No ô mai anei te taatoaraa o te mau parau tohu i te Atua ra?
“E TIA iho â ïa ia manaˈo e e mea rahi roa o te Atua e mea teitei roa atoa hoi no te faaea noa i nia i te hoê noa iho haapaoraa, i te hoê noa eˈa aore ra i te hoê noa nunaa.” Ta te hoê ïa philosopho i papai i roto i te Guardian, te hoê vea no Nigéria. Te turu ra taua taata nei e na te Atua i faaite mai i te mau haapaoraa tumu no Afirita ma te haapao i te vairaa mau o te fenua no Afirita, e te parau ra oia e e ua faatupuhia te tahi atu mau haapaoraa rarahi ia au i te mau huru tupuraa o te fenua iho.
Te faariro nei te mau taata e tapea noa ra i te mau peu tumu o te fenua i te kerisetianoraa mai te hoê haapaoraa no Europa ma e te feia tahutahu mai te mau peropheta mau. Teie ta te hoê rata i papaihia ˈtu i te vea no Nigéria oia hoi te Daily Times, e parau ra: “Te faaite nei te Atua Mana Hope ia ˈna i te mau tau taa ê e i te mau taata taa ê (...). Te parau nei te feia maramarama o teie nei ao e te itehia nei te Atua teitei i teie mau taime i Afirita.” Te tiaturi atoa nei te tahi pae i te taeraa mai te hoê peropheta no Afirita mai ia Iesu ra i te huru aore ra, ta te tahi pae ïa e parau nei, mai ia Mahometa.
Te faatupu ra taua mau huru feruriraa ra i te tahi mau uiraa, mai teie te huru: No ô mai anei te taatoaraa o te mau parau tohu i te Atua ra? Ua faaite mai anei o ˈna i te mau haapiiraa faaroo huru rau o te faaamahamaha nei i te ao nei? Te faahepo maira anei oia i te hoê haamoriraa taa ê ia au i tera e tera nunaa? Aore ra, te vai ra anei te mau peropheta mau e te mau peropheta haavare, aore ra te mau haapaoraa mau e te mau haapaoraa hape? Eaha mau na te mau parau tohu mau e eaha ta ratou e titau maira?
Eaha mau na te hoê parau tohu?
Teie ta te hoê titionare e faataa ra no nia i te parau ra parau tohu: “Parau faauruahia no nia i te hinaaro e te opuaraa a te Atua; 2) o te tohuhia mai e te hoê peropheta faauruahia; 3) tohu no nia i te hoê ohipa e tupu a muri aˈe.” Te hinaaro ra teie mau faataaraa e parau e e nehenehe te mau parau tohu e na roto i te mau pû taa ê.
Ma te turu i te mau haapaoraa o te ore e hinaaro ra e taui i te mau peu tahito, te parau ra te hoê orometua haapii tuatapapa i te parau no nia i te Atua, no te hoê fare haapiiraa tuatoru, oia hoi o E. Bolaji Idowu, no nia “i te mau huru feruriraa huru rau e horoahia no te Atua i Afirika”. I roto i ta ˈna buka Te haapaoraa afirita e tapea noa i te mau peu tahito (beretane), te faataa ra oia e, “no roto mai te faufaaraa o taua manaˈo e to ˈna puai e te huru tupuraa i te pu totiare iho o te taata”. Te haapapu ra oia i ta ˈna parau na roto i teie nei hiˈoraa: “A faariro-noa-hia ˈi ei melo tane i roto i te tuhaa rahi no Afirita, te faarirohia ra oia ei melo vahine i te tahi atu mau vahi [i roto iho â râ i te mau totaiete a te vahine].” E nehenehe anei e parau e e taua mau manaˈo no nia i te fenua iho e te ore hoi e tuati te tahi i te tahi e mea faauruahia mai ïa e te Atua? Ua ite te orometua haapii ra o Idowu e “eita noa ˈˈe mea e nehenehe e tapea (...) i te hoê noa ˈˈe (...) nunaa afirita ia faatupu i to ˈna iho manaˈo no nia i te Atua”. Te haapapu ra taua mau manaˈo nei e no roto mai taua mau haapiiraa faaroo ra i te feruriraa e te hiˈopoaraa i ravehia e te tahi mau taata, e ere râ no roto i te hoê faaiteraa no ô mai i te Atua ra. — Hiˈo Roma 1:19-23.
Aita hoi te feia tahutahu e te mau parau tohu no te fenua iho e faaite ra i te huru, te hinaaro, te opuaraa a te Atua mau ra. Te mau noa nei ratou i nia i te mau mea opanihia (tabous) e i te mau peu faahepohia e te mau huru atua atoa no te fenua iho. Ua niuhia ta ratou mau parau tohu i nia i te hoê ite no nia i te ohipa moemoe e i nia i te ohipa hiˈohiˈo. No reira, e ere ta ratou mau parau tohu i te mau parau faauruahia no nia i te hinaaro o te Atua. E ere hoi o te Atua Mana Hope te tumu o te reira, oia hoi o tei faaurua mai i te mau parau tohu mau ra. — Petero 2, 1:20, 21; Deuteronomi 13:1-5; 18:20-22.
Eaha mau na te tumu o taua mau parau tohu ra? A taio i te tumu parau i mua nei no te ite atu i te pahonoraa i taua uiraa nei e te mau uiraa i tuatapapahia i roto i teie nei tumu parau.