Te haafaufaa-rahi-raa i te mau hopoia taa ê i roto i te taviniraa moˈa
EIAHA ia iti roa to tatou haafaufaaraa i te mau hopoia i roto i te taviniraa moˈa. I to te mau tahuˈa i Iuda i tahito ra haafaufaa-ore-raa i te mau hopoia taa ê i roto i te hiero o Iehova, ua faahapa aˈera oia ia ratou ma te teimaha. (Malaki 1:6-14) E i to te tahi mau ati Iseraela turairaa i te mau Nazira ia haafaufaa ore i te mau hopoia ta ratou i farii i roto i te taviniraa moˈa, ua aˈo atu Iehova i teie mau ati Iseraela rave hara. (Amosa 2:11-16) Ua farii atoa te mau Kerisetiano mau i te taviniraa moˈa, e te haafaufaa ra ratou i te reira. (Roma 12:1) E rave rahi mau tuhaa i roto i teie taviniraa moˈa, mea faufaa anaˈe pauroa.
A tia noa mai ai Iesu i te fenua nei e ta ˈna mau pǐpǐ, ua faaineine oia ia ratou ia riro mai ei feia poro i te Basileia o te Atua. Ia tae i te hoê mahana, e raeahia te hopea o te fenua i ta ratou poroi. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8) Mea ru roa ˈtu â teie ohipa pororaa i te mau mahana hopea nei o teie faanahoraa o te mau mea.
Te apiti nei te mau Ite no Iehova atoa i roto i teie ohipa. Te oaoa nei te mau hanere tausani o ratou i te na reiraraa ei pionie. No te tauturu i te mau vahi e rahi te hinaaro na te ao atoa nei, ua pûpû te mau tausani o ratou ia ratou iho no te taviniraa taa ê ma te taime taatoa i te Betela, i roto i te taviniraa ratere ei tiaau haaati aore ra mataeinaa, aore ra i roto i te taviniraa mitionare. Eaha te nehenehe e titauhia i te feia e hinaaro ra e tamau noa i roto i teie taviniraa taa ê?
Ia tupu noa mai te mau hinaaro ru i roto i te utuafare
Hou te hoê taata e rave ai i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa, mea pinepine, e tia ia ˈna ia faatupu i te tahi mau tauiraa i roto i to ˈna oraraa. E ere te mau taata atoa te nehenehe e na reira. Peneiaˈe na te mau hopoia i te pae o te mau Papai e vai aˈena ra, e tapea i te hoê taata. Eaha râ hoi ia tupu mai te mau hinaaro ru i roto i te utuafare, peneiaˈe no nia i te mau metua paari, o te hoê taata e vai aˈena ra i roto i te taviniraa taa ê? E noaa mai te aratairaa i roto i te mau faaueraa tumu e te aˈoraa a te Bibilia mai teie e horoahia ˈtu nei i muri nei.
E tia ia patuhia to tatou oraraa taatoa i nia i to tatou mau taairaa e o Iehova. (Koheleta 12:13; Mareko 12:28-30) E tia ia tatou ia haafaufaa i te mau mea moˈa i horoahia mai na tatou e haapao. (Luka 1:74, 75; Hebera 12:16) I te hoê taime, ua parau Iesu i te hoê taata o te titauhia ia taui i te mau mea ta ˈna e tuu i te parahiraa matamua, e e tia ia ˈna ia ohipa maite i roto i te pororaa i te Basileia o te Atua. Ma te papu maitai, te hinaaro ra taua taata ra e faataime i teie ohipa e ia pohe roa to ˈna metua tane. (Luka 9:59, 60) I te tahi aˈe pae, ua faataa Iesu i te feruriraa hape o te taata e parau e ua pûpû oia i ta ˈna mau taoˈa atoa i te Atua e aita i “turu noa ˈtu i tana metua tane e tana metua vahine.” (Mareko 7:9-13) Ua faaite atoa te aposetolo Paulo i te faufaa o te hopoia e hamani maitai i “to ˈna ihora,” tae noa ˈtu i te mau metua e te mau metua tupuna.—Timoteo 1, 5:3-8.
Teie anei ïa te auraa e ia tupu mai te mau hinaaro ru, e tia i te feia i roto i te taviniraa taa ê ia faarue i ta ratou tuhaa taviniraa no te riro mai ei mau utuutu maˈi? E rave rahi mau mea i taaihia i te pahonoraa. Na te taata iho e rave i ta ˈna faaotiraa. (Galatia 6:5) E rave rahi tei manaˈo e, noa ˈtu e mea au roa na ratou ta ratou tuhaa taviniraa, e faaotiraa paari te haereraa i pihai iho i to ratou mau metua no te horoa ˈtu i te tauturu ta ratou e hinaaro ra. No te aha? Peneiaˈe mea ru mau te hinaaro, aita ˈtu ai paha e fetii faahou no te tauturu mai, aore ra aita e ravea ta te amuiraa no taua vahi ra no te rave i tei hinaarohia. Ua nehenehe vetahi e rave i te taviniraa pionie a horoa noa ˈi i teie huru tauturu. Ua nehenehe te tahi atu â e rave faahou i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa i muri aˈe a oti ai i te haapaohia i te huru o te utuafare. Teie râ, i roto i te mau tupuraa e rave rahi, ua faaruruhia te fifi na roto i te tahi atu mau ravea.
Te amoraa i ta ratou hopoia
Ia tupu mai te mau hinaaro ru, ua nehenehe vetahi i roto i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa e haapao i taua mau hinaaro ra ma te ore e faarue i ta ratou tuhaa taviniraa. A hiˈo na i te tahi o te mau hiˈoraa e rave rahi.
Ua haamata na hoa faaipoipo e tavini ra i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i te tavini i te Betela i te matahiti 1978, i muri aˈe i to raua raveraa i te ohipa tiaau haaati e mataeinaa. E hopoia rahi ta te taeae i roto i te faanahonahoraa teotaratia. Ua hinaaro atoa râ to ˈna mau metua i te tauturu. E toru aore ra e maha tere ta teie na hoa faaipoipo no te Betela i rave i te mau matahiti atoa—fatata e 3 500 kilometera no te haere e te hoˈi mai—no te utuutu i te mau metua. Ua patu raua iho i te hoê fare ia au i tei titauhia no te mau metua. Ua rave raua i te mau tere no te mau ohipa rapaauraa ru. Ua horoa raua fatata pauroa ta raua mau mahana faafaaearaa i te roaraa e 20 matahiti no te amo i teie hopoia. Mea here e mea faatura na raua i to raua mau metua, mea au roa atoa râ na raua i ta raua taviniraa moˈa.
Tei roto te tahi atu taeae i te taviniraa ratere e 36 matahiti i te roaraa i to ˈna farereiraa i ta ˈna i faataa mai te hoê o te mau tupuraa fifi roa ˈˈe o to ˈna oraraa. Te titau ra to ˈna metua hoovai vahine e 85 matahiti, te hoê tavini haapao maitai a Iehova, e faaea i pihai i te hoê taata e nehenehe e tauturu ia ˈna. I taua taime ra, aita te rahiraa o ta ˈna mau tamarii e manaˈo ra e e tano ia rave ratou ia ˈna ia ratou ra. Ua parau te hoê fetii i te tiaau ratere e e tia ia ˈna e ta ˈna vahine ia faarue i ta raua taviniraa e, i te iˈoa o te utuafare, ia utuutu i te metua vahine. Aita râ na hoa faaipoipo i faarue i ta raua taviniraa faufaa, aita atoa raua i haafaufaa ore i te mau hinaaro o te metua vahine. I te roaraa o na matahiti e iva i muri mai, tei ia raua ra oia i te rahiraa o te taime. I te omuaraa, ua faaea ratou i roto i te hoê fare tavere, e i muri iho, i roto i te mau fare rau i horoahia e te mau tuhaa haaati. I te tahi mau taime, ua tamau noa te taeae, o tei riro mai ei tiaau mataeinaa, i te ratere no te haapao i ta ˈna tuhaa taviniraa a faaea ˈi ta ˈna vahine i pihai i to ˈna metua vahine no te utuutu ia ˈna ma te here e ma te taime taatoa. I te mau hebedoma atoa, i muri aˈe i te putuputuraa o te Sabati, e hoˈi mai te tane na te atea roa mai e tauturu ia raua. E rave rahi tei ite maite i taua huru tupuraa ra tei faaite i to ratou mauruuru rahi no ta teie na hoa faaipoipo e rave ra. I muri iho, ua turai-atoa-hia te tahi atu mau melo o te utuafare ia horoa i te tahi tauturu. Te tamau noa ra te mau tausani taata o te nunaa o Iehova i te faufaahia i te taviniraa a taua na hoa faaipoipo ra i haapae ia raua iho, no te mea ua tapea raua i ta raua hopoia taa ê o te taviniraa ma te taime taatoa.
Ma te tauturu a te utuafare
Ia haafaufaa te tahi atu mau melo o te utuafare i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa, e nehenehe ratou e tauturu ia nehenehe aˈe te tahi pae o ratou e apiti i roto i te reira.
Ua tauturu teie huru feruriraa tahoêraa o te utuafare i na hoa faaipoipo no Kanada e tavini ra ei mitionare i Afirika Tooa o te râ. Aita raua i tiai ia tupu mai te hoê hinaaro ru, a tiaturi noa ˈi e eita te hoê aˈe ohipa e tupu mai. Hou raua a haere ai i te Haapiiraa Bibilia Gileada a te Taiete Watchtower no te faaineineraa no te taviniraa i te fenua ěê, ua aparau te tane i to ˈna teina no nia i te utuuturaa i to ratou metua vahine ia maˈi-noa-hia aore ra ia paruparuhia oia. Ma te faaite i te here no to ratou metua vahine e te haafaufaaraa i te ohipa mitionare, ua parau te teina e: “E utuafare e e tamarii to ˈu i teie nei. Eita ta ˈu e nehenehe e reva i te atea ê e e rave i te mau mea ta oe e nehenehe e rave. No reira, ia tupu noa mai te hoê ohipa i nia ia Mama, e utuutu vau ia ˈna.”
Ua tauturu-rahi-hia na hoa faaipoipo e tavini ra i Marite Apatoa e te utuafare o te vahine no te haapao i to ˈna metua vahine e paari noa ˈtura. Na te hoê o to ˈna mau tuahine e te tane a taua tuahine ra i haapao i te metua vahine e tae roa i te mahana i roohia ˈi taua tuahine ra i te hoê maˈi pohe. Eaha ˈtura ïa? No te tamǎrû i te peapea, ua papai te taoete e: “A ora noa ˈi au e te mau tamarii, eita roa ˈtu orua e titauhia ia faarue i ta orua taviniraa mitionare.” Ua noaa mai te tauturu hau no roto noa i te utuafare i to te tahi atu tuahine e ta ˈna tane faarueraa i to raua fare e haereraa ˈtu i te nohoraa o te metua vahine no te utuutu ia ˈna, e ua na reira raua e ia pohe noa ˈtu te metua vahine. Auê ïa huru feruriraa tauturu e! Ua tauturu ratou pauroa i te taviniraa mitionare.
Te mau metua e horoa ma te aau tae na Iehova
Mea pinepine te mau metua i te haafaufaa ma te taa ê i te taviniraa moˈa. I roto i te mau taoˈa faahiahia roa ˈˈe ta ratou e nehenehe e pûpû atu na Iehova ei faahanahanaraa ia ˈna, te vai ra ta ratou iho mau tamarii. (Maseli 3:9) E rave rahi mau metua kerisetiano e faaitoito i ta ratou mau tamarii ia rave i te taviniraa ma te taime taatoa. E au te tahi o ratou mai ia Hana o tei horoa i ta ˈna tamaiti ra o Samuela na Iehova no te tavini ia ˈna “e a muri noa ˈtu,” oia hoi “ia hope roa o ˈna pue mahana i te oraraa nei.”—Samuela 1, 1:22, MN, 28.
Ua papai te hoê metua mai teie i ta ˈna tamahine i Afirika e: “Te haamauruuru nei mâua ia Iehova no ta oe hopoia faahiahia. Eita mâua e nehenehe e tiaturi hau atu â i te maitai.” I te tahi taime, ua parau oia e: “Parau mau e e tia ia tatou ia farii i te faataa-ê-raa, auê râ te oaoa ia ite e nafea Iehova e aupuru ai ia oe!”
I muri aˈe i to ˈna hiˈopoa-faahou-raa i te mau tupuraa rau i to ˈna utuuturaa i to ˈna mau metua paari, ua papai te hoê mitionare i Equateur e: “Te manaˈo nei au e te tauturu rahi roa ˈˈe i noaa ia mâua ta ˈu vahine, te mau pure ïa a to ˈu metua tane. I muri aˈe a pohe ai oia, ua faaite mai to ˈu metua vahine ia mâua e: ‘Aita hoê aˈe mahana aita to oe papa i pure ia Iehova ia vaiiho ia orua ia faaea noa i roto i ta orua tuhaa taviniraa.’”
Ua oaoa na hoa faaipoipo paari no Kalifonia, Hau Amui no Marite, tei roto hoi hoê o ta raua mau tamaiti i te taviniraa ma te taime taatoa. Tei Paniora taua tamaiti ra e ta ˈna vahine i te poheraa te metua vahine. Ua manaˈo te tahi atu mau melo o te utuafare e e tia ia ravehia te tahi mau faanahoraa no te tauturu i te metua tane. No te mea te rave ra ratou i te ohipa rapaeau e te haapao ra i ta ratou mau tamarii, aita ratou e manaˈo ra e e maraa ia ratou taua hopoia ra. No reira, ua turai ratou i na hoa faaipoipo e rave ra i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa ia hoˈi mai i te fare no te tauturu i te metua tane. Teie râ, mea oraora maitai â te metua tane noa ˈtu e e 79 matahiti to ˈna, e mea maitai atoa to ˈna huru feruriraa pae varua. I roto i te hoê apooraa utuafare, i muri aˈe a paraparau ai te tahi mau melo, ua tia mai te metua tane i nia e ua parau atura ma te papu e: “Te hinaaro nei au ia hoˈi raua i Paniora no te tamau i ta raua ohipa.” Ua na reira raua, ua tauturu atoa râ raua ia ˈna i te pae materia. Tei roto raua i te tuhaa haaati i Paniora. Mai taua apooraa utuafare maira, ua haafaufaa te tahi atu mau melo o te utuafare i te taviniraa e ravehia ra e teie na hoa faaipoipo i te fenua ěê. I muri aˈe tau matahiti, ua rave ihora hoê o te tahi mau tamaiti i te metua tane i to ˈna fare no te utuutu ia ˈna e ia pohe noa ˈtu oia.
I Pennsylvanie, Hau Amui no Marite, i te taime a roohia ˈi ta ˈna vahine i te maˈi ino e a pohe atu ai, ua hau atu i te 90 matahiti to te hoê taeae i faatavaihia e tei rave i te taviniraa pionie fatata e 40 matahiti i te maoro. Hoê tamaiti ta ˈna e e toru tamahine, e e rave rahi atoa mau tamarii pae varua. Tei roto hoê o ta ˈna mau tamahine i te taviniraa ma te taime taatoa no te roaraa hau atu i te 40 matahiti, i roto i te taviniraa mitionare e ta ˈna tane, te taviniraa ratere, e te Betela. Ua tauturu oia i te rave i te tahi mau faanahoraa ia utuutuhia to ˈna metua tane ma te tano. Ua tauturu atoa te mau taeae no taua vahi ra i te hopoiraa ia ˈna i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia. I muri aˈe a pohe ai ta ˈna tane, ua ani oia i to ˈna metua tane e e hinaaro anei oia ia faarue oia i te Betela no te utuutu ia ˈna. Te haafaufaa rahi ra oia i te mau mea moˈa, e ua manaˈo oia e e nehenehe e haapaohia to ˈna hinaaro na roto i te tahi atu mau ravea. No reira oia i pahono ai e: “O te ohipa ino roa ˈˈe ïa ta oe e nehenehe e rave, e mea ino roa ˈtu â ïa ia farii au ia na reira oe.”
Mau amuiraa o te tauturu
Ua tauturu rahi te tahi mau amuiraa i te utuuturaa i te mau metua paari o te feia i roto i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa. Mea mauruuru roa na ratou te feia i pûpû ehia rahiraa matahiti i roto i teie taviniraa. Noa ˈtu e eita ta ratou e nehenehe e tatara i ta ratou mau hopoia i te pae o te mau Papai, te rohi nei teie mau amuiraa no te haamâmâ i te hopoia ia ore te mau tamarii ia titauhia ia faarue i ta ratou tuhaa taviniraa taa ê.
Tei roto na hoa faaipoipo no Helemani i ta raua tuhaa taviniraa i te fenua ěê fatata 17 matahiti i te maoro, te rahiraa o taua taime ra i roto i te taviniraa ratere, a rahi mai ai te mau hinaaro o to raua metua vahine paari. I te mau matahiti atoa, ua rave raua i ta ratou tau faafaaearaa no te tauturu ia ˈna. Ua tauturu atoa te tahi mau taata tapiri e mau Ite ma te here. Tei pihai iho na hoa faaipoipo e tavini ra ma te taime taatoa i to raua metua vahine i te taime a ino roa ˈi oia, ua faanaho aˈera te mau matahiapo o te amuiraa no taua vahi ra e farerei ia raua. Ua ite maite ratou eaha ta na hoa faaipoipo e rave tamau ra no te metua vahine. Te haafaufaa atoa ra ratou i te taviniraa taa ê e ravehia ra e taua na hoa faaipoipo ra. No reira te mau matahiapo i faataa ˈi i te hoê porotarama ta ratou e pûpû ra no te utuutu i te metua vahine e ua parau atura e: “Eita ta orua e nehenehe e utuutu ia ˈna hau atu â i ta orua e rave ra; e tauturu matou ia orua ia nehenehe orua ia faaea i roto i ta orua tuhaa taviniraa i Paniora.” I roto i na matahiti e hitu i mairi, ua tamau noa teie mau matahiapo i te na reira.
Oia atoa, ua tauturu-rahi-hia e ma te here te hoê taeae e tavini ra i Senegala mai te matahiti 1967 mai â, e te amuiraa a to ˈna metua tane. I te tupuraa te hoê maˈi, ua tere atu te tane oia anaˈe ma te turu-maite-hia e ta ˈna vahine î i te here, i te mau Hau Amui no Marite no te tauturu i to ˈna mau metua. Mea titauhia ia faaea oia i ǒ tau avaˈe. Mea fifi roa te huru tupuraa, ia oti râ ia ˈna i te rave i tei maraa ia ˈna, ua faaô mai nei te amuiraa no te tauturu ia nehenehe oia e tamau noa i ta ˈna taviniraa mitionare. I te roaraa fatata 18 matahiti, ua tauturu te amuiraa na roto i te mau ravea huru rau, i te metua tane na mua (noa ˈtu e aita oia e ite faahou ra i te rahiraa o ratou) e i muri iho i te metua vahine. Ua faatiamâ anei te reira i te tamaiti i ta ˈna hopoia? Aita; ua tere pinepine oia mai Senegala mai e ua rave i ta ˈna tau faafaaearaa no te tauturu ia au i tei maraa ia ˈna. E rave rahi râ i roto i taua amuiraa ra tei oaoa i te iteraa e ua tauturu ratou e ia faaea noa na hoa faaipoipo itoito i roto i te taviniraa taa ê ma te taime taatoa i Senegala.
Ua parau Iesu e e noaa i tei faarue i te mau mea atoa no te faufaa o te parau apî maitai, te mau taeae, te mau tuahine, te mau metua vahine e te mau tamarii e ia hanere noa ˈtu. (Mareko 10:29, 30) E parau mau roa teie i rotopu i te mau tavini a Iehova. Ua ite taa ê na hoa faaipoipo e tavini nei i teie nei i Bénin, i Afirika Tooa o te râ, i te reira i to na Ite i roto i te amuiraa a to raua mau metua i parauraa ˈtu ia raua eiaha e haapeapea no to raua mau metua. Ua parau faahou raua e: “To orua mau metua, o to mâua atoa ïa mau metua.”
Oia mau, e rave rahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite e te haafaufaa rahi nei tatou i te mau hopoia taa ê o te taviniraa moˈa. Te vai ra anei te mau vahi e tia ia outou ia haafaufaa roa ˈtu â?
[Hohoˈa i te api 26]
Ua pûpû ratou ia ratou iho no te taviniraa taa ê ma te taime taatoa