VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/5 api 4-7
  • Eaha mau na te tumu o te mau parau tohu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha mau na te tumu o te mau parau tohu?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapaoraa matamua
  • Te faraa mai te haapaoraa hape
  • Te tumu o te mau parau tohu
  • No te aha i te mau ati Iseraela?
  • Te buka o te mau parau tohu mau
  • Te tiamâraa mai i te haapaoraa hape
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te haamoriraa ta te Atua e farii
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • E faahotu anaˈe i te faaroo i te parau tohu a te Atua!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te tumu parau faahiahia mau o te Bibilia
    Apokalupo—Tatararaa hopea
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/5 api 4-7

Eaha mau na te tumu o te mau parau tohu?

TE FEIA e parau nei e e mau faaiteraa no ô mai i te mau pû tei hau i te natura taata nei ta ratou mau huru haamoriraa taa ê, te farii atoa nei ïa ratou e te vai ra te mau puai tei hau ê i te natura nei, te mau puai maitai e te mau puai ino. No reira ïa te tahi mau uiraa e uihia ˈi, oia hoi: Na te hoê tumu maitai anei i faaite mai taua huru haamoriraa ra aore ra no ô mai anei i te hoê tumu ino ra? Eaha te huru haamoriraa tei faauruahia e te Atua mau?

Te haapaoraa matamua

Mea papu maitai e ua riro te huitaata nei ei hoê noa utuafare. Ua tuati maitai teie manaˈo e te faataaraa a te Bibilia oia hoi no roto mai te huitaata nei i na taata toopiti ra o Adamu raua o Eva. Ua faaite maira hoi te Poiete ra o Iehova e o vai mau na oia. Ua faaite maira oia ia raua eaha to raua tiaraa i roto i ta ˈna opuaraa e te mau auraa mau ta raua e faatupu e o ˈna. Ua faaohipa te Atua ia Adamu ei peropheta matamua na ˈna: ua faaue atura oia ia ˈna ia faaite atu i ta ˈna vahine i ta ˈna mau faaiteraa e i muri iho ia faaite atu oia i ta raua huaai, oia hoi i te taatoaraa o te mau taata. — Genese 1:27-30; 2:15-17.

Tera te haapaoraa hoê roa, te haamoriraa hoê roa ta te Atua ra o Iehova i faaite mai. E no te faaohipa taua haamoriraa nei, e tia ïa ia faaau atu i te hinaaro o te Atua. Aita oia e titau ra ia ravehia te tahi mau peu moˈa, ia pûpûhia i te tusia aore ra te hoê vahi moˈa, aore ra te semeio.

Te faraa mai te haapaoraa hape

No roto mai te “faaiteraa” matamua no te patoi, i te hoê melahi o tei hinaaro ia haamorihia oia. Ua faaau maira oia i te haapaoraa ê atu i te haapaoraa mau e ua aratai atura oia ia Adamu raua o Eva ia patoi atu i to raua Poiete. Na roto i taua ohipa ra, ua faariro aˈera oia ia ˈna ei Satani oia hoi te enemi o Iehova. Te faaamuamu ra ta ˈna “parau tohu” i te taata, te mana no te opua ratou iho i te rave i te mau mea atoa e te faarueraa i te aratairaa a te Atua. Maori te reira, ua faariro aˈera hoi oia ia ratou ei tîtî na Satani e na te hara o te aratai tia ˈtu i te pohe. — Genese 3:1-19; Mataio 4:8-10; Roma 5:12.

I muri aˈe, ua apee maira te tahi atu mau melahi patoi aore ra demoni ia Satani. Eita e ore e na ratou i faatupu i te mau haapiiraa faaroo hape o tei haaviivii i te huitaata nei. I te mau mahana o Enoha, mootua na Adamu, “i reira to te taata mairiraahia i te iˈoa no ô ia Iehova ra”. Ia au i te Targum de Palestine, ua faaohipahia ma te paieti ore taua tiaororaa ra i roto i te haamoriraa idolo o taua tau ra. — Genese 4:26; 6:1-8; Petero 1, 3:19, 20; Petero 2, 2:1-4.

Ua ore roa te haapaoraa hape i roto i te diluvi o te tau o Noa; o te haapaoraa mau anaˈe faaohipahia na taua peropheta a Iehova ra tei vai mai (Genese 1:5-9, 13; 7:23; Petero 2, 2:5). Teie râ, ua ora noa mai te mau demoni e ua faaô faahou mai ratou i te tahi mau parau tohu e te tahi mau haapiiraa faaroo haavare. Ua aratai aˈera ratou i te huaai a Noa ia faaino ia Iehova ma te turai ia ratou ia patu i te oire o Babela, pu no te haapaoraa hape. Ua faahuru ê maira râ te Atua i to ratou reo e ‘ua haapurara ihora ia ratou i nia i te fenua atoa e ati noa ˈˈe i te reira’. — Genese 11:1-9.

Eaha ta teie mau aamu i tupu mau ra e haapii maira ia tatou? No roto mai tatou paatoa ia Noa raua o Adamu ra. Hoê anaˈe atura ïa tumu to te mau peu tumu atoa e ua tapea noa hoi te reira i te hoê huru manaˈo no nia i te Atua, te hoê faufaa no nia i te ite tei ora mai i te tau o Noa. Ua faainohia maira râ taua manaˈo tumu ra e te mau haapiiraa faaroo a taua mau tupuna ra oia hoi mai Babela ˈtu (tei parauhia i muri iho Babulonia), tei purara atu i roto i te mau tuhaa atoa o te fenua nei. No roto mai te reira i te mau tiaturiraa tupapau tei parare no nia i te mau varua o te feia pohe, i te haamoriraa tupuna, e te faaohiparaa i te ohipa hiˈo fetia, i te ohipa hiˈohiˈo e te ohipa tahutahu. — Daniela 2:1, 2.

Te tumu o te mau parau tohu

E tia anei ïa ia parau e ua niu-noa-hia te mau haapaoraa o teie nei tau i nia i te mau haapiiraa o taua tau atea ra? Eita. Te tamau noa nei â o Satani e te mau demoni i te faaurua i te mau parau tohu hape no te haavare e te faaamahamaha i te huitaata nei, no te faahuru ê i te mau faaiteraa mau no nia i te Atua e no te haapapu i te mau manaˈo e te mau haapaoraa hape (Timoteo 1, 4:1; Ioane 1, 4:1-3; Apokalupo 16:13-16). Teie ta te Bibilia e parau ra: “E peropheta haavare hoi to roto i te taata ati Iuda i mutaa iho, e e riro atoa i te orometua haavare to roto ia ratou, o te faatupu omoe noa i te hairesi pohe ra.” — Petero 2, 2:1.

I te tahi aˈe pae, ua faaherehere mai Iehova i te haapaoraa mau ta ˈna i haamau i Edene ra. Ua horoa mai oia i te tahi atu mau haapapuraa apî ia ite papu tatou ia ˈna e ia ite atoa tatou e eaha ta tatou tuhaa i roto i te faatupuraa o ta ˈna opuaraa. Te faaite maira ïa te mau parau tohu mau i te parau mau no nia i te Atua, no nia i to ˈna hinaaro e ta ˈna mau ture i te pae morare. Te haamaramarama maira te reira i te mau auraa te tia i te mau taata ia faatupu e o ˈna no te faaau faahou atu ia ratou i nia i ta ˈna opuaraa, opuaraa o te nehenehe hoi e tupu roa i roto i to ˈna taatoaraa. — Isaia 1:18-29; 2:1-5; 55:8-11.

Mai te orureraa matamua i faatupuhia e te taata, ua faahiti maira Iehova i te hoê parau tohu o te horoa mai i te hoê tiaturiraa i te mau huaai a Adamu raua o Eva. Ua faaite maira oia e haamou roa te hoê faaora, oia hoi te hoê “huaai”, ia Satani e to ˈna huaai (Genese 3:15). Ua tauturu maira te tahi mau parau tohu e faaitehia mai i muri aˈe ia ite-papu-hia taua “huaai” i tǎpǔhia maira, aore ra “faatavaihia” a te Atua, e ua faaite maira e e tiaraa matamua to ˈna i roto i te tupuraa o te mau opuaraa a te Atua. — Salamo 2:2; 45:7; Isaia 61:1.

No reira, te hoê o te mau tumu matamua o te mau parau tohu, te faaiteraa ïa i te mau opuaraa a te Atua e te “[faatavai]” aore ra “Mesia”, oia hoi maoti oia e tupu mau ai te reira. No te mea hoi e taua taata i maitihia ra o Iesu hoi, ua parau maira te melahi a Iehova e: “O te Atua te haamori. O te parau hoi ia Iesu ra, o te varua ïa o te tohu.” (Apokalupo 19:10). E piti tuhaa ta teie mau parau e haapapu maira. A tahi, eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe o te mau taata i poietehia no te hopoi atu i te hoê parau tohu e titau ia haamorihia oia, no te mea e tia ia haamorihia o te Atua ra o Iehova anaˈe ra (Mataio 4:4; Ioane 4:23, 24). I te tahi aˈe pae, te titauraa hopea a te mau parau tohu mau atoa, ia faaite ïa i te mau ohipa no nia ia Iesu. Te haafaufaa maira ïa te reira i te tiaraa tumu ta Iehova i horoa ˈtu na ˈna i roto i te faatupuraa i ta ˈna opuaraa, no te faaraa i To ˈna iˈoa e no te faahoˈi atu i te fenua i to ˈna vahi mau ra i roto i ta ˈna faanahonahoraa i te ao nei. — Ioane 14:6; Kolosa 1:19, 20.

No taua tumu ra te mau parau faauruahia e te Atua i huti na mua ˈi i to tatou ara-maite-raa i nia ia Iesu. Te tumu matamua ta taua mau parau tohu mau ra e titau ra te faaiteraa ïa i to ˈna parau. Hau atu, te haapapu maira te tupuraa te mau parau tohu no nia ia Iesu e e mau parau mau anaˈe te reira. No reira te Bibilia e parau ai e ‘te parau mau na Iesu Mesia ïa’. “Te mau mea atoa a te Atua i parau mai, e oia anaˈe ïa i roto ia ˈna, e Amene hoi i roto ia ˈna.” — Ioane 1:17; Korinetia 2, 1:20; Ohipa 10:43; 28:23.

No te aha i te mau ati Iseraela?

Ua haamata aˈera Iehova i te faaite i te“[parau no nia ia Iesu]” ia ˈna i faahiti mai i ta ˈna parau tohu no nia i te “huaai” i tǎpǔhia maira. Ua faaite maira oia i muri iho e na roto mai taua “huaai” ra ia Noa, Sema, Aberahama, Isaaka (eiaha o Isemaela), e Iakoba. Ma te ati maite atu i te haapaoraa mau, ua faaite taua feia ra e e mau peropheta haapao maitai ratou no Iehova, a haaviivii-noa-hia ˈi te mau nunaa atoa na te haamoriraa a te mau atua haavare (Genese 6:9; 22:15-18; Hebera 11:8-10, 16). Ua tamau noâ taua opu fetii ra i roto i te mau huaai a taua mau taata ra, te nunaa Iseraela, e i roto iho â râ i te fetii o Davida, te arii faahiahia roa ˈˈe o taua nunaa ra. — Samuela 2, 7:12-16.

Ma teie mau parau to Iehova faataaraa mai e no te aha oia i maiti ia Iseraela: “E ere to te mea e, e rahi outou i te mau nunaa atoa ra i hinaaro ai Iehova ia outou (...) no te mea [râ] e ia haapao hoi oia i tǎpǔ i ta ˈna i tǎpǔ atu i to outou mau metua na”, o Aberahama, Isaaka e o Iakoba (Deuteronomi 7:6-8; 29:13). E na roto mai iho â te opu fetii o te “huaai” i tǎpǔhia maira i te hoê anaˈe ra nunaa. E ere râ te haapaoraa mau no te mau ati Iseraela anaˈe. Noa ˈtu â ïa e aita te hoê noa ˈˈe faaiteraa no nia i te parau mau i horoahia ˈtu i te tahi atu mau nunaa, e faatiahia râ to ratou mau melo ia amui mai ia Iseraela no te haamori i te Atua, e no roto atoa mai hoi vetahi pae o ratou i te opu fetii o te “huaai”. (Numera 9:14; Ruta 4:10-22; Mataio 1:5, 6.) Te horoaraa ˈtu i te mau faaiteraa i tera e tera nunaa, e riro ïa i te faaamahamaha rahi atu â i te pae faaroo, inaha hoi te hinaaro o Iehova te tahoêraa ïa i te taata i roto i te hoê noa iho haamoriraa. — Genese 22:18; Ephesia 1:8-20; 2:11-16.

Hoê titauraa ta te Atua no te mau nunaa atoa. I te mea hoi eita ta ˈna mau faaueraa tumu i te pae morare e ta ˈna mau opuaraa e taui, te faaite maira ïa ta ˈna mau ohiparaa i nia ia Iseraela e nafea oia i roto i taua mau huru tupuraa noa nei e i te mau huru tau atoa (Malaki 3:6). No reira, ua riro aˈera ïa o Iseraela ei hohoˈa no te taatoaraa o te mau nunaa. Na roto ia ˈna, ua faaite maira Iehova e e faatupu te haamoriraa mau i te tahi mau haamaitairaa e e mea maamaa ia faaohipa tatou i te mau haamoriraa hape. Ia tapea noa te mau ati Iseraela i to ratou haapao maitai ia ˈna, e paruru mai Iehova ia ratou e e haamaitai mai hoi oia ia ratou. Ia fariu tia ratou i nia i te mau atua haavare a te tahi atu mau nunaa, e hamani-ino-hia ïa ratou e taua mau nunaa ra, mai ta te Atua iho i faaara mai ia ratou. — Deuteronomi 30:15-20; Daniela 9:2-14.

Ua riro atoa o Iseraela ei hohoˈa no te mau ohipa e tupu a muri aˈe, e ua riro atoa o Davida ei hohoˈa no Iesu, tei horoahia mai te faufaa no nia i te Basileia a te Atua tei faaauhia e o Davida (Paraleipomeno 1, 17:11, 14; Luka 1:32). Te faahohoˈa ra te Ture i horoahia ˈtu ia Iseraela ra, e ta ˈna mau tusia ta ˈna autahuˈaraa, i te tusia o Iesu e te faaite maira i to ˈna mana arii e to ˈna autahuˈaraa i nia i te raˈi. Ua riro maira ïa te Ture “ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra”. — Galatia 3:19, 24; Ohipa 2:25-36; Hebera 10:1-10; Apokalupo 20:4-6.

Te buka o te mau parau tohu mau

Eita taua mau faaiteraa faufaa mau ra e nehenehe e faaherehere-pau-roa-hia e te mau parau tahito aore te mau faaiteraa taa ê e horoahia ˈtu i te mau nunaa taa ê. Te ravea maitai roa ˈˈe no te faaherehere mai i te hoê parau e no te faaite atu i te taatoaraa o te mau nunaa, o te papairaa ïa te reira. Inaha, mai te reira mau hoi te Bibilia. I roto anaˈe i te Bibilia e itehia ˈi te mau faaiteraa faauruahia e te Atua. O ˈna anaˈe teie e faaherehere nei i te aamu e te mau parau tohu no nia i to ˈna mau auraa e te huitaata nei. O ˈna anaˈe teie e faaite mai nei ia Iesu Mesia mai te Mauhaa a te Atua e ora ˈi ra. E itehia i roto ia ˈna anaˈe te mau parau tohu hopea no nia i te tupuraa i mua nei te ohipa i horoahia ˈtu i te Mesia. O te taatoaraa ïa te reira o te Parau a te Atua, papaihia i raro aˈe i te faauruaraa. — Roma 15:4; Korinetia 1, 10:11; Petero 2, 1:20, 21.

Eita ˈtura ïa te feia i horoa mai i te mau “parau tohu” apî, mau haapaoraa e mau pupu faaroo mai te otiraa mai â te Bibilia i te papaihia, e nehenehe e faauruahia mai e te Atua. Oia mau, aita te mau parau tohu mau i horoahia mai no te faatupu i te tahi mau haapaoraa apî. E turu na te reira i te haapaoraa mau hoê roa e e faaite na hoi mea nafea te opuaraa a Iehova ia tamau â i te tupu. Te haapapu maira to ratou tupuraa e mea otahi mau to ˈna huru atua e to ˈna puai, inaha o ˈna anaˈe te nehenehe e faaite mai i te mau ohipa e tupu tau senekele na mua ˈtu e o te rave e ia tupu mau â te reira. — Isaia 41:21-26; 46:9-11.

No reira, te feia atoa e hinaaro nei e ite i te mau parau tohu mau e i te faaohipa i te haapaoraa mau, e tia ïa ia ratou ia fariu tia ˈtu i nia i te Bibilia. O te buka o te mau parau a te Atua hoi te reira, te taatoaraa o te poroi ta ˈna e faatae mai nei i te huitaata nei. — Timoteo 2, 3:16, 17.

[Hohoˈa i te api 7]

Te opu fetii o te “huaai” i tǎpǔhia maira

Noa

Sema

Aberahama

Isaaka

Iakoba

Davida

Iesu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono