‘Eiaha na tatou e haama i te parau no te Evanelia’
“Aore hoi au i haama i te evanelia o te Mesia ra, no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra.” — ROMA 1:16.
1. I te rahiraa o te taime, nafea e fariihia ˈi te hoê parau apî, e eaha râ te faahopearaa ta te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e faahotu i nia i te mau taata aita to ratou e faaroo?
TE HOÊ mea i fariihia ei parau apî oaoa na te hoê taata, e ere ïa mai te reira na te tahi taata. Mai tei matauhia, e fariihia te hoê taata afai i te hoê parau apî oaoa ma te mahanahana mau e e faaroo-maitai-hia oia. Teie nei râ, ua tohu mai te Bibilia e eita te tahi mau taata aita to ratou e faaroo, e au i te parau apî o te Basileia o te Atua e te poroi ora e vai ra i roto. — Hiˈo Korinetia 2, 2:15, 16.
2. Eaha ta te aposetolo Paulo i faaite ia au i te parau apî maitai, e no te aha taua poroi ra i riro ai ei parau apî noâ i teie mahana?
2 No rotopu te aposetolo Paulo i te feia tei afaihia no te poro i te parau apî i mua i te taata. Eaha ïa to ˈna huru hiˈoraa i ta ˈna ohipa? Te parau nei oia e: “Ua tia roa ia ˈu i te parau atu i te evanelia ia outou atoa i Roma na, e hope noa ˈtu to ˈu nei puai. Aore hoi au i haama i te evanelia o te Mesia ra.” (Roma 1:15, 16). Mai te peu e mea maitai â taua parau apî ra, fatata e 2 000 matahiti i muri aˈe to te aposetolo Paulo papairaa i te mau kerisetiano no Roma, e faufaa rahi ïa to ˈna o te vai noa mai. Oia hoi, e ‘parau apî mure ore’ te reira. — Apokalupo 14:6.
3, 4. No te aha aita o Paulo i haama i te parau apî maitai?
3 No te aha Paulo i parau ai e aita o ˈna i haama i te parau apî maitai? E no te aha oia i nehenehe ai e haama? No te mea aita te reira i farii-maitai-hia: te parau nei oia no nia i te hoê taata tei rîhia i nia i te hoê pou haamauiuiraa, mai te hoê taparahi taata hairiiri mau o tei faainohia. E toru matahiti e te afa to taua taata nei haereraa na Palesetina no te poro i te parau apî maitai, e ua patoi-uˈana-hia oia i reira e te mau ati Iuda, to ratou mau upoo faatere haapaoraa iho â râ. Ua u atoa o Paulo, tei amo i te iˈoa o taua taata ra tei ore i fariihia, i te hoê â patoiraa. — Mataio 9:35; Ioane 11:46-48, 53; Ohipa 9:15, 20, 23.
4 No taua patoiraa ra, ua nehenehe atura ïa vetahi e manaˈo e e tumu ta Paulo e ta te tahi atu mau pǐpǐ a Iesu Mesia no te haama. Oia mau, te faaroo e vai ra ia Paulo ra i teie nei, ua faarirohia ïa e ana i mutaa ihora ei mea haama roa. Na ˈna iho i faaino i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia (Ohipa 26:9-11). Tera râ, ua taui oia. I teie nei, o o ˈna e te feia mai ia ˈna tei farii i te kerisetianoraa, o te farerei nei i te hoê hamani-ino-raa uˈana mau. — Ohipa 11:26.
5. Mea nafea to Paulo faataaraa e no te aha ra aita oia i haama i te parau apî maitai?
5 Te taata o te haama i te riro ei pǐpǐ na Iesu Mesia, te hiˈo ra ïa oia i te mau mea e te mata taata nei. E ere te aposetolo Paulo mai te reira te huru. Taa ê atu, te faataa nei oia no te aha ra aita o ˈna i haama i te parau apî ta ˈna e poro ra. “O te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra”, o ta ˈna ïa e parau ra (Roma 1:16). Aita e tumu no te haama i te mana o te Atua e faaohipahia ra na roto i te arai o te hoê pǐpǐ a Iesu, ia tupu te opuaraa, auê hoi i te hanahana e, a te Atua faahiahia mau ta Iesu Mesia iho e haamori ra e e haamaitai ra. — Hiˈo Korinetia 1, 1:18; 9:22, 23.
Te porohia nei te parau apî maitai i roto i te ao taatoa nei
6, 7. a) Eaha te hopoia ia au i te parau apî maitai ta te mau Ite no Iehova e tutava nei i te rave faahope roa, e eaha te faahopearaa i roto i te ao taatoa nei? b) Eita tatou e hinaaro e na te mǎtaˈu e tapea ia tatou ia horoa i te faaiteraa, eaha râ te tia ia tatou ia rave i te tahi taime? (Hiˈo i te nota.)
6 Mai ia Paulo, ua riro te mau Ite no Iehova ei mau pǐpǐ na Ta ˈna Tamaiti faahanahanahia, o Iesu Mesia. Ua horoa mai Iehova i ta ˈna mau Ite i te hoê taoˈa faufaa, “te evanelia hanahana”. (Timoteo 1, 1:11.) Te rave nei te mau Ite no Iehova ma te ore e hiˈa i taua hopoia teimaha mau, e te faaitoitohia nei ratou ia ore e haama (Timoteo 2, 1:8). Eiaha roa ˈtu te mǎtaˈu aore ra te mamahu e tapea ia ratou ia horoa i te faaiteraa aore ra ia faaite e e Ite no Iehova ratoua.
7 Maoti taua faaiteraa î roa i te mǎtaˈu ore e te itoito, te faaitehia nei te iˈoa o te Atua Teitei ra na roto i te fenua atoa nei e te porohia nei te parau apî o to ˈna ra Basileia i roto i te ao atoa nei. Ua parau te Tamaiti a te Atua e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra”, — parau tohu o te tupu iho â (Mataio 24:14). Te porohia nei taua parau apî maitai ra i teie mahana i roto hau atu i te 210 fenua e motu, e aitâ te pororaa i oti. Aita tatou e haama nei i te parau apî maitai e te hiˈo nei tatou i mua ma te itoito, ma te pure mai te mau pǐpǐ matamua a Iesu Mesia e: “E teie nei, (...) e te Fatu, (...) e faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore.” — Ohipa 4:29.
8. No te aha e ore ai e tia i te mau Ite no Iehova ia faataupupu no te patoiraa ta ratou e ite nei i roto i te mau fenua atoa o te ao nei?
8 Oia mau, i roto i te mau fenua atoa o te ao nei, te ite nei te mau Ite no Iehova i te riri e i te patoi; teie nei râ, ia au i te mau parau tohu, o te reira te tapao taa ê a te feia haamori mau i te Atua ora hoê mau ra (Ioane 15:20, 21; Timoteo 2, 3:12). No reira, maoti hoi i te faataupupu no taua mau huru tupuraa ra, ua papu atura ïa i te mau taata poro i te parau apî e te vai ra ia ratou i te haamaitairaa a te Atua e tei roto ratou i te faanahonahoraa e fariihia e te Mana Teitei o te ao nei, oia hoi o Iehova.
9. No te aha e ere i te mea faufaa mai te peu e te patoi nei te ao atoa nei ia tatou?
9 Eiaha e moehia e te vai ra ia tatou te turu o te Atua Teitei ra, te Tavana o te ao atoa nei. E ohipa anei ïa na tatou mai te peu e e patoi mai te mau faanahonahoraa atoa i te pae faaroo e te mau pǔpǔ politita ia tatou? Ua patoi te ao atoa nei i te Tamaiti otahi roa a te Atua, e eita ïa tatou e haama mai te peu e tei roto atoa tatou i taua huru tupuraa ra. Ua parau hoi Iesu i ta ˈna mau aposetolo e: “Ia riri mai to te ao ia outou ra, a haamanaˈo e o vau ta ratou i riri mai na, hou i riri mai ai ia outou. Ahiri outou no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to ˈna iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou.” — Ioane 15:18, 19.
10. Na vai iho â râ e hamani ino nei i te mau Ite, e no te aha aita ratou e haama nei?
10 Te hamani-ino-hia nei te mau Ite no Iehova i roto i te ao atoa nei, i roto iho â râ i te mau fenua no roto i te tuhaa piihia te amuiraa faaroo kerisetiano. Aita taua hamani-ino-raa ra no ǒ mai i te amuiraa faaroo kerisetiano e haapapu ra e e ere te mau Ite i te mau kerisetiano mau. Tera râ, te haapapu mai nei i teie parau: te mau Ite no te Atua e te Metua o Iesu Mesia, oia hoi o Iehova, e mau kerisetiano mau ïa ratou mai ta ratou e parau ra. Ma to ratou tiaraa Ite no te Atua, eita ratou e haama e ia hamani-ino-hia ratou no te hoê tumu faaroo. No reira, e tano atoa ïa te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa i te mau kerisetiano o te senekele I, oia hoi eiaha e haama i te parau apî maitai, no te mau Ite no Iehova o to tatou nei tau. — Hiˈo Philipi 1:27-29.
Te parau apî maitai aˈe te nehenehe e faaitehia
11. No te aha aita te feia e rave nei i te iˈoa Ite no Iehova e faaea nei i te riro ei pǐpǐ na Iesu Mesia?
11 Te faatupu nei te mau kerisetiano e farii ra ma te itoito i te iˈoa Ite no Iehova, i te mau parau ta Iehova i faatae atu i mutaa ihora i te nunaa o te faufaa (Isaia 43:10). Teie nei râ, e ere ïa te auraa e e ere faahou ratou i te mau pǐpǐ a te Mesia. O Iesu to ratou Upoo e to ratou Hiˈoraa. E Ite no Iehova o ˈna iho. Ma te parau mau, o o ˈna te Ite matamua o Iehova. — Timoteo 1, 6:13; Apokalupo 1:5.
12. Eaha te parau apî ta te mau Ite no Iehova e poro nei i roto i te ao atoa nei, e no te aha?
12 Te poroi ta taua mau Ite no Iehova ra e poro nei i roto i te ao taatoa nei, o te parau apî maitai aˈe ïa o te nehenehe e faaitehia. Aita hoê aˈe faatereraa e nehenehe e riro ei mea faufaa aˈe no te mau taata, i te Basileia mesia haamauhia e Iehova no te faatere i te ao a te mau taata, no te hoo faahou mai ia ratou oia i tono mai ai i ta ˈna Tamaiti otahi (Isaia 9:6, 7). E nehenehe te mau taata o te fenua nei, o tei porohia te parau apî maitai o te Basileia, e farii i te poroi e e faaite e e tano iho â e ia horoahia no ratou te ora taata tia i nia i te fenua nei tei faarirohia ei paradaiso, e te reira no a muri noa ˈtu.
13. No te aha tatou e papu e o te Basileia a te Mesia te faatereraa maitai roa ˈˈe e, maoti hoi i te haama, eaha ta te mau Ite no Iehova e faaite ra?
13 No reira, mai te peu e ua ineine o Iesu i te faaoromai i te hoê pohe ino mau no te hoo faahou mai ïa i te feia o te riro i muri iho ei taata na ˈna, no te horoa ˈtu ïa no ratou i te faatereraa maitai roa ˈˈe. No reira tatou e horoa ˈi i teie faaararaa i te taatoaraa o te mau taata: a riro mai ei mau taata haapao maitai e te auraro i taua faatereraa ra. Eita tatou e haama i taua faatereraa ra o ta tatou e faaite atu nei ma te aau rotahi i te feia atoa e ora ra i nia i te fenua nei. Noa ˈtu e e hamani-ino-hia tatou, e poro tatou i te Basileia ma te ore e haamarirau. Te faahiti nei te taata tataitahi, no ratou iho, i teie mau parau a te aposetolo Paulo: “Aore hoi au i haama i te evanelia o te Mesia ra.”
14. Ia au i te parau tohu a Iesu, e tae roa te pororaa o te Basileia i hea roa i to tatou nei tau?
14 Ua faaite o Iesu e e tupu te pororaa i te parau apî o te Basileia i roto i te ao taatoa nei, e e tano maitai te huru no te ao atoa o taua parau tohu ra e te poroi e porohia (Mareko 13:10). Aita o Iesu i mǎtaˈu i te parau e e tapae roa te pororaa o te Basileia o Iehova i na tuhaa atea roa ˈˈe o te fenua nei, i to ˈna mau otia (Ohipa 1:8). Ua ite o Iesu e, i te mau vahi atoa e itehia ˈi te taata, e tutava to ˈna mau tavini haapao maitai ma te aau rotahi no te faaite i te parau apî o te Basileia.
15, 16. a) O vai te feia te tia ia faaroo i te parau apî maitai? b) No te aha e ravehia ˈi te pororaa noa ˈtu te hamani-ino-raa e faatupuhia e te faanahonahoraa a te Diabolo?
15 I teie nei mahana, te vai ra i nia i te fenua nei tau miria taata tei parare i nia i te mau fenua rarahi atoa e i nia i te mau motu rarahi o te palaneta. Noa ˈtu taua parareraa ra, aita hoê noa ˈˈe tuhaa o te fenua nei e orahia ra e te taata tei atea roa no te mau Ite no Iehova, o te tutava nei i te afai i te parau apî i te mau vahi atoa. Ua riro te fenua atoa te orahia nei e te taata, ei taahiraa avae taipe na te Atua ra o Iehova (Isaia 66:1). I te vahi atoa e itehia ˈi ratou i nia i teie taahiraa avae, mea tano iho â e ia faaroo te mau taata atoa tei poietehia e te Atua i te poroi no te ora.
16 I to tatou nei tau, e poroi oaoa te parau apî maitai: ua tuuhia ˈtu te faatereraa arii i roto i te rima o te Mesia. Ua ite maitai o Iesu e, noa ˈtu te hamani-ino-raa uˈana e faatupuhia e te faanahonahoraa a te Diabolo, e turai te varua o te Atua i te mau pǐpǐ mau a te Mesia ia rave i te taatoaraa o ta ratou e nehenehe, ia “parau-haere-hia [taua] evanelia o te basileia nei”, tei haamauhia i teie nei, “e ati noa ˈˈe teie nei ao”. — Mataio 24:14.
Eiaha tatou e haama ia Iesu Mesia e ia Iehova
17. a) Aita te feia haamori mau i te Atua e haama ra i te aha? b) Eaha te ture ta Iesu e faahiti ra i roto i te Mareko 8:38, e eaha to ˈna auraa?
17 Aita te Atua Teitei i mǎtaˈu i te horoa i te hoê iˈoa no ˈna, o Iehova; e tia anei i ta ˈna mau tavini haapao maitai ia haama i taua iˈoa ra? Ua itehia te feia haamori mau i te Atua ei mau taata e pûpû nei i te hoê haamoriraa, ma te ore e horoa ˈtu na vetahi ê, i to ratou Poiete e o te faaroo nei ia ˈna i roto i te taatoaraa o te mau mea, e e faaoaoa taua roo ra ia ratou. Ma te parau atu no ˈna iho, ua parau o Iesu i roto i te Mareko 8:38, i te hoê ture aore ra faaueraa tumu: “E teie nei, o te haama ia ˈu e ta ˈu nei parau i teie nei ui hara e te faaturi, ta ˈna ïa e parau ra, oia atoa ta te Tamaiti a te taata e haama ia tae mai oia ma te hanahana o to ˈna ra Metua, e ma te mau melahi moˈa atoa ra.” Oia atoa, te taata o te haama i te Atua e te Metua o te Fatu ra o Iesu Mesia, mea tano iho â ïa e ia haama mai Iehova ia ˈna. Hau atu, eita e tia i te hoê noa ˈˈe poieteraa ta Iehova e haama no te mea e haerea taiva to ˈna, ia ora i te hoê noa ˈˈe vahi o te raˈi aore ra o te fenua, o te Atua hoi te Fatu. — Luka 9:26.
18. a) No te aha e tia ia tatou ia faaô i roto i to tatou feruriraa e i to tatou mafatu i te mau parau a Iesu i faahitihia i roto i te Mataio 10:32, 33? b) Eaha te mea e roohia ra i te feia e vaiiho ia ratou ia î i te mâtaˈu e o te faarue ia Iesu e ia Iehova? (A horoa i te tahi mau hiˈoraa ma te tauturuhia e te nota.)
18 Ia faaô na tatou i roto i to tatou feruriraa e i roto i to tatou mafatu i teie mau parau a Iesu Mesia: “E teie nei, o tei faˈi ia ˈu i mua i te aro o te taata nei, e faˈi atoa vau ia ˈna i mua i te aro o tau Metua i te ao ra. O tei huna râ ia ˈu i mua i te aro o te taata nei, e huna atoa vau ia ˈna i mua i te aro o tau Metua i te ao ra.” (Mataio 10:32, 33; Luka 12:8, 9). Oia atoa, te taata o tei huna i te Atua e te Metua o te Fatu ra o Iesu Mesia, e huna-atoa-hia oia e ana. Eita oia e fariihia ia riro ei melo no te utuafare, o Iesu Mesia hoi te Tamaiti matamua. E haamouhia ïa oia i te taime i faataahia e te Atuab.
19, 20. a) No te aha aita ta te mau taata e pure nei e ia raa te iˈoa o Iehova, e tumu no te haama? b) Te aha nei te feia poro itoito mau o te parau apî maitai, e na vai e turu nei ia ratou?
19 E tupu te pure ta Iesu i haapii ei hiˈoraa i ta ˈna mau pǐpǐ, i te hoê mahana: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:9, 10). Ia tupu anaˈe te reira, aita ˈtura ïa e tumu to te mau pǐpǐ a te Mesia o te faaohipa nei i te here, no te haama. E faahanahanahia e e haamoˈahia te iˈoa o Iehova, eiaha noa na te tahi tau mirioni taata te ora nei â e eita ratou e pohe, e oia atoa râ na te tahi tau miria taata i roto i te menema e ta te Atua e pii faahou mai i te ora i roto i ta ˈna faatereraa hoê tausani matahiti. E nehenehe atura ïa taua mau taata ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua tei faarirohia ei paradaiso.
20 Ma te ore e haama noa ˈtu i te patoiraa ta ratou e farerei ra, te horoa nei taua feia poro itoito mau o te parau apî o te Basileia i te hoê faaiteraa i te fenua atoa nei no te mea te turu nei te hoê mana tei hau i te puai taata ia ratou, te mana a te mau melahi i nia i te raˈi. No reira ˈtura ïa te mau Ite no Iehova ‘e mǎtaˈu ai te Atua e e faahanahana ˈi ia ˈna’. — Apokalupo 14:6, 7.
Ma te ore e haama, ia mǎtaˈu na tatou i te Atua e ia faahanahana tatou ia ˈna
21. Aita te mau Ite no Iehova e haama ra i te aha, e eaha te mau faahopearaa?
21 Aita te mau Ite no Iehova e haama ra i te mǎtaˈu i te Atua e i te faahanahana ˈtu ia ˈna; te faaohipa atoa nei ratou i to ˈna iˈoa iho: Iehova. No reira, ma te faatupu i te mau parau tǎpǔ a te Atua Teitei, te roaa nei ia ratou i te tahi mau haamaitairaa faahiahia mau. E na reira atoa, te fa mai nei Iehova mai te Atua mau hoê roa e ora nei, te Arii teitei o te ao atoa nei.
22. No te aha te mau Ite no Iehova e ite ai i te mau hamani-ino-raa rahi, e î roa râ ratou i tei hea oaoa?
22 Fatata roa, e aro mai te mau faatereraa i te mau upoo faatere haapaoraa, e oia atoa i te amuiraa faaroo kerisetiano, e e haamou-roa-hia ratou (Apokalupo 17:16, 17). I te pae hopea, e rave te ao nei i te mau hamani-ino-raa rahi i nia i te mau Ite no Iehova. Mai te peu e aita te Atua mure ore e turu ra ia ratou, eita ta ratou e nehenehe e mau maite i taua mau faahemaraa ra e e ora ˈtu ai; teie nei râ, tei pihai iho oia ia ratou. No reira e roaa ˈtu ai ia ratou te oaoaraa i te ite te taatoaraa o te mau enemi o Iehova e o te kerisetianoraa ia faaore-roa-hia e te Atua ta ratou e haamori ra ma te ore e hiˈa. Eita ratou e roohia i te haama i te parauraahia e e enemi ratou no te faatereraa mau a te Atua, e e haamouhia no taua tumu ra, teie râ, ma te î roa i te hoê oaoa aita e nehenehe e faaauhia, e himene ratou ia Iehova: “Te vai ra oe, e te Atua, mai tahito mai â e a muri noa ˈtu.” — Salamo 90:2.
23. No te aha aita to te mau Ite no Iehova e tumu no te haama, e eaha te faahopearaa o taua haerea ra?
23 E oaoa roa te mau kerisetiano mau ia Iehova, te Metua o Iesu Mesia e na roto i to ˈna arai e ora ˈi te utuafare fetii taata i hoohia, i roto i te huru tia e te oaoaraa i nia i te fenua nei tei faarirohia ei paradaiso. Ua faaite o Iehova, na roto i te arai o Iesu Mesia, e e Atua puai mau oia. I roto i to ˈna paari e to ˈna here, ua faaohipa maitai o ˈna i to ˈna mana puai ma te tano. No reira, aita ˈtura ta tatou e tumu no te haama ia ˈna aore ra i ta ˈna Tamaiti otahi, o Iesu Mesia. Eita tatou e haama i te faaite i te parau apî faahiahia, o te faaite i te puai hope o Iehova. Taua puai ra, e faaohipa oia na roto i te arai o Iesu Mesia, o tei parau, i te hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei, e: “E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.” (Ioane 16:33). O ta tatou ïa e hinaaro ra e rave ma te pee noâ i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo, o tei ore roa ˈtu i haama i te parau apî i te hoê noa ˈˈe taime o to ˈna oraraa. Mai te peu e e na reira tatou, eita ïa te Atua Puai Hope e haama mai ia tatou.
[Nota i raro i te api]
a Aita tatou e hinaaro ra e haama i te faaite e e Ite tatou; teie râ, te vai ra te taime e tia ia tatou “ia paari (...) mai te ophi ra”. (Mataio 10:16.) I roto i te fenua Helemani nazie, ua ite aˈera te mau Ite e te vai ra te hoê taime e nehenehe e faaite o vai ra ratou e te hoê taime mea au aˈe eiaha e parau. — Hiˈo Ohipa 9:23-25.
b Ua ite tatou e rave rahi taime e te feia atoa e mǎtaˈu e e huna ia Iesu e ia Iehova, eita ratou e auhia e te ao. O te nehenehe e itehia ia taio-anaˈe-hia, ei hiˈoraa, i Te Pare Tiairaa o te 1 no me 1989, api 12; te Buka matahiti 1982, api 168; te Buka matahiti 1977, api 175 e tae atu i te 177; e oia atoa te Buka matahiti 1974, api 148 e tae atu i te 150, 176 e tae atu i te 178 (na roto i te reo farani). I te tahi aˈe pae, te tiai atoa nei te feia patoi ino mau i te parau apî e ia ore te mau Ite ia faarue ia Iesu e ia Iehova. (Buka matahiti 1989, api 115 e tae atu i te 118 [na roto i te reo farani].) Hiˈo Mataio 10:39 e Luka 12:4.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Ma te pee atu i te aposetolo Paulo, eaha to tatou huru hiˈoraa i te pororaa i te parau apî maitai, e no te aha?
◻ No te aha te poroi e porohia nei e te mau Ite no Iehova, o te parau apî maitai roa ˈˈe ïa o tei ore aˈenei i faaroohia?
◻ Eaha te faaararaa ta Iesu i horoa no te feia o te haama ia ˈna ia tae anaˈe mai oia i roto i to ˈna hanahana?
◻ Eaha te ohipa e tupu i nia i te feia e faarue ia Iesu e ia Iehova?
◻ Ua aha te mau taata poro i te parau apî, ma te ore e haama, e no te aha?