Ia faaohipa na tatou i te huru paieti i nia i to tatou mau metua tei ruhiruhi
“O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra.” — TIMOTEO 1, 5:4
1, 2. a) Ia au i te Bibilia, tei ia vai te hopoia no te haapaoraa i te feia tei ruhiruhia? b) No te aha hoi e riro ai ei mea ino roa ia ore te hoê kerisetiano ia haapao i taua hopoia ra?
I TO outou vai-tamarii-rii-raa ra, ua faaamu ratou ia outou e ua paruru hoi ia outou. A paari ai outou, ua imi outou i ta ratou mau aˈoraa e ta ratou turu. I teie nei, ua paari ratou, o ratou ïa teie nei teie e hinaaro nei ia turuhia ratou. Teie ta aposetolo Paulo i parau: “O te vahine ivi râ e tamarii ta ˈna e te mootua, e rave na ratou i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii, a tahoo ai i te mau metua ra: e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra. O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.” — Timoteo 1, 5:4, 8.
2 I teie mahana, e rave rahi tausani mau Ite no Iehova teie e haapao nei i to ratou mau metua tei ruhiruhia. E ere noa na te maitai aore ra te hopoia e turai ra ia ratou ia na reira, na te “paieti” atoa râ, oia hoi te ati-maite-raa ˈtu i te Atua. Ua ite maitai ratou e ia faarue ratou i to ratou mau metua o te tia mau ia tauturuhia, mai te huru ra ïa e te ‘faahapa nei ratou i to ratou faaroo’ kerisetiano. — Hiˈo Tito 1:16.
‘A amo i ta outou hopoia’
3. No te aha e ere i te mea ohie roa ia haapao i te mau metua tei ruhiruhia?
3 E ere roa ˈtu i te mea ohie ia haapao i te mau metua tei ruhiruhia, i roto iho â râ i te mau fenua i te pae tooa o te râ ma. E pinepine te itehia e ere hoê â vahi faaearaa to te mau utuafare fetii. Aita te moni hoo e faaearaa i te maraa. Te rahi noa ˈtura te vahine teie e rave nei i te ohipa. No reira te haapaoraa i te hoê metua tei ruhiruhia e riro ïa ei ohipa fifi roa, mai te peu iho â râ e ere tatou faahou i te mea apî roa. “Ua hau to mâua i te pae ahuru matahiti, e e tia hoi ia mâua ia tauturu i ta mâua mau tamarii e ta mâua mau mootua”, ta te hoê ïa tuahine e haapao i te hoê o to ˈna mau metua e te reira e ere hoi ma te ohie, i parau.
4, 5. a) Ia au i te Bibilia, e nehenehe te hopoia no te haapao i te mau metua tei ruhiruhia e horoahia na vai e haapao? b) Nafea, i te tau o Iesu, to vetahi oreraa e amo i ta ratou hopoia e haapao i to ratou mau metua?
4 Ua faaite maira o Paulo e e nehenehe taua hopoia nei e amohia na “te mau tamarii e te mau mootua”. (Timoteo 1, 5:4.) Teie râ, e itehia i te tahi taime e eita ta vetahi mau tamarii e nehenehe e ‘amo i ta ratou hopoia’ i roto i taua tuhaa ra (hiˈo Galatia 6:5). Ua amuamu te hoê matahiapo i te mea e aita to ˈna ‘tuahine paari aˈe ia ˈna i tâuˈa noa ˈˈe mai i taua hopoia ra’. Teie râ, e nehenehe anei taua haerea ra e riro ei haerea maitai i mua i te aro o Iehova? Ia haamanaˈo na outou i te mau parau ta Iesu i parau atu i te mau Pharisea i te na ôraa oia e: “I parau mai hoi Mose, E faatura i to metua tane e to metua vahine; (...) te parau na râ outou, Ia parau te taata i tana metua tane e tana metua vahine, Ia Korebana, oia hoi ia haamoˈahia, ta ˈu atoa nei taoˈa e faufaahia ˈi oe na; eiaha oia e turu noa ˈtu i tana metua tane e tana metua vahine i reira i ta outou; i te faaoreraa i te parau a te Atua i ta outou parau i tuuhia mai i haamauhia e outou na.” — Mareko 7:10-13.
5 Mai te peu e eita roa ˈtu te hoê ati Iuda e hinaaro e tauturu i to ˈna mau metua o te tia mau hoi ia tauturuhia ˈtu, e tia noa ïa ia ˈna ia faariro i ta ˈna mau taoˈa ei “korebana”, oia hoi te hoê ô i tuuhia i te hiti no te faaohipa ˈtu i te hiero (hiˈo Levitiko 27:1-24). Teie râ, mai te huru ra ïa e aita o ˈna e faahepohia ra ia tuu oioi oia i ta ˈna ô i te hiero; no reira, e nehenehe atura ïa ta ˈna e tapea mai i te reira (e eita e ore no to ˈna iho maitai) na ˈna roa. Mai te peu atoa e, te hinaaro ra to ˈna mau metua i te tahi tauturu i te pae moni, e nehenehe hoi ta ˈna e ore e amo i ta ˈna hopoia i te na ôraa ma te haavarevare e ta ˈna mau faufaa atoa e “korebana” ïa. Aita roa ˈtu Iesu i farii i taua huru haavare ra.
6. No te aha vetahi i to tatou nei tau, e nehenehe ai e ore e amo i ta ratou hopoia e haapao i to ratou mau metua? Mea tia mau anei te reira i mua i te aro o te Atua?
6 Eita ta te hoê kerisetiano e faahiti mai i te tahi mau parau haavare e nehenehe e haavare i te Atua (Ieremia 17:9, 10). Parau mau, e taotia rahi te mau fifi i te pae moni, te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa te tino, e te tahi atu mau fifi i te mea ta tatou e nehenehe e rave no to tatou mau metua. E riro paha e te faariro nei vetahi pae i te mau taoˈa materia, te taime e to ratou iho oraraa ei taoˈa faufaa roa ˈˈe i te maitairaa o to ratou mau metua. Teie râ, ua riro mau ei ohipa haavarevare i te pororaa i te Parau a te Atua e te faariroraa i te reira ei “mea faufaa ore” na roto i te ore-roa-raa e rave i te tahi ohipa no to tatou mau metua!
Te tahoêraa te fetii
7. Nafea te mau melo taa ê o te hoê utuafare fetii e nehenehe ai e tahoê no te haapao i te hoê metua tei ruhiruhia?
7 Ia tupu te tahi mau fifi i nia i te hoê metua tei ruhiruhia, te faaau mai nei vetahi mau taata aravihi no nia i taua tumu parau nei ia tahoêhia te mau melo taa ê o te utuafare. E tia paha ïa i te hoê o ratou ia amo i te hopoia matamua, e “ia paraparauhia râ” ma te mǎrû e te manaˈo maitai, e pinepine ïa te taata no ratou teie parau i te itea i te ravea no te tufa i te hopoia (Maseli 15:22). Te feia tei te vahi atea roa i te faaearaa, e nehenehe hoi ta ratou e horoa mai i te tahi maa tauturu moni na te metua tei ruhiruhia e e haere mai e farerei ia ˈna i te tahi taime, area vetahi ra e nehenehe ïa ta ratou e haapao i te mau ohipa i te pae no te utuafare e e horoa ˈtu i to ratou pereoo ia ratou ra. I te parau mau, i te haere-tamau-noa-raa ˈtu e farerei i te hoê metua mai teie te huru, e riro ïa ei tauturu faufaa roa no te tutavaraa e rave-tahoê-hia. Teie ta te hoê tuahine tei hau atu i te maha ahuru matahiti i parau ia haere mai ta ˈna mau tamarii e farerei ia ˈna: “E oaoa roa vau ia haere mai ratou e hiˈo ia ˈu!”
8. a) Te hopoia e haapao i to ratou mau metua, na te mau tavini ma te taime taatoa atoa anei? b) E tae roa vetahi mau tavini ma te taime taatoa i te aha no te amo i ta ratou hopoia no nia i te haapaoraa i to ratou mau metua?
8 Mea fifi roa ˈtu râ, mai te peu e tei roto te hoê o te mau melo o te utuafare i te taviniraa ma te taime taatoa. Aita te mau tavini ma te taime taatoa i matau i te ore e amo i taua mau hopoia ra, e e rave rahi o ratou tei horoa i te tahi mau tutavaraa rahi no te haapao i to ratou mau metua. Teie ta te hoê tiaau haaati i parau: “Aita mâua i manaˈo e mea fifi mau ia haapao i to ˈna mau metua, mai te peu iho â râ e tia ia tatou ia faaruru i ta te taviniraa ma te taime taatoa e titau maira. Ua tae roa mâua i te hopearaa o to mâua faaoromai e ua ite aˈera mâua i te faufaaraa o te ‘mana rahi maitai ra’.” (Korinetia 2, 4:7). Ia tamau â Iehova i te turu i taua mau huru kerisetiano nei!
9. Eaha te faaitoitoraa te nehenehe e horoa na te feia aita ˈtu ravea faahou ta ratou i te vaiihoraa i te taviniraa ma te taime taatoa no te haapao i to ratou mau metua?
9 Teie râ, e itehia i te tahi taime, i muri aˈe i to ˈna tuatapaparaa i te mau ravea atoa i mua ia ˈna, aita ta te hoê kerisetiano e ravea ê atu oia hoi te vaiihoraa i te taviniraa ma te taime taatoa. E papu-maitai-hia iho â e i roto i taua huru tupuraa nei, e nehenehe tatou e ite i te tahi mau manaˈo: ‘Ua ite mâua e ma to mâua tiaraa kerisetiano, e hopoia na mâua i te aupururaa i to ˈu metua vahine, tei paari roa e te maˈimaˈi hoi, ta hoê ïa mitionare tahito i parau, mea fifi roa râ te reira no mâua.’ Ia haamanaˈo na râ outou e, ‘te faaohiparaa i te huru paieti i roto i to ˈna iho fetii, e mea maitai hoi te reira e te au i te aro o te Atua ra’. (Timoteo 1, 5:4.) Taa ê atu i te reira, “e ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou”. (Hebera 6:10.) Teie ta te tahi na taata mitionare e rave rahi matahiti taviniraa ta raua i vaiiho i muri ia raua, i parau: “I teie nei, hoê faufaaraa na mâua i te haapaoraa i to mâua mau metua e te tau mâua i tavini ai ma te taime taatoa. Mea na reira ta mâua huru hiˈoraa i te reira.”
10. a) No te aha vetahi i vaiiho oioi ai i te taviniraa ma te taime taatoa? b) Nafea te utuafare fetii ia hiˈo i te taviniraa ma te taime taatoa?
10 E riro paha i teie nei e, ua vaiiho oioi noa vetahi i te taviniraa ma te taime taatoa, no te mea te na ô ra te tahi mau melo o to ratou fetii e: ‘Aita ta oe hopoia i te pae no te utuafare e aita atoa hoi i te pae no te ohipa. No te aha hoi oe e ore ai e nehenehe e haapao ia papa raua o mama?’ Teie râ, e ere anei te pororaa te ohipa faufaa roa ˈˈe te tia ia ravehia i to tatou nei tau (Mataio 24:14; 28:19, 20)? Ua faaô atura ïa te mau tavini ma te taime taatoa ia ratou i roto i te hoê ohipa faufaa roa (Timoteo 1, 4:16). Hau atu, ua faaite maira Iesu e i roto i te tahi mau huru tupuraa e nehenehe te taviniraa no te Atua e na mua ˈˈe i te mau parau no nia i te fetii.
11, 12. a) No te aha Iesu i aˈo atu ai i te hoê taata ia ‘vaiiho i tei pohe e tanu i to ratou i pohe ra’? b) Eaha te mau faanahoraa ta te tahi mau utuafare fetii tei riro hoi te hoê o te mau melo ei tavini ma te taime taatoa, i rave?
11 Ei hiˈoraa, a titau atu ai Iesu i te hoê taata ia pee mai ia ˈna e a ore ai taua taata ra i farii mai, i te na ôraa ˈtu e: “A tuu aˈe na ia ˈu e haere au e tanu i tau metua tane”, ua pahono atura oia e: “E vaiiho atu na i tei pohe e tanu i to ratou i pohe ra: e haere râ oe e poro haere i te basileia o te Atua.” (Luka 9:59, 60). I te mea hoi e huna na te mau ati Iuda i ta ratou mau taata pohe i taua iho mahana ra, mea fifi roa ïa ia manaˈo e ua pohe taua taata ra; eita e ore e ua paari roa oia, e te hinaaro ra ta ˈna tamaiti e faaea i pihai iho ia ˈna e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Teie râ, eita e ore e e fetii atoa to taua taata tei ruhiruhia ra no te haapao mai ia ˈna, no reira Iesu i faaitoito atu ai i te taata e faaroo maira ia ˈna ia “haere e poro haere i te basileia o te Atua”.
12 Ua ite hoi vetahi mau utuafare fetii i te reira, mai te peu e e tahoê pauroa ratou, e nehenehe e rave i te tahi mau faanahoraa ia nehenehe te taata i roto i te taviniraa ma te taime taatoa ia rave i ta ˈna tuhaa e ia haapao i to ˈna mau metua ma te ore hoi e vaiiho i ta ˈna taviniraa. Te vai ra teie e faataa nei i te mau hopea hebedoma aore ra ta ratou mau tau faafaaearaa no te haapao i to ratou mau metua. E nehenehe e tapaohia e noa ˈtu e ua riro te reira ei haapaeraa rahi roa no ratou, te hinaaro nei e rave rahi mau metua ia faaea noa ta ratou mau tamarii i roto i te taviniraa ma te taime taatoa. E haamaitai rahi mai Iehova i te feia e tuu i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua. — Mataio 6:33.
Ia faaohipa na tatou i te “paari” e te “ite” mai te peu e e haere mai to tatou mau metua e faaea i pihai iho ia tatou
13. Eaha te mau fifi e nehenehe e itehia mai ia titauhia te hoê metua ia haere mai e faaea i pihai iho i ta ˈna mau tamarii?
13 Ua rave o Iesu i te tahi mau faanahoraa ia nehenehe to ˈna metua vahine, tei riro mai hoi ei vahine ivi, ia haere i pihai iho i to ˈna mau metua faaroo e faaea ˈi (Ioane 19:25-27). Ua titau atoa e rave rahi mau Ite i to ratou mau metua ia haere mai e faaea i ǒ ratou, e o te oaoa atura ïa e te mau haamaitairaa tei itehia mai. Teie râ, e riro atoa te mau huru oraraa taa ê, te ereraahia i te oraraa tataitahi e hinaarohia e te faaheporaa e te mau mahana atoa, i te faatupu i te hoê oraraa o te pinepine i te ore e faaoaoa i te feia i roto i taua huru tupuraa nei. “Mai to mâua mai â haamataraa i te haapao ia mama, mea fifi roa no ˈu ia mǎrû mai”, ta Anne ïa i parau, tei riro hoi te metua hoovai vahine i te roohia i te maˈi o Alzheimer. “E ere-atoa-hia vau i te tahi taime i te faaoromai e e taora parau atoa na vau ia mama, e i muri iho e tatarahapa ˈtu ai.”
14, 15. Nafea te “paari” e te “ite” e nehenehe ai e ‘faaitoito’ i te hoê utuafare?
14 Teie ta Solomona i parau: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite.” (Maseli 24:3). Ei hiˈoraa, te faaitoito nei o Anne i te taa eaha te fifi o to ˈna metua hoovai vahine. “E tamata vau i te haamanaˈo e e maˈi to ˈna e mai te peu e te na reira ra o ˈna, aita hoi o ˈna i hinaaro e na reira.” Hau atu, “te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi. E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e taata parau-tia oia”. (Iakobo 3:2.) No reira, ia tupu te hoê fifi, a faaite na i te paari ma te ore e vaiiho e na te inoino e aratai ia outou aore ra na te riri (Ephesia 4:31, 32). A paraparau e to outou fetii, e a tamata i te faatitiaifaro i te reira.
15 Taa ê atu, e turu te ite i te aparauraa, ma te aravihi (Maseli 25:11). Peneiaˈe te fifi ra te hoê metua tei ruhiruhia i te haamatau ia ˈna i te mau peu o te utuafare iho. Aore ra, no te mea e taere rii oia i te pae no te feruriraa, e fifi roa ïa oia i te rave mai te tahi pae. I roto i te tahi mau huru tupuraa, aita ˈtu ravea i te faataa-papu-raa ˈtu te manaˈo (hiˈo Genese 43:6-11). “Ahiri e eita vau e hiˈohiˈo na i te ohipa ta to ˈu metua vahine e rave, ta te hoê ïa tuahine e parau ra, e haamauˈa ïa o ˈna pauroa ta ˈna moni.” I te tahi aˈe pae, te manaˈo ra te hoê matahiapo e e nehenehe ta ˈna i te tahi taime e titau atu i te here o to ˈna metua vahine ia ˈna. “E pinepine, mai te peu e eita e nehenehe faahou e haaferuri, vau i te parau noa ˈtu e: ‘Mama, ia na ô na pai oe no ˈu’, e e faaroo mai o ˈna ia ˈu.”
16. No te aha te hoê tane here e tia ˈi ia “ite” maitai eaha ta te tahi e hinaaro ra? Nafea o ˈna e nehenehe ai e faaite i taua mau huru ra?
16 I te mea hoi e na te vahine e amo i te hopoia rahi roa ˈˈe no te haapao i te hoê metua tei ruhiruhia, e haapao maitai ïa te hoê tane ia ore oia ia rohirohi i te pae feruriraa, i te pae tino aore ra i te pae varua. Teie ta te Maseli 24:10 e parau ra: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito.” Nafea te hoê tane e nehenehe ai e faaoraora faahou i te anaanatae o ta ˈna vahine? “Ia hoˈi mai ta ˈu tane i te fare, ta te hoê ïa tuahine e parau, e tauahi mai o ˈna ia ˈu e a parau mai e ua oaoa roa o ˈna ia ˈu. Mai te peu e aita o ˈna, eita roa ïa vau e tapae.” (Ephesia 5:25, 28, 29). E nehenehe atoa ta ˈna e tuatapapa i te Bibilia e e pure tamau e ta ˈna vahine. Oia, i roto atoa i taua mau huru tupuraa fifi ra, e nehenehe te hoê utuafare fetii e ‘faaitoito te tahi i te tahi’.
Te mau fare ruau
17, 18. a) Eaha te opuaraa ta te tahi mau utuafare fetii i tia ia rave? b) I roto i taua mau huru tupuraa ra, eaha ta outou e nehenehe e rave no te tauturu i to outou mau metua ia haamata i taua oraraa apî ra?
17 Ia au i te hoê taata tuatapapa i te parau no nia i te ruauraa, “e tae i te hoê taime eita ta te utuafare fetii e nehenehe faahou e haapao i te [metua ruhiruhia] i te fare”. Teie ta te hoê taata i parau: “Ua pohe-roa-hia ˈˈera ta ˈu vahine, tei tamata i te haapao ia mama e piti ahuru ma maha hora i nia i te piti ahuru ma maha, i te maˈi. Aita ˈtu ta mâua ravea faahou i te tuuraa ˈtu ia mama i roto i te hoê fare ruau. E, ua peapea roa hoi mâua.”
18 E riro atoa i te tahi taime, e pûpû mai te fare ruau i te mau rapaauraa faahiahia roa ˈˈe. Teie râ, e pinepine te feia tei ruhiruhia e tuuhia ˈtu i roto i taua mau fare ra i te ore e taa faahou e nafea râ e o te inoino atoa hoi; e manaˈo ratou e ua faaruehia ratou. “Ma te mǎrû e te aravihi, ua faataa ˈtura mâua ia ˈna no te aha mâua e tia ˈi ia tuu” ia ˈna i roto i te hoê fare ruau, ta te hoê ïa tuahine ta tatou e mairi e o Marguerite, i parau. “Ua matau roa o ˈna i taua fare ra, e ua faariro hoi oia i teie nei ei fare no ˈna.” Ia haere tamau outou e farerei i to outou mau metua e riro ïa te reira i te tamahanahana ia ratou i roto i te mau taime ratou e haamatau ai i taua vahi ra e e riro atoa hoi te reira i te haapapu atu e mea here mau na outou ia ratou (hiˈo Korinetia 2, 8:8). Mai te peu e e riro te atearaa ei fifi no outou, eiaha e tâpû i to outou mau taairaa: a niuniu atu, a papai e a haere tamau atu e farerei i to outou mau metua (hiˈo Ioane 2, 12). Area râ, mea papu maitai e e rave rahi mau fifi te farereihia ia ora tatou i roto i te mau taata o teie nei ao. No reira, ia ‘ite na outou i te mau hinaaro i te pae varua’ o to outou mau metua (Mataio 5:3). “E hopoi na mâua i te tahi mau buka aore ra vea na mama e e tamata mâua i te paraparau no nia i te mau mea i te pae varua”, ta Marguerite ïa e haapapu ra.
19. a) Eaha te tia ia outou ia haapao maitai no nia i te maitiraa i te hoê fare ruau e oia atoa hoi nafea to outou metua ia haapaohia i reira? b) Mai te peu e te faaitoito ra outou no to outou mau metua, eaha ïa te haamaitairaa ta outou e huti mai?
19 Teie te tuatapaparaa i ravehia e te Wall Street Journal no nia i te hoê titorotororaa no nia e ono hanere fare ruau i te mau Etats-Unis: “E piti ahuru i nia i te hanere o taua mau fare ra tei faarirohia ei mau fare atâata mau e hau atu i te afaraa o te ore roa ˈtu e faaî ra i te mau huru matamua e titauhia.” Tera râ hoi, e ere te reira anaˈe. No reira, mai te peu e hinaaro outou e tuu i to outou mau metua i roto i te hoê fare ruau, a maiti maitai. A haere outou iho e hiˈo mai te peu e mea mâ, mea atuatu-maitai-hia, e mai te peu e mea aravihi te feia rave ohipa i reira, mai te peu e mea maitai e mai te peu e mea au maitai te maa. Ia hiˈopoa maite na outou e te nafeahia ra to outou mau metua. A paruru ia ratou, a tauturu ia ratou ia faaruru i te mau huru tupuraa fifi mau e itehia paha i roto i te mau oroa aore ra te mau ohipa ta te mau Papai e opani ra. Mai te peu e e faaitoito outou ia fanaˈo to outou mau metua i te mau aupururaa maitai roa ˈˈe, eita ïa outou e roohia i te manaˈo faahapa ia outou iho. — Hiˈo Korinetia 2, 1:12.
Te horoa nei vetahi ma te oaoa, te rave nei vetahi pae ma te oaoa
20. No te aha e mea faufaa roa ia ‘horoa te mau tamarii ma te oaoa’?
20 “Mea fifi roa, ta te hoê ïa vahine kerisetiano i haapao na i to ˈna mau metua i parau. E tia hoi ia ˈu ia hamani ta raua maa, ia faanehenehe i to raua fare, ia faaoromai i te mau taˈi, ia taui i to raua vauvau roi ia repohia.” “Te mau mea atoa ta mâua i rave no raua, ta te tane ïa e parau ra, ua rave mâua ma te oaoa. Ua faaitoito mâua ia ore to mâua metua ia manaˈo e te haapao noa ra mâua ia raua ma te amuamu.” (Korinetia 2, 9:7). E pinepine te feia paari i te ore e au ia tauturuhia ratou, no te mea eita ratou e hinaaro e riro ei hopoia teimaha na te tahi pae. No reira, mea faufaa roa ˈtura ïa to outou huru i nia ia ratou.
21. a) Nafea te mau metua e nehenehe ai e rave mai ma te oaoa? b) No te aha e riro ai ei mea maitai mau i te manaˈoraa i te mau mahana e ruhiruhia ˈi ra?
21 Mea faufaa atoa te huru o te mau metua. Teie ta hoê tuahine i parau: “Noa ˈtu eaha te ohipa ta ˈu e rave no mama, mai te huru ra ïa e eita e navai.” No reira, ia faaitoito ïa te mau metua i te riro ei mau taata feruriraa maitai e te ore hoi e faahepo. Aita anei te Bibilia e parau ra e: “E ore hoi te tamarii e haaputu i te taoˈa na te metua, o te metua râ e haaputu na te tamarii”? (Korinetia 2, 12:14.) Te haamauˈa nei vetahi mau taata i ta ratou taoˈa e i muri iho e riro atu ai ei hopoia na ta ratou mau tamarii. Area te Maseli 13:22 ra teie ïa ta ˈna e parau ra: “Te vai nei te aiˈa o te taata maitai, na te tamarii a ta ˈna ra mau tamarii e parahi.” Mai te peu e e nehenehe, e tia iho â ïa ia haamanaˈo i te mau mahana e ruhiruhi ai ra na roto i te vaiihoraa i te tahi moni i te hiti e na roto i te raveraa i te tahi mau ravea parururaa. — Maseli 21:5.
22. Nafea tatou ia faariro i te mau tutavaraa ta tatou e rave no te aupuru i to tatou mau metua tei ruhiruhia?
22 Ua tano mau â o Paulo ia ˈna i parau e ua riro te mau aupururaa e faaitehia i nia i te mau metua ei “mea maitai [te tia ia faahoˈihia ˈtu]”. (Timoteo 1, 5:4.) Teie ta hoê taeae i parau: “Ua haapao o mama ia ˈu e piti ahuru matahiti te maororaa. Eaha hoi ta ˈu i rave no ˈna?” Ia faaitoitohia te mau kerisetiano atoa e mau metua to ratou tei ruhiruhia ia “rave i te paieti i te faaamuraa i to ratou iho fetii”, ma te papu maitai e e haamaitai-rahi-hia mai ratou e te Atua o tei tǎpǔ mai i te tamarii e faatura i to ˈna metua e: “E maoro to oe parahiraa i te ao nei.” — Ephesia 6:3.
Ta tatou e tapea mai
◻ Nafea, i te tau o Iesu, vetahi i te tamataraa i te ore e amo i ta ratou mau hopoia oia hoi te haapaoraa i to ratou mau metua?
◻ Na vai e haapao i te mau metua tei ruhiruhia, e no te aha?
◻ Eaha te mau fifi o ta outou e nehenehe e farerei ia haere mai te hoê melo o to outou utuafare e faaea i ǒ outou, e nafea outou ia faaruru i te reira?
◻ I roto i tei hea huru tupuraa te fare ruau e nehenehe ai e riro ei mea titauhia, e nafea ia tauturu i te mau metua ia haamatau i te reira?
[Hohoˈa i te api 15]
E nehenehe e haaputuputu i te fetii no te aparau e nafea râ ia faanaho i te tauturu.
[Hohoˈa i te api 17]
Mai te peu e tia mau â ratou ia tuuhia ˈtu i roto i te hoê fare ruau a haere tamau atu e farerei i to outou mau metua. Mea faufaa roa te reira no to ratou maitai i te pae feruriraa e i te pae varua.