Ia onoono na outou i te faaite i te parau apî maitai
“E teie nei, ua tia roa ia ˈu i te parau atu i te evanelia ia outou atoa.” — ROMA 1:15.
1, 2. Ia tupu te hoê ati, e pinepine te mau taata i te rave i te aha?
“E RAVE rahi hanere taata tauturu (...) tei haere mai no te mau vahi atoa mai e tei puhara haere ma te mau pereoo uta tauihaa tei î i te maa e te ahu. Ua faatia ratou i te tahi puhapa no te feia i roohia i te ati, vetahi tei rave i te ohipa mai te hora ono i te ahiahi e tae atu i te hora vau i te po i te mau mahana atoa, area te tahi pae ra, aita roa ˈtu ratou i taoto noa ˈˈe i te mau mahana matamua i muri aˈe te patu e parari ai i te pape.”
2 O te huru ïa o te mau taata, i te tau uaaraa tiare i mairi aˈenei, a tupu taue mai ai te hoê vai pue i roto i te ropuraa no Californie, e e piti ahuru ma maha tausani atura hoi taata tei faaea fare ore noa. Oia mau, ia tupu te hoê ati — mai te hoê vai pue e tae noa ˈtu te hoê ati atomi, e te hoê aueueraa fenua — e oioi noa te mau taata i te hopoi i ta ratou tauturu. E faaruru ratou e rave rahi mau ati e e oioi hoi ratou i te haere mai e tauturu i to ratou mau taata-tupu noa ˈtu e aita roa ˈtu ratou i matau te tahi i te tahi.
Te ru nei te tau
3. Eaha te ati o te fatata roa i te tupu ta te huitaata nei e tiai nei?
3 I teie nei mahana, fatata roa te huitaata nei i te faaruru i te ati rahi roa ˈˈe o te Tuatapaparaa, e te reira e ere ïa no ta ˈna mau hamani-ino-raa e e ere atoa no te haamataˈuraa atomi aore ra te maraaraa te ohipa taparahi taata e te haavîraa puai, noa ˈtu te ino rahi o taua mau ati ra. I te parau mau, te mea e tiai ra i te mau taata o te ohipa ïa ta Iesu i mairi e “e ati rahi hoi tei te reira tau aitâ ïa ati mai te matamehai o teie nei ao e tae roa ˈˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu”. No te haapapu i te huru ino mau o taua “ati rahi” ra, teie â ta Iesu e parau ra: “Ahiri hoi e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora.” — Mataio 24:21, 22.
4. Mai te peu e to mua tatou i taua huru tupuraa ra, eaha ïa te tia ia tatou ia rave?
4 E nafea ïa outou ia ite outou e fatata roa te rahiraa o te taata e tae noa ˈtu hoi to outou mau metua, i te pohe i roto i taua ati rahi ra? E haavitiviti anei outou i te haere atu e tauturu ia ratou? Ia haamanaˈo na outou i te orama no nia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe ta Ezekiela i ite no nia i te taata papai parau ra. Ua ite aˈera hoi teie taata e te feia atoa e tapaohia ratou i te tapao taipe i nia i te rae e e ora ˈtu ratou ia haamouhia o Ierusalema e na taua taata nei hoi e tuu atu i taua tapao e ora ˈi ratou. No reira, eaha ˈtura ïa ta ˈna ohipa i rave? Ia oti taua ohipa na ˈna ra i te ravehia, ua nehenehe oia e parau e: “Ua na reira vau i ta oe i faaue mai ia ˈu ra.” — Ezekiela 9:1-11.
5. Eaha te ohipa tei faauehia mai ia tatou ia rave, e eaha te faufaaraa o taua ohipa ra?
5 Mai taua taata tei ahu i te ahu vavai ra atoa anei to outou huru, i te rave-mau-raa mai ta Iehova i faaue maira? Inaha, eaha hoi ta Iehova i faaue mai? Na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia, ua horoa maira oia i teie nei faaueraa: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ (...), ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20). E nehenehe atoa hoi taua ohipa e faaora mai ta te ohipa tapaoraa taipe i nia i te rae o te tau o Ezekiela i faaora. Te mau taata atoa e ore e farii i te reira e te ore hoi e riro mai ei pǐpǐ na Iesu Mesia, e riro mau ïa ratou i te haamouhia na tei Faatupu rahi ra i te mau opuaraa a te Atua (Tesalonia 2, 1:6-8). Te taa papu mau ra anei outou e e tia mau â ia outou ia rave i te tahi ohipa? Te faaite ra anei outou i te reira na roto i te haere-onoono-raa ˈtu e faaite i te parau apî maitai?
Nafea ïa ia faaite onoono atu i te parau
6. Eaha te auraa o te parau ra faaite i te parau ma te “onoono”?
6 Ua papu maitai i te taatoaraa o te mau tavini o Iehova e te ora nei ratou i te hoê tau e tia ˈi ia ratou ia rave i te hoê ohipa. Te hinaaro ra râ tatou tataitahi e ite i te rahiraa o te mau taata ia ora ˈtu na roto atu i te “ati rahi” i mua ia tatou nei. Ia au i te hoê buka, teie te auraa o te parau ra onoono: “Te ruraa i te rave i te hoê ohipa.” Te taata e onoono i te rave i te hoê ohipa, e riro ïa oia i te aratai i to ˈna mau manaˈo e ta ˈna mau ohipa ia tupu mau â te reira. E faaitoito oia i te faaruru i te mau fifi atoa e nehenehe e iteahia e ana e e tamau oia i te faaoromai e naea-roa-hia ˈtu ai ia ˈna te tapao ta ˈna e titau ra. O te manaˈo ïa o te aposetolo Paulo no nia i ta ˈna taviniraa, e e tia ia tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa. — Korinetia 1, 4:16.
7. No te aha Paulo i hinaaro ai e haere i Roma?
7 Ei hiˈoraa, e tuatapapa anaˈe na te mau parau ta Paulo i papai atu i te mau kerisetiano no Roma. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “E rave rahi taime to ˈu opuaraa e haere atu ia outou na”. No te aha hoi? Teie ta ˈna e haapapu ra: “Ia faufaahia ta ˈu ia outou na.” (Roma 1:13-16). Ia ˈna i faahiti i taua parau ra, te manaˈo noa ra anei Paulo e haere atu e farerei i te mau taeae anaˈe no Roma e peneiaˈe paha i te faaitoito atu ia ratou ia faahotu rahi atu â i “te hotu o te varua”, mai ta te tahi pae e parau ra (Galatia 5:22, 23)? Aita, no te mea te parau ra oia e: “Mai te hoê pae Etene atoa ra.” Te haapapu maitai maira oia e o te hotu o te Basileia ta ˈna i titau noa na na roto i te pororaa i te mau taata no Roma e ere i te kerisetiano. Ua hinaaro oia e haere e faaite i te parau apî maitai i Roma, e peneiaˈe paha mai reira ˈtu e haere atu ai i roto i te tahi atu mau oire. — Roma 15:23, 24.
8. Na te aha i “haamaoro” (haafifi) ia Paulo ia haere atu i Roma?
8 “[Ua haamaorohia râ vau]”, o ta Paulo ïa e parau faahou ra. Haamaorohia na te aha? Mea rahi roa anei ta ˈna iho ohipa? Parau mau, e taata ohipa roa o Paulo eiaha râ no te mau ohipa no ˈna iho. I te tau oia e papai ˈi i ta ˈna rata i to Roma, i te matahiti 56, ua tere ê na o ˈna e piti tere rahi mitionare, e tei te toru oia o to ˈna tere. E e pinepine, i roto i taua mau tere ra o ˈna i te arataihia e te varua moˈa no te faatupu i te hoê ohipa taa ê (hiˈo Ohipa 16:6-9). I te taime oia e papai ai i ta ˈna rata, ua ite ê na oia e e haere atu oia i Ierusalema “e turu atu i te feia moˈa ra”. (Roma 15:25, 26.) E i roto i ta ˈna ohipa, e rave rahi mau ‘haafifiraa’ mai teie te huru ta ˈna i farerei. — Hiˈo Korinetia 2, 11:23-28.
9. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e ua faaite o Paulo i te parau ma te onoono i roto i te pororaa i te parau apî maitai?
9 Teie râ hoi, mai te huru ra ïa e i te manaˈo o Paulo aita ta ˈna ohipa i rahi. Aita oia i manaˈo e e tia ia ˈna ia faatupu i te hoê ohipa, e e mea rahi roa hoi te reira. Ua hinaaro râ oia e rave hau atu â; no reira oia i parau ai e: “E teie nei, ua tia roa ia ˈu i te parau atu i te evanelia ia outou atoa i Roma na.” Tera mau te ohipa te tia ia tatou ia rave onoono. No reira te orometua ra o Bruce i roto i ta ˈna buka Te episetole a Paulo i to Roma (beretane), i parau ai no nia i te aposetolo e: “Tei roto ia ˈna te ohipa pororaa i te evanelia, eita ta ˈna e ore e nehenehe e faaite i te parau apî maitai. Ua ineine noa o ˈna i te ‘tavini’, e e tamau noa o ˈna i te na reira no te aufau maitai atu â i ta ˈna tarahu i te huitaata taatoa nei, tarahu o te ore roa ˈtu e pee ia ˈna ia vai ora noa mai oia.” Mai te reira atoa anei to outou huru i nia i te taviniraa?
10. Eaha te mau ‘haafifiraa’ e nehenehe e itea mai e tatou, e nafea tatou ia faaruru i te reira?
10 I teie nei mahana, i roto i te nunaa o Iehova, e tia i te taata tataitahi ia amo e rave rahi mau hopoia. E tia hoi i te tahi pae ia haapao i to ratou utuafare aore ra e hopoia taa ê ta ratou. Area te tahi pae ra, no to ratou matahiti rahi aore ra to ratou huru maˈimaˈi, aita ïa rea ohipa ta ratou e nehenehe e rave. Te tahi pae ra, te farii nei ratou i te mau ohipa teimaha i roto i te amuiraa kerisetiano. E, ua ite mau hoi tatou e te poto nei te taime no te amuiraa o te mau mea nei e e tia ia tatou ia faaite atu i te parau no nia i te Basileia (Mareko 13:10). No reira, mai ia Paulo, e tia ia tatou ia faaite e e mea ru mau â ta tatou ohipa pororaa no tatou, e te reira noa ˈtu te mau ‘haafifiraa’ o te nehenehe e tupu mai. Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e ua navai te ohipa ta tatou i rave. — Korinetia 1, 15:58.
“Amutarahu” na te taatoaraa
11. Eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau ia parau oia e “ua amutarahu vau”?
11 Na te tahi atu â puai i faaitoito ia Paulo i roto i ta ˈna taviniraa rohirohi ore no te faaite i te parau apî maitai. Teie hoi ta ˈna e parau ra: “E amutarahu vau no te Heleni, e na te taata ěê; na te feia paari e na te ite ore.” (Roma 1:14). Mea nafea Paulo i te “amutarahuraa”? Teie ta te tahi mau tatararaa bibilia e parau ra no nia i taua parau nei: “E hopoia na ˈu” (La Bible en français courant); “E tia ia ˈu.” (Jérusalem; Osty; Segond; TOB). No reira, te hinaaro ra anei Paulo e parau e e hopoia teimaha roa te ohipa pororaa ta ˈna e faatupu i mua i te aro o te Atua? Mea ohie roa ia na reira i te manaˈo mai te peu e e ere i te mea faufaa faahou no tatou ia tavini i te taime au ra, aore ra mai te peu e te vaiiho nei tatou i teie nei ao ia ohipa mai i nia ia tatou nei. E ere râ hoi teie te manaˈo o Paulo.
12. Ua “amutarahu” o Paulo ia vai, e no te aha?
12 I te mea hoi e e “farii maitihia” e e “aposetolo [oia] na te Etene”, e hopoia teimaha atura ïa ta Paulo i mua i te aro o te Atua (Ohipa 9:15; Roma 11:13). Teie râ, aita oia e manaˈo ra e e amutarahu noa oia na te Atua. Te parau atoa ra râ oia e e “amutarahu” oia na te ‘Heleni, te taata ěê, na te feia paari e na te ite ore’. No te aroha faito ore e te mau haamaitairaa o tei faaitehia ˈtu ia ˈna, ua manaˈo aˈera oia e e hopoia na ˈna i te pororaa i te mau taata atoa e nehenehe e faaroo mai i te parau apî maitai. Te taa atoa ra ia ˈna e o te hinaaro o te Atua ia “ora te taata atoa e ia noaa te ite i te parau mau ra”. (Timoteo 1, 1:12-16; 2:3, 4.) Tera te tumu oia i rave ai i te ohipa ma te tuutuu ore, eiaha noa no te faatupu i ta ˈna hopoia i mua anaˈe ra i te aro o te Atua, no te aufau atoa râ i ta ˈna tarahu i to ˈna mau taata-tupu. Te manaˈo ra anei outou iho e ua amutarahu outou i te mau taata o to outou tuhaa fenua? Te manaˈo ra anei outou e tia ia outou ia haere atu e faaite ia ratou i te parau apî maitai?
Eiaha na tatou “e haama i te evanelia”
13. Nafea ta Paulo huru hiˈoraa i te parau apî maitai?
13 Ma te papu maitai, ua riro mau â Paulo ei hiˈoraa faahiahia i te mea hoi e, ua onoono oia i te faaite i te parau apî maitai. Ua papu maitai ia ˈna e e fanaˈo oia i te aroha faito ore o te Atua e aita oia i hinaaro ia faufaa ore te reira (Korinetia 1, 15:9, 10). E no reira oia i parau faahou mai ai e: “Aore hoi au i haama i te evanelia.” (Roma 1:16). Ia au i te hiˈoraa taata nei, aita noa te mau kerisetiano i auhia e te taata, ua riro atoa râ ratou ei haavahavaharaa. Teie hoi ta Paulo e parau ra: “Ua faarirohia matou mai te pera [pehu] o te ao nei [ei pehu] o te mau mea atoa nei.” (Korinetia 1, 4:13). Aita râ oia i haama i te haere e poro i te parau apî maitai i Roma, te pû iho no te ao taoˈa rahi e pû atoa no te hau Emepera roma. I roto i te pororaa, ia faaruru tatou i te mau taata o te ore roa ˈtu e anaanatae mai, i te mau faainoraa aore ra i te mau patoiraa, e nehenehe tatou e haamanaˈo i te hiˈoraa itoito mau o Paulo.
14. No te aha Paulo i “ore ai i haama i te parau apî maitai”?
14 ‘Eiaha e haama i te evanelia [parau apî maitai]’, oia ïa te auraa ‘teoteoraa no te parau apî maitai’, e e tia mau â ia tatou ia na reira. No te aha? No te mea, mai ta Paulo e parau ra “o te mana ïa o te Atua ia ora te feia atoa i faaroo ra”. Na te aravihi rahi iho o te aposetolo i haapapu i ta ˈna faaiteraa. Maoti te parau apî maitai, ta ˈna ïa e faahiti faahou ra, “[e huri tatou] i te feruriraa teoteo ra i raro, e te mau mea teitei atoa tei faateitei, ia ore ia noaa te ite i te Atua e te faatîtîraa ˈtu i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra”. (Korinetia 2, 10:5.) E upootia noa te parau apî maitai i nia i te mau peu a te mau ati Iuda, i nia i te mau parau philosopho a te Heleni aore ra i nia i te puai a to Roma.
15. Na te aha e tauturu ia tatou ia parau e ua faaitoito te huru onoono o Paulo ia ˈna ia rave i te ohipa i roto i te roaraa o to ˈna oraraa taatoa?
15 Maori hoi i te faariro ei hopoia teimaha te ohipa ta te Atua i horoa ˈtu na ˈna, e faatupu noa Paulo i te reira ma te “onoono”. Auê ïa haerea nehenehe mau e! Mai ta ˈna iho e haapapu maira, “eita hoi au e tia ia ore; e ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia”! (Korinetia 1, 9:16.) Ua tauturu taua huru onoono no ˈna ra ia tamau â oia i roto i te taviniraa ma te rohirohi ore e inaha, e rave rahi matahiti i muri iho ua nehenehe aˈera oia e parau e: “I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti ta ˈu hororaa, i mau maite na vau i te parau.” — Timoteo 2, 4:7.
E horoa mai te aravihi i te hotu maitai
16. I roto i te orama a Ezekiela, eaha te mau fifi ta outou e manaˈo ra e ua farereihia e te taata papai parau ra?
16 Aita e feaaraa, i roto i te orama a Ezekiela, ua faatupu te taata papai parau ra, mai ia Paulo atoa, ta ˈna ohipa ma te onoono. No reira hoi oia i horoa mai ai i muri aˈe, i te hoê faaiteraa maitai, o te nehenehe e parau-poto-noa-hia e: ua oti te ohipa i te ravehia. Aita te mau irava e faaite maira ia tatou e mea nafea e itea mai ai ia ˈna te feia atoa ‘e autâ noa e ua pii hua, i te mau parau faufau atoa i ravehia i roto ra’. (Ezekiela 9:4.) Noa ˈtu â ïa e aita roa ˈtu tatou i ite mea nafea taua ohipa tapaoraa ra i te raveraahia, ua papu râ ia tatou e e ere roa ˈtu i te ohipa nainai.
17. a) Eaha te mau fifi ta outou e farerei i roto i te ohipa faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ, e mea nafea to outou arairaa i te reira? b) Mea tia anei ia ravehia te mau tutavaraa ta tatou e rave nei e o te riro hoi ei mea faufaa?
17 Na reira atoa i teie mahana, e ere roa ˈtu ta tatou ohipa i te ohipa ohie. No reira, te faatupu ra anei tatou i taua ohipa faaoraraa ra ma te aravihi? No te faariro i te rahiraa o te taata ei pǐpǐ, e tia ia tatou ia rave tamau e ia rave iho â i taua ohipa ra ma te ore roa ˈtu e vaiiho i te hoê noa ˈˈe taime i te faaiteraa ˈtu i te parau apî maitai. Te mau taata ta tatou e haere atu e farerei, mea rahi roa ta ratou ohipa; e riro paha e e varavara roa ratou i to ratou fare ia haere atu tatou e hiˈo ia ratou aore ra mai te peu e tei te fare ratou ra, mea rahi roa hoi ta ratou ohipa. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e rave? E tia ia tatou ia rave i te mau tapaopaoraa papu maitai e ia hoˈi mai i te tahi atu taime, ma te ore e fiu, ma te tiaturi e e farerei tatou i te hoê taata o ta tatou e faaite atu i te parau. Mea faufaa anei ia horoa i teie mau huru tutavaraa? Ia vaiiho na tatou i taua na rata poto nei ia pahono mai ia tatou:
“Te hinaaro nei au e faaite atu i to ˈu mauruuru i te mau Ite no Iehova no ta ratou mau farereiraa e rave rahi taime ia ˈu nei. Ua ite au e, i te tahi taime, eita te mau taata e ere no ta outou Ekalesia e farii popou mai ia outou mai te tia ia fariihia outou. No reira vau i manaˈo ai e e tia ia ˈu ia faaite atu ia outou i to ˈu nei manaˈo e ia haamauruuru atu ia outou.”
“Mea rahi hoi matou e hiaai nei i te parau mau, ia hiˈohia te mau eˈa atoa e aratai i te ora! Outou, tei ia outou te itoito no te imi tamau i te hoê taata o ta outou e faaite atu i te parau, eiaha na outou e faarue mai ia matou! Noa ˈtu â ïa e e haafifi matou ia outou, e faaino matou ia outou, eita matou e farii ia outou, e ere hoi matou i te feia ino roa. Eiaha e tuu, no te mea mea rahi te mau haavare tei haapiihia mai ia matou, ua faatiahia mai e rave rahi mau aamu riaria mau e ua haapiihia matou ia atuatu i te riri uˈana i nia ia outou, ia ore matou ia ite i te parau no nia i te Basileia o Iehova.”
18. a) Nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te tahi atu mau taata ia ite i te auraa mau o te parau apî maitai? b) Mea nafea te hoê vahine poro i te manuïaraa i nia i te hoê anaanatae iti?
18 No te haaputapû i te mafatu o te taata e no te tauturu atu e ia taa ia ratou i te auraa mau o te parau apî maitai, ia hau atu â ïa ta tatou ohipa e rave i te hoê noa farereiraa iti i reira e horoahia ˈtu ai i te hoê parau tei faaineine-ê-na-hia aore ra e vaiihohia ˈtu ai te hoê buka aore ra vea bibilia. E tia ia tatou ia faaitoito i te ite eaha mau na te mau hinaaro e te mau tapitapiraa o te taata, e ta ratou mau mea e au, te mau manaˈo e tapeapea ra ia ratou. E titau taua mau mea atoa nei ia feruri maite tatou e ia rave hoi i te tahi mau tutavaraa, e ia “onoono” i te faaite i te parau — mai ta te aamu i muri nei e faaite ra:
Te paraparau ra te hoê vahine poro i te tahi atu vahine i te uputa fare o taua vahine ra, ma te ore hoi e faaite mau atu i to ˈna anaanatae. Ia ˈna i ite atu e rave rahi mau tamarii to reira, ua ani atura oia i taua vahine nei e e hia ta ˈna rahiraa tamarii. Ua pahono maira oia e e ere na ˈna teie mau tamarii, e tamarii râ na to ˈna taoete, tei tae mai no te hoê fenua ê mai. Ua paraparau oioi aˈera raua i te parau no nia i te vahi nohoraa. Ua parau atura te vahine poro e — e tiai atoa ra hoi i te taeraa mai vetahi mau melo o to ˈna fetii — e mea fifi mau e itehia mai ai te hoê fare no te hoê tino moni au noa i roto i te mau oire rarahi e ua pûpû atura oia i ta ˈna tauturu. No te maere rahi o taua vahine nei, ua pii atura oia i to ˈna taoete i roto mai ia haere mai. Ua tamau noa ˈˈera hoi te aparauraa e ua horoa ˈˈera raua i ta raua numera niuniu i te tahi e te tahi. Ma te ore e haamoe i te tumu oia i tae atu ai i reira, ua tatara maira taua vahine poro ra ma te aravihi hoi i te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i te api 157 e ua faataa atura e, i roto i te faanahoraa apî ta te Atua i tapu mai, eita roa ˈtu te mau fifi i te pae no te nohoraa e no te ohipa e ite-faahou-hia. Ua maere roa taua vahine ra e ua farii aˈera hoi ma te pipiri ore i te buka. I muri aˈe, ua hoˈi faahou maira taua vahine poro ra ma te hopoi mai i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te hoê fare tarahu; e ua tamau atoa oia i te aparauraa bibilia e taua mau taata ra.
19. Teie te taime no tatou ia rave i tei hea ohipa? Eaha ˈtu â te tahi mau uiraa te tia ia tatou ia tuatapapa?
19 Mea iti roa te taime e toe nei no te poro i te parau apî maitai. Aita tatou i ite e ‘e tapea maoro atu anei na maha pue melahi i na mataˈi e maha o te ao nei’. (Apokalupo 7:1.) Noa ˈtu e eaha, tei mua noâ te “ati rahi” ia tatou nei e te haaputuhia ra hoi te mau taata aau tae. E nehenehe mau â tatou e parau e “ua teatea te mau aua no te auhune”. (Mataio 24:21, 22; Ioane 4:35.) Teie te taime tano no tatou no te aro ma te itoito i roto i taua ohipa ra o te ore roa ˈtu hoi e tupu faahou. Nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai i te taime e toe ra? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te apiti rahi atu â i roto i taua ohipa faaoraraa ra? E na te aha e tauturu ia tatou ia tamau â i te faaite i te parau apî maitai ma te onoono? O taua mau uiraa nei ta te tumu parau i mua nei e tuatapapa.
A hiˈopoa i te hiˈoraa ta Paulo e horoa mai nei i roto i te Roma 1:13-16.
◻ No te aha oia i onoono ai i te haere atu i Roma?
◻ Na te aha i haamaoro ia ˈna? Ua nafea râ oia?
◻ Ua “amutarahu” oia ia vai, e no te aha?
◻ Mea nafea ta ˈna huru hiˈoraa i te parau apî maitai, e no te aha?
◻ Ia au i te hiˈoraa o Paulo, eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faaite i te parau apî maitai ma te aravihi?