Te hoê tau tamataraa e tamâraa
“Inaha, e tono vau i tau vea, e na ˈna e haamaitai i te eˈa i mua ia ˈu ra: e te Fatu ta outou e imi na, o te tae vave mai ïa i to ˈna ra hiero, te vea a te faufaa (...). E parahi mai oia mai te tamâ e te haamaitai i te ario ra.” — MALAKI 3:1, 3.
1, 2. a) Eaha te mau huru tupuraa i iteahia i roto i te nunaa o te Atua i te Vraa o te senekele hou to tatou nei tau? b) No te aha hoi tatou e tia ia anaanatae i te parau tohu a Malaki?
“TEIHEA TE Atua parau au ra?” Te feia i ui na i teie nei uiraa i te senekele V hou to tatou nei tau, ma te faahaehae, te na ô faahou râ ratou e: “Aita e faufaa ia tavini i te Atua.” No to ratou huru viivii i te pae morare e te pae faaroo, ua tae roa ˈˈera te mau ati Iuda, oia hoi te nunaa o te Atua i te feaapiti i te manaˈo no nia i te parau-tia a te Atua. Teie râ, te hiˈo noa maira te Atua mau ra, tei ore hoi i varea i te taoto, ia ratou. E, inaha ua horoa maira oia i te hoê tuhaa ohipa na Malaki, te hoê peropheta hebera; e tia oia ia faaara ˈtu ia ratou e e tupu te hoê ohipa tamâraa, e tupu hoi te hoê tamataraa e tamâraa. I reira ˈtura ïa te mau ati Iuda e ite ai e teihea mau na “te Atua parau au ra” ia ohipa taue mai oia no te haava ia ratou. — Malaki 2:17; 3:1, 14, 15.
2 Ia hau atu â hoi te parau tohu a Malaki i te riro noa ei aamu na tatou, inaha, mea papu maitai e te vai atoa ra to ˈna tupuraa i to tatou nei tau (Roma 15:4). Oia mau, ua itea te mau tavini a Iehova no te teie nei tau i te hoê tau tamataraa e tamâraa. Nafea ïa te reira? Oia hoi, e riro te tuatapapa-maite-raa tatou i te parau tohu a Malaki, i te tauturu ia tatou ia pahono i taua uiraa nei.
3. Nafea te auro aore ra te ario ia tamâhia i te tau tahito?
3 Inaha, na mua roa ˈˈe, no te aha Iehova i tuu ai i to ˈna nunaa i roto i te tamataraa e te tamâraa? I te mea hoi e na “Iehova e tamata i te aau o te taata nei”, ua rave aˈera oia i te tahi mau faanahoraa no te tamâ i to ˈna nunaa faanahonahohia (Maseli 17:3; Salamo 66:10). I te mau tau bibilia, no te tamâ i te ario aore ra te auro, e faaahuhia na taua taoˈa ra e tahe noa ˈtu ai, e i muri aˈe e tatarahia ˈtu ai te mau mea e ore e hinaarohia. Teie ta tatou e taio no nia i te reira: “E hiˈopoa maite te taata tamâ e tia noa aore ra e parahi ra, i te ohipa e tupu ra, e tae roa ˈtu te taime (...) te ario aore ra te auro [papepape] e riro ai mai te hoê hiˈo manina ra te huru, o te faaite mai i te hohoˈa o te mau taoˈa atoa e vai ra na reira. Mai ta te taata tamâ auro aore ra ario e ite ia ˈna i roto i te hoê hiˈo, mai te reira atoa te huru ia hiˈo atu oia i nia i te haapueraa ario aore ra auro e inaha, e nehenehe atura ïa ta ˈna e mataitai maitai i te mâ e te nehenehe o te auro aore ra o te ario. Mai te peu e ua faahiahia roa o ˈna, e tamâ ïa o ˈna i te mau mea e ore e hinaarohia e e tatara mai ai i te auri mai roto mai i te umu, e na nia iho faahou atu ai i te reira.” (Cyclopedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature, a J. McClintock e a J. Strong). E taoˈa-mau-hia te auro aore ra te ario ia na reirahia i te tamâ. — Hiˈo Apokalupo 3:18.
4. No te aha Iehova e faatia ˈi ia tamatahia e ia tamâhia ta ˈna mau tavini?
4 Te faatia nei Iehova e ia tamatahia to ˈna mau tavini e ia tamâhia ratou ia riro mai ratou ei mau taata viivii ore, o te tauturu ïa ia ratou ia faaite papu maitai mai i to ˈna hohoˈa aore ra huru mau (Ephesia 5:1). I roto i te ohipa tamâraa, e tataratara Iehova i te mau e ore e hinaarohia na roto i te faaore-roa-raa i te mau peu e te mau haapiiraa viivii (Isaia 1:25). Na roto i te titiaraa i to ˈna mau tavini, e tatara atoa oia te feia i roto ia ratou o te ore e auraro i taua tamâraa ra, oia hoi te feia “faatupu i te hapa e tei rave atoa i te parau ino”. E tauturu te reira i te mau “tamarii o te basileia”, oia hoi te mau Iseraela i te pae varua, ia anaana maitai â, ia nehenehe atoa te hoê pupu i nia i te fenua nei ia haaputuhia e ia ati atu i te faanahonahoraa ta ratou e faatupu, no to ratou ora. — Mataio 13:38, 41, 43; Philipi 2:15.
Te ohipa i faauehia ia Malaki
5, 6. a) O vai hoi te tumu i ino roa ˈi te mau ati Iseraela i te mau mahana o Malaki? No te aha? b) Eaha te faahopearaa iino ta te reira i faatupu i nia i te rahiraa o te mau ati Iseraela?
5 Ua tohu o Malaki i muri aˈe i te matahiti 443 hou to tatou nei tau, oia hoi fatata hoê senekele i muri aˈe te hoˈi-faahou-raa mai te mau ati Iuda mai to ratou tapearaahia ei tîtî i Babulonia. Hau atu i te 70 matahiti tei mairi mai te tomoraahia te hiero i patuhia e Zorobabela. Ua ino roa te huru pae varua o te mau ati Iseraela; mea peapea roa. O te mau tahuˈa hoi te tumu no taua huru tupuraa ra. Oia mau, e ‘haavahavaha’ na ratou i te iˈoa o Iehova, ma te rave ei tusia i te mau animala maˈimaˈi aore ra pirioi (Malaki 1:6-8). E rave rahi “tei turori i te ture nei” ia ratou, no te mea aita ratou i haapii i te nunaa e e haava na ratou ma te paetahi. — Malaki 2:6-9; Iakobo 3:1.
6 Mea na reira ˈtura ïa to te rahiraa o te mau ati Iseraela i te feaaraa no nia i te faufaaraa, ia tavini i te Atua, e tae roa ˈtu hoi ratou i te patoi i te aufau atu i te tuhaa ahuru mai ta te Ture e titau ra (Malaki 3:6-10, 14, 15; Levitiko 27:30). I te mea hoi e ua atea roa ratou i te ture a Atua i “haavare” ai ratou i ta ratou mau vahine. Eita e ore e ua faataa ê ratou i ta ratou mau vahine no te faaipoipo atu i te mau tamahine a te te tahi atua ê. E rave-atoa-hia na hoi te mau ohipa faufau atoa mai te ohipa tahutahu, te faaturi, te haavare e te eiâ, i roto i te nunaa iho o te Atua. — Malaki 2:10-16; 3:5.
7, 8. Eaha te ohipa i faauehia ˈtu i te peropheta ra ia Malaki?
7 Mea maramarama maitai te ohipa i faauehia ˈtu ia Malaki. Aita o ˈna i tapea i te parau no te faaite atu i te haapao ore o te mau tahuˈa, e ua faaaraara oia i te mata o te nunaa ia ite papu maitai ratou i to ratou huru mau i te pae varua. Ua faaite atoa râ oia e ua ineine noa te Atua here e te aroha faito ore i te faaore mai i ta ratou hara. Ua na ô atura hoi Iehova e: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou”. Ua tohu atura o Malaki e te haere maira te “Fatu [mau]” i te hiero no te haava. E tia ˈtura ïa i te mau tahuˈa ia tamâ ia ratou ia nehenehe ratou e ‘hopoi mai i te tusia parau-tia ia Iehova ra’. (Malaki 3:1-3.) Taa ê atu i te reira, ua faaarahia te nunaa e e riro “te Fatu [mau ra] ei “ite oioi” i te feia e tamau noâ i roto i ta ratou mau ohipa faufaa e rave ra. — Malaki 3:5.
8 Ua haapao mau â o Malaki i te ohipa i faauehia ˈtu ia ˈna; ua horoa ˈtu hoi oia i te faaararaa. Ua faufaahia te mau tahuˈa e te nunaa atoa o to ˈna tau i ta ˈna mau parau. Teie râ, e rave rahi mau senekele tei mairi hou vetahi mau huru o ta ˈna parau tohu e tupu ai i roto i te hoê tupuraa matamua.
Te hoê tupuraa i te senekele I
9. I te tupuraa te parau tohu a Malaki, o vai te taata i itehia ei “vea”? No te aha outou e na reira ˈi i te pahono?
9 Na nia mai i to ˈna terono i te raˈi ra, ua na ô maira te Haava rahi: “Inaha, e tono vau i tau vea, e na ˈna e haamaitai i te eˈa i mua ia ˈu ra.” (Malaki 3:1a). O vai hoi taua “vea” ra? Te tahoê ra o Mareko, te hoê taata papai bibilia, i te mau parau tohu a Malaki 3:1 i te Isaia 40:3 ta ˈna e faaohipa ra i nia ia Ioane Bapetizo (Mareko 1:1-4). Ua faaite atoa mai o Iesu Mesia iho e o Ioane taua “vea” ra (Mataio 11:10-14.) I te tau uaaraa tiare atura ïa o te matahiti 29 o to tatou nei tau to Ioane Bapetizo haamataraa i te ohipa i faauehia ˈtu ia ˈna ma to ˈna tiaraa “vea”. E tia ia ˈna ia faaineine i te eˈa no te taeraa mai o Iehova, te Haava, ma te faaineine i te mau ati Iseraela no te haerea mai o Iesu Mesia, te Tia matamua a te Atua.
10. Mea nafea to Ioane Bapetizo ‘faaineineraa i te hoê pae taata no Iehova’? (Luka 1:17.)
10 Ia ˈna i tono mai ia Ioane ia na mua mai oia, te faaite ra te Atua i to ˈna hamani maitai i te mau ati Iuda. I te mea hoi e ua ati ratou ia Iehova na roto i te hoê faufaa, oia hoi te Ture, e tia ˈtura ïa ia ratou ia tatarahapa i te mau hara ta ratou i rave i te ofatiraa ratou i te reira. Ua faatia mai o Ioane i te mau mea i te pae no te haamoriraa e ua faaite tahaa atu hoi i te haavare i te pae no te haapaoraa (Mataio 3:1-3, 7-12). Ua faaitoito aˈera oia i te mau ati Iuda tei tae mau te aau, ia tiai i te Mesia e a pee atu ai ia ˈna. — Ioane 1:35-37.
11. Nafea tatou e nehenehe ai e ite i “te Fatu [mau]” ra o te haere vave mai i te hiero?
11 Te na ô faahou ra te parau tohu a Malaki: “E te Fatu [mau] ta outou e imi na, o te tae vave mai ïa i to ˈna ra hiero, te vea a te faufaa ta outou i oaoa na: inaha, o te tae mai ïa, te parau maira Iehova sabaota ra.” (Malaki 3:1b). O vai mau na taua “Fatu [mau ra] o te tae “vave” mai aore ra o te haere mai i te hoê taime manaˈo-ore-hia, i to ˈna hiero? Na roto i te reo hebera, e itehia te parau ra ha’Adhôn. I te mea hoi e e faaohipahia te parau ra ha (“te”) e te parau ra ’Adhôn (“Fatu”), e tano ïa taua parau i nia i te Atua ra o Iehova. Oia mau, e haere mai o Iehova i “To ˈna hiero”. — Habakuka 2:20; Salamo 11:4.
12. O vai “te vea a te faufaa”, e e “vea” oia no tei hea “faufaa”?
12 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te parau no te vea matamua, ua faaite maira o Malaki i te parau no “te Fatu [mau] ra” o te haere mai i “To ˈna hiero” ma te apeehia mai e te tahi atu vea, taa ê i te vea matamua, “te vea a te faufaa”. O vai mau atura ïa taua “vea a te faufaa” ra? Ia au i te tupuraa o te mau ohipa, o Iesu Mesia taua “vea” ra, ta Ioane Bapetizo i faaite atu i ta ˈna mau pǐpǐ ei “Arenio na te Atua”. (Ioane 1:29-34.) Teie râ, ua riro te Mesia ei “vea” no tei hea “faufaa”? E nehenehe e manaˈohia, ia au i te mau ohipa i tupu e tei faaitehia i roto i te Luka 1:69-75 e te Ohipa 3:12, 19-26 e o te faufaa i faaauhia ˈtu ia Aberahama teie e parauhia nei, e o te mau ati Iuda hoi te feia matamua o tei pûpûhia ˈtu te ravea no te riro mai ei feia aiˈa no te Basileia.
13. E haere mai “te Fatu [mau]” ra o Iehova i te hiero i roto i tei hea auraa?
13 Aita “te Fatu [mau]” iho ra o Iehova i haere roa mai i roto i te hiero i patuhia i te ofai i Ierusalema (Mau Arii 1, 8:27). Ua haere mai oia i roto i te auraa e ua tia mai ta ˈna “vea a te faufaa” oia hoi o Iesu Mesia, no ˈna, ua tia mai hoi ma to ˈna iˈoa e ma te turuhia e to ˈna varua moˈaa.
14. a) No te aha te tamâraa ta Iesu i faatupu i te hiero i te matahiti 30, i horoa mai ai ma te papu maitai i te tahi manaˈo no nia i te ohipa e tupu a muri aˈe? b) Nafea e afea ra te hiero i te tamâraahia ei faatupuraa i te Malaki 3:1?
14 I te tau uaaraa tiare o te matahiti 30, ua haere maira o Iesu i te hiero o Iehova ra i Ierusalema e ua tiahi aˈera hoi oia i te feia e faariro na i te hiero ei “fare hooraa taoˈa”. (Ioane 2:13-16.) O te hoê noa teie manaˈo ta ˈna e horoa maira no nia i te ohipa e tupu ia au i ta te parau tohu a Malaki e faaite maira. I muri aˈe i taua ohipa i tupu ra, ua tamau atura o Ioane, na nia i to ˈna tiaraa “vea”, i te bapetizo i ta ˈna mau pǐpǐ ia Iesu ra (Ioane 3:23-30). I te 9 râ no Nisana matahiti 33, ua tomo maira o Iesu ma te upootia i Ierusalema, ma te faaite mai ia ˈna iho ei Arii (Mataio 21:1-9; Zekaria 9:9). Area o Ioane ra, ua hope ïa ta ˈna ohipa e ua tâpûhia to ˈna arapoa e Heroda fatata hoê matahiti na mua ˈˈe. E inaha, a haere mai ai o Iesu i te hiero i te 10 no Nisana, ua haamanahia oia ei “vea a te faufaa”, te tia a te “Fatu [mau]” ra o Iehova, ma te faatupu atura ïa i te parau tohu a Malaki 3:1. Ua tamâ aˈera oia i te hiero, ma te tiahi atu i te feia e rave na i te ohipa hoo taoˈa e ma te faatahuri i te mau airaa maa a te feia hoo moni ra. Teie ta ˈna i parau: “E ere anei ua papaihia, E parauhia to ˈu nei fare e fare pureraa no te mau fenua atoa, riro noa iho nei râ ia outou ei ana eiâ.” — Mareko 11:15-18.
15. Eaha te huru, ia au i to ratou tiaraa pupu, te mau upoo faatere haapaoraa ati Iuda i mua i te tamâraa i ravehia e te Tamâ rahi ra, teie râ eaha ta tatou e nehenehe e parau no nia i te rahiraa o te mau tahuˈa?
15 Ua ite atura ïa te mau upoo faatere haapaoraa e ua tae mai to ratou hora. Ma to ratou tiaraa pupu, ua faarue aˈera ratou i te “vea a te faufaa” o Iehova. Aita ratou i nehenehe e ‘faaoromai ia tae i te mahana oia e haere mai ai’, no te mea aita ratou i hinaaro e auraro ma te haehaa i te tamâraa i faaineinehia e te Tamâ rahi ra (Malaki 3:2, 3). E tia ˈtura ïa ratou ia faataa-ê-hia na roto i te ohipa tamâraa e a haamouhia ˈtu ai. Teie râ, ua faaite vetahi mau “tamarii a Levi” e e mafatu maitai to ratou no te mea, i muri noa ˈˈe i te poheraa o Iesu, “e rave rahi to te feia tahuˈa [te mau ati Levi] i faaroo i te parau”. — Ohipa 6:7.
16. Nafea e afea te tahi “mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra” i te taeraa mai i nia i te nunaa ati iuda?
16 I te 11 no Nisana, i te mahana i muri noa ˈˈe oia e tamâ ˈi i te hiero, ua faaite tahaa maira Iesu i te huru haavarevare o te mau upoo faatere haapaoraa e ua faaite maira e e haamouhia te hiero e te amuiraa o te mau mea iino (Mataio, pene 23 e 24); Inaha, ua haere mai mau â “te Atua parau au ra” “ei ite oioi” no te haava i te nunaa ati iuda e 37 matahiti i muri aˈe, i te matahiti 70, a tae mai ai te tahi “mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra” i nia ia ˈna (Malaki 2:17; 3:5; 4:5, 6). I taua matahiti ra, ua “tâpûhia e ua titirihia i roto i te auahi” o Iseraela, te hoê faanahonahoraa faaauhia i te hoê tumu raau tei ore i horoa mai i te hotu nehenehe a haamouhia ˈi te nunaa e to Roma (Luka 3:3-14). E te reira, ‘no te mea aore oia i haamanaˈo i te tau oia i iteahia ˈi’. — Luka 19:44.
Te hoê tupuraa i to tatou nei tau
17. Na te aha e faaite ra e e ite â te parau tohu a Malaki i te tahi atu â tupuraa i te mau tau apî?
17 Teie râ, te vai ra anei te tahi atu tupuraa, i to tatou nei tau, o te parau tohu ra a Malaki? I te senekele I, ua tupu te tupuraa matamua i muri aˈe to Iesu faatavairaahia i te varua moˈa no te riro mai ei Arii no te Basileia o te Atua. Ma te maramarama maitai, e tupu â ïa te tahi tupuraa o te parau tohu i muri aˈe o Iesu e faaariihia ˈi i roto i te mau raˈi i te matahiti 1914. Te faaite ra te mau parau iho o te parau tohu e e tupu â te tahi tupuraa “a tae atu ai i taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra”. (Malaki 4:5.) Mai te peu e ua tae mai te hoê “mahana o Iehova” i nia i te amuiraa ati iuda i te matahiti 70 o to tatou nei tau, te faaite mai nei te mau Papai i te parau no te hoê “mahana o Iehova” o te tupu i to tatou nei tau, i te tau o te “taeraa” mai te Mesia. — Mataio 24:3; Tesalonia 2, 2:1, 2; Petero 2, 3:10-13.
18. Nafea, i te matahiti 1922, to te mau tavini o te Atua faaiteraahia e te ora ra ratou i te hoê tau haavaraa?
18 Mai te matahiti 1922 iho, ua faaitehia ˈtu i te mau tavini o Iehova e te ora ra ratou i te hoê tau haavaraa no te faatupu i te parau tohu a Malaki. E nehenehe hoi e taiohia i roto i Te Pare Tiairaa (beretane) o te 1 no setepa o taua matahiti ra (neneiraa farani no febuare 1925) e: “Te hiˈo nei te parau tohu a Malaki na rapae atu i te tupuraa iho i roto i te hoê tau i te haere-matamua-raa mai o to tatou Fatu. Te faaite maira hoi oia i te tau te Mesia e haere mai ai i roto i to ˈna hanahana e to ˈna puai, e e haava ˈi i to ˈna nunaa (...). I teie nei ua tae faahou mai te tau haavaraa, e te feia e parau ra e o ratou to ˈna nunaa, te tamata-faahou-hia ra ratou. Ua haaputuputuhia te mau tamarii aau tae mau a Levi, no te taviniraa.”
19. I roto i te tupuraa i teie nei tau, mea nafea te hoê “vea” i te tonoraahia na mua?
19 Mai ta Malaki 3:1 e faaite ra, ua tonohia te hoê vea taa ê na mua. E taua vea ra, e ere atura ïa i te hoê taata, o te hoê râ pupu taata e rave ra i te hoê taviniraa mai ta Ioane Bapetizo. Mai te matahiti 1881 atu, ua faaohipa taua pupu nei i te Taiete Watch Tower no te faatupu i te hoê ohipa haapiiraa bibilia faahiahia mau. Ua haamaramarama-faahou-hia e rave rahi mau parau mau tumu o tei nehenehe e nanaˈo-roa-hia i roto i te mafatu o te mau hoa o te Bibilia. Tei vetahi o taua mau haamaramarama-faahou-raa ra: Aita to te taata e nephe (âme) e nephe râ oia iho; aita e po auahi; eita o Iesu Mesia e hoˈi mai ma te itehia e te mata taata nei; e ere Iehova i te Torutahi, e Atua hoê roa râ oia. Ua riro mau te reira ei ohipa o tei ‘haamaitai i te eˈa i mua ia Iehova’ no te faatupu i te haavaraa.
20. a) Afea ra, ia feruri tatou, to Iehova haereraa mai i to ˈna hiero? b) Eaha te mau uiraa ta te reira e faatupu mai?
20 E inaha, ua haere oioi maira “te Fatu mau” ra o Iehova i to ˈna hiero i te pae varua. Afea râ hoi? E hiˈopoa anaˈe na i te hiˈoraa o te tupuraa te parau tohu i te senekele I. Ua haere mai Iesu e ua tamâ hoi oia i te hiero e toru matahiti e te afa i muri aˈe i to ˈna faatavairaahia i roto i te pape i Ioridana no te riro mai ei Arii. Ia au i taua hohoˈa ra, i te mea hoi e ua haamauhia Iesu ei Arii i te tau haapoheraa raau o te matahiti 1914, mea tano mau iho â ïa ia manaˈo e e toru matahiti i te afa i muri aˈe e apee mai oia i “te Fatu [mau] ra” i te hiero i te pae varua. Ia au i te parau tohu, eaha ïa te haamata mai i reira? O te hoê ïa tau tamataraa e tamâraa. E faatupu mai râ te reira i te tahi mau uiraa faufaa roa: Eaha te mau haapapuraa e vai ra ia tatou nei e faaite maira e ua tupu mau â taua tamâraa ra? Te tupu ra anei te reira i teie nei tau? E eaha hoi te faufaaraa o taua tamâraa ra i nia ia tatou? O ta tatou ïa e tuatapapa.
[Nota i raro i te api]
a E rave rahi taime to te mau melahi parauraa mai mai te huru ra ïa e te Atua ra o Iehova, no te mea te ohipa ra ratou ei tia no ˈna. — Genese 31:11-13; Mau tavana 2:1-3; hiˈo Genese 16:11, 13.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha Iehova i faatia ˈi ia ite to ˈna mau tavini i te hoê tau tamataraa e te tamâraa?
◻ Mea nafea to Ioane Bapetizo taviniraa ei “vea” aore ra ei taata faaineine i te eˈa?
◻ I te senekele I, nafea to Iesu haereraa mai i te hiero ei “vea a te faufaa ra”?
◻ Nafea tatou e papu ai e e tupu te parau tohu a Malaki i to tatou nei tau?
[Hohoˈa i te api 22]
Mai te hoê vea, ua faaineine aˈera o Ioane Bapetizo i te nunaa no te haerea mai te “vea a te faufaa” ra.