaa rii o Robert raua o Sylvie i te haamataraa. Teie nei râ, na roto i to raua tautururaahia, ua nehenehe ia raua e faaite i te hoê tabula haamauˈaraa ohie e te mea faufaa râ e na roto i taua ravea ra ua pee ïa ta raua mau tarahu e aita o Robert i rave faahou i te hora hau. Ua tuu atoa raua i te moni i te hiti no te haereraa e mataitai i te pu rahi a te mau Ite a Iehova, i reira e nenei-atoa-hia te mau vea ra A ara mai na!.
Mea nafea ia haamau i te hoê tabula haamauˈaraa
No te haamauraa i ta outou tabula haamauˈaraa a tapao i ta outou moni avae e ta outou mau haamauˈaraa, e ia ara eiaha ia hau atu te mau haamauˈaraa. E ere te reira i te mea fifi. A haamata anaˈe na roto i te moni e noaa mai. No te taatoa, e mea ohie, no te mea e roaa mai te moni (i te avae, e te moni taime i roto i te afata haaputu e te vai atu â.). E mea fifi rii râ ia tapao i te moni haamauˈaraa.
E nehenehe ta outou e hamani (e aore ra e hoo mai) i te hoê buka mai teie te huru. A tapao i te mau upoo parau faufaa roa, mai te “maa” aore ra te “ahu”, eiaha râ te mau mea rii. Mai teie te hiˈoraa, eiaha ia tapao no te maa te mau maa rii atoa. A faataa atoa i te hoê reni no te mau haamauˈaraa e “mea manaˈo-ore-hia” aore ra e “mea rau”, no te mea eita e nehenehe iho â e apehia. E mea fifi atoa, oia hoi, e tapao ma te papu i te taeraa mai o te hoê hoa e mea manaˈo-ore-hia, te tatairaa i te uaua pereoo e aore ra i te hooraa mai i te hoê taoˈa faufaa e “e ere i te mea opuahia”. E tia atoa ia mâmâ maitai ta outou tabula haamauˈaraa.
A feruri maitai no nia i te tino moni o ta outou e titau ra no ta outou mau haamauˈaraa tataitahi. Mai te mea e mea matau na outou i te tapea mai ta outou mau parau tarahu, ta outou mau titeti aufauraa, e aore ra ia horoa i te chèque, e ere ïa te reira i te mea fifi. Mai te mea râ aita, e tia ia outou ia numera maitai i ta outou mau haamauˈaraa. E tia atoa râ ia outou ia haapao i te mau haamauˈaraa taavae — mai te fare tarahu aore ra i te faahoˈi i te tarahu fare — e te mau haamauˈaraa tamatahiti atoa mai te tute, te moni parururaa e aore ra no te tau faafaaearaa.
E itehia te faufaa o ta outou tabula haamauˈaraa mai te peu e e faataa maitai outou i ta outou moni. Ua faaite mai nau taata faaipoipo e tabula haamauˈaraa ta raua e mea maoro i teie nei e: “No te manuïaraa, e tia ia tuuhia i te hiti te hoê tino moni e navai maitai no te mau haamauˈaraa no te utuafare. Eita e manuïa mai te mea e mea iti roa te moni i faataahia no te fare e eita ïa e navai no te avae!”
Na te tane iho â e haamau i te mau haamauˈaraa. E ere râ o ˈna anaˈe te haamauˈa nei. E riro te tabula haamauˈaraa i te mea faufaa, mai te mea e haapao-atoa-hia e te utuafare fetii taatoa. Hau atu, e hinaaro atoa râ te melo taitahi e horoa i to ˈna manaˈo no nia i te tino moni i faataahia no te mau haamauˈaraa huru rau. E haafaufaa te mau metua vahine i te moni e au no te maa. Te mau taurearea râ, e ani paha ïa ratou e ia rahi te moni no te pae faaanaanataeraa. Na roto i te haapaoraa i te hinaaro o te melo taitahi, e nehenehe ïa e faaafaro i nia i te hoê tabula haamauˈaraa au maitai e te tano. Teie râ te hoê manaˈo: A ara eiaha te aparauraa e riro mai te hoê tatamaˈiraa i reira te taata taitahi e tamata ˈi i te haamaraa i te moni, mai te tupu ra i rotopu i te hau fenua e te mau syndicats. I reira, te haapao noa ra te taata i to ˈna iho hinaaro. Area râ, te aroha o ta te Bibilia e faahiti ra, “eita e imi i te maitai no ˈna iho.” (Korinetia 1, 13:5.) E tia ia haamanaˈo i teie huru. No reira, ua faaite mai te hoê metua tane e i to ˈna faanahoraa i te hoê tabula haamauˈaraa ua ite oia i te apitiraa mai ta ˈna vahine ma te haapae atu i to ˈna iho hinaaro, e ua rahi atura to ˈna here ia ˈna.
Ia rahi te mau haamauˈaraa
Ia oti anaˈe ta outou tabula haamauˈaraa, a haamata i te numera i ta outou mau haamauˈaraa e a feruri i te mea e hinaarohia no te oraraa. No te vetahi mau tuhaa, e manaˈo paha outou e te hinaaro ra outou ia hau aˈe te moni o ta outou e noaa nei i te avae. Mai te mea e mai te reira i te huru, a hiˈopoa faahou â ta outou mau haamauˈaraa e mai te mea e tia ia outou ia faaiti i te vetahi. Mai teie te hiˈoraa, ua ite te hoê orometua o ta tatou i faahiti aˈenei e te haamauˈa rahi ra oia i te moni no te maa. Ua ite oia e ia iti o ˈna i te tamaa i te fare tamaaraa e ia faaiti i te amuamu na mua ˈˈe i te mau hora tamaraa, e faaiti ïa oia i ta ˈna mau haamauˈaraa. E nehenehe atoa râ e titauhia ia outou vetahi mau faaereraa rahi roa ˈtu â. E tia ia outou ia hiˈopoa faahou i ta outou mau haamauˈaraa e ia faataa i te mau mea faufaa e te mau mea e hinaaro-noa-hia ra.
E tia roa i te feia e ora nei i roto i te mau fenua ona e maona ia haapao maitai i teie mau manaˈo. I roto i teie ao materia, eita e tauahia teie mau parau paari tei faahitihia i roto i te Timoteo 1, 6:7, 8: “Aita roa hoi a tatou e taoˈa i hopoi mai i teie nei ao; e ua itea-papu-hia hoi e aita roa e taoˈa e tia ia hopoi atoa ia haere ê tatou ra. E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” Teie nei râ, ua ite e rave rahi mau taata i te faufaa o teie parau paari.
Eiaha outou ia faaoti oioi e ia roaa rahi ta outou moni e afaro ai ta outou tabula haamauˈaraa. Mai te mea e rave outou i te hora hau, e e piti aˈe ta outou ohipa aore ra ia rave outou hoê i roto ia outou no te haere e rave i te ohipa, e nehenehe to outou oraraa fetii e fifihia. Hau atu, e ia maiti anaˈe vetahi mau utuafare fetii i te rave i te ohipa hau no te aufau i te hoê haamauˈaraa rahi e roohia ratou i te topa i roto i te materia. E tamau â ratou i te rave i te ohipa noa ˈtu e ua noaa ia ratou te mea hinaarohia, no ratou i teie nei e mea faufaa roa ta ratou moni hau e noaa nei. No reira, eiaha ia haamaoro a hiˈopoa faahou i ta outou tabula haamauˈaraa (noa ˈtu e e erehia outou i te tahi mau hinaaro). Teie vetahi mau manaˈo:
• Te mau faaanaanataeraa: Te haamauˈa nei te mau taata farani e 7 i nia i te hanere o ta ratou moni avae no te faaanaanataeraa. E mea rahi roa paha no outou. Te taioraa, te ori-haere-raa na roto i te uru raau e te vai atu â, e ere ïa i te mea moni roa i te haereraa i te fare tamaaraa, te teata, aore ra te mau taaroraa.
• E mea moni roa te mau peu ino: I Farani, e ere i te mea varavara ia itehia te mau taata pupuhi avaava o te haamauˈa ra fatata 2 000 farane i te avae no te avaava. E peu ino atoa te pere moni. Eita anei ta outou tabula haamauˈaraa e mâmâ rii aˈe mai te mea e haapae outou i taua mau peu ino ra?
• Te maa e te inu: E mea au roa te mau ava, e ere râ i te mea faufaa. Ia tunu outou iho i te maa ohie mai te umara putete e ere i te mea moni e mea maitai aˈe no te tino i te hoo i te mea oti noa. A haamanaˈo atoa outou e ia tae i te tau o te mau maa hotu e mea mâmâ roa. I te pae hopea, eiaha e faarue i te toea maa a haapii ra ia faanavai faahou, mai roto i te mau ragoûts ei hiˈoraa.
• Te tarahu: Ia faaiti outou i ta outou mau tarahu mai te peu e eita ta outou e nehenehe i te haapae i te reira. E mea moni roa ia tarahu anaˈe outou no te mea e titauhia te moni taime.
• Te niuniu paraparau: Mai te mea e mea moni roa no outou, a faaiti i te taniuniu na te mau vahi atea. I vetahi mau hora, e nehenehe outou e fanaˈo i te hoê tino moni mâmâ aˈe. Eiaha ia moehia e mea farii-maitai-hia te rata.
• Te faaneheneheraa: Eiaha ia rave oioi i te ahu faito apî hopea nei. E mea mâmâ roa ˈˈe te mau ahu au noa. E nehenehe atoa te metua vahine e nira i to ˈna mau ahu e tae noa ˈtu no ta ˈna mau tamarii.
I muri aˈe i te vetahi mau fifi, e nehenehe ta outou tabula haamauˈaraa e afaro ai. Ia faatupu-faahou-hia te vetahi mau tauiraa rii, e mauruuru ai te utuafare fetii taatoa no ta ˈna ohipa. E haamata râ outou i teie nei te ohipa fifi roa ˈˈe.
A faatura i ta outou tabula haamauˈaraa
E ere noa i te papairaa i te mau numera i nia i te hoê api parau e nehenehe ai e ore te fifi no te pae au moni i roto i te utuafare fetii. Te mea fifi roa ˈˈe e ere i te faatia-noa-raa i te hoê tabula haamauˈaraa ia faaturahia râ. I te na reiraraa, ia faaite outou i to outou hitahita ore e ia haavî ia outou iho. Ia ite atoa outou i te hoê ravea no te faaapî i ta outou moni.
Tei te huru ia aufau-anaˈe-hia ta outou moni, oia hoi e mea ta avae, aore ra i te piti o te hebedoma e aore ra i te mau hebedoma atoa. Mai te mea e mea aufauhia outou e mea ta avae, a haamatau i te faaherehere i te mau avae atoa i te hoê tino moni e ia navai no ta outou mau haamauˈaraa huru rau i te mau hebedoma e te avae taatoa, e ia tuu atoa ra i te moni i te hiti no ta outou mau haamauˈaraa atoa no te piti avae atoa, e toru avae e aore ra no te matahiti.
Te rave ra vetahi i te hoê ravea ohie roa: A rave i te mau vihi rata e a tapao i nia i te vihi rata taitahi te tino moni ta outou e faataa no te maa e aore ra no te ahu ei hiˈoraa, e te tino moni atoa. Ia aufauhia outou, a tatuhaa ïa i ta outou moni i roto i te mau vihi rata taitahi, ia aufau anaˈe outou i ta outou mau tarahu, ua ineine noa ta outou moni. Mai te mea e aita te moni i navai no te aufau atu i te hoê o te mau haamauˈaraa, a rave ïa i te moni i roto i te hoê vihi rata ê atu ma te faahoˈi faahou râ.
Mea au aˈe na vetahi ê e aufau ta ratou mau tarahu na roto i ta ratou afata moni, eita ratou e tapea mai te moni i nia ia ratou. Mai te mea e te na reira ra outou, e ite ïa outou e hia moni i haamauˈahia na roto i te hiˈoraa i ta outou mau chèques e ta outou mau parau peeraa. Vetahi pae te vai ra ta ratou te tahi atu afata no ta ratou mau tarahu tamatahiti. E aufau ratou i ta ratou mau tarahu no te mau mahana atoa e te afata matamua, e ia aufauhia ratou eita e moe ia ratou ia tuu i te moni i roto i te piti o te afata no te mau tarahu tamatahiti.
Noa ˈtu eaha te ravea o ta outou e maiti, a hiˈopoa i te hopea avae i te mau haamauˈaraa no taua avae ra e te haamauˈaraa i manaˈohia e outou ia au i ta outou tabula. Te toru o te reni e tapao outou te tino moni o ta outou i haamauˈa. Eiaha ia peapea mai te mea, e i te haamataraa aita ta outou mau haamauˈaraa i tano ia au i te tino moni o ta outou i faataa. E manaˈo noa teie. E nehenehe e tauihia. I te mau avae i mua, e taui paha outou i ta outou tabula e tae roa i te taime e tuea i ta outou numera. Hau atu, e turai te maraaraa i te moni o te hoo ia outou ia taui i ta outou numera no te haamauˈaraa.
Ia tapao anaˈe outou i ta outou mau haamauˈaraa, peneiaˈe e ite atoa outou i te tahi ravea ê atu no te faaiti i ta outou mau hoo. Ua tamata te hoê taata i te faaruru atu i te maraaraa te moni o te hoo na roto i te faaamuraa i te animara. Aita râ oia i manuïa. I to ˈna numeraraa, ua ite oia e mea pau roa i te faaamuraa i te animala no te paeau o te maa e i te atuaturaa ia ratou. Ua faarue atura oia i taua opuaraa ra, e ua nehenehe ia ˈna i te haaputu i te moni.
Ua nehenehe ia Robert raua o Sylvie i te faanaho i te hoê tabula haamauˈaraa ohie roa. Te tiaturi nei matou e e manuïa outou. Eiaha râ e moehia ia outou e ua riro te fifi no te hoo i ta tatou nei tau ei tapao e te ora nei tatou i te taime “ati rahi” o ta te Bibilia e parau ra “te anotau hopea” (Timoteo 2, 3:1.) No reira, aita ta outou e ravea no nia i te tumu mau no te fifi i te pae o te hoo. Teie nei râ, e ere te auraa e eita ta outou e nehenehe e faaohipa i te paari e au no te faaruru atu i te mau fifi no te oraraa o to tatou nei tau (Maseli 2:7). E nehenehe te hoê tabula haamauˈaraa e tauturu mai ia outou.
[Tapura i te api 19]
Tabula haamauˈaraa no te avae
Haamauˈaraa Moni i faataahia Moni i haamauˈahia
Maa
Fare tarahu aore ra
tarahu no te fare
Uira
Faahaumarûraa
Moni parururaa
Tute
Tataˈiraa i te fare
Tarahu pereoo
Tataˈiraa pereoo
Mori pereoo
Parururaa pereoo
Niuniu paraparau
Taote niho
Taote
Parururaa maˈi
Ahu
Faaanaanataeraa
Tau faafaaearaa
Tere tairururaa
Moni no te Piha o te Basileia
Rave rau
Moni faahereherehia
Taatoaraa (a faaau atu i te taatoaraa o te moni e noaahia mai)