E faaitoito anaˈe na i te faaite i te parau apî maitai
“E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” — TIMOTEO 2, 2:15.
1, 2. Eaha te maraaraa i roto i te anairaa o te mau tavini ma te taime taatoa, ta outou i ite? Na te aha i faatupu i te reira?
“TAU MATAHITI noa i teie nei, e rave rahi i rotopu ia tatou tei vai na i roto i te hoê tupuraa taa ê, o ratou anaˈe te nehenehe e riro mai ei pionie”, ta te hoê ïa pionie — aore ra tavini ma te taime taatoa — tapone i parau. “Mai te mea ra ïa e aita tatou i hape. Te ite ra tatou e te feia i roto i te hoê huru tupuraa taa ê, o ratou anaˈe o te ore e nehenehe e riro mai ei pionie.”
2 Ua faatupu taua huru hiˈoraa i te mau mea nei ma te tiaturi, i te hoê o te mau maraaraa faahiahia roa ˈˈe tei ore aˈenei i itehia i roto i te mau Ite no Iehova, teie mau matahiti i mairi aˈenei, i roto i te anairaa o te mau pionie. I teie nei mahana, i Tapone, e piti taata poro no te Basileia i nia i te pae teie e amui nei i roto i tera aore ra tera huru o te taviniraa i te taime taatoa. Teie râ, eita taua itoito nei ite-noa-hia i te fenua Tapone. I te matahiti taviniraa i mairi aˈenei, ua maraa te numera o te feia poro i roto i te ao nei i nia i te hitu i nia i te hanere e te numera o te mau tavini ma te taime taatoa i nia i te piti ahuru ma piti i nia i te hanere. Te faaite maira te reira e ua farii popou mau â te nunaa o Iehova i teie mau parau a te aposetolo Paulo: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa.” (Timoteo 2, 2:15). Mai te reira anei to outou huru?
“Teie hoi te hinaaro i te Atua”
3. Eaha te puai tei riro ei tumu no taua maraaraa ra?
3 Ia anihia ˈtu i te mau pionie e no te aha ratou i rave ai i te taviniraa ma te taime taatoa, e pahono paatoa mai ïa ratou e no to ratou here i te Atua ra o Iehova (Mataio 22:37, 38). E tano mau iho â taua pahonoraa nei, no te mea te mau tutavaraa atoa eita e ravehia ma te here, e faufaa ore mau ïa (Korinetia 1, 13:1-3). E rave rahi o to tatou mau hoa kerisetiano te tia ia haapopouhia, inaha, i roto i te mau amuiraa atoa o te ao nei, ia au i te hoê faito au noa ua hau atu i te hitu feia poro tei faataa i te hoê tuhaa i roto i to ratou oraraa no te faaite i to ratou here i te Atua ma te tavini ia ˈna ma te taime taatoa.
4. Na te aha e faaitoito ia tatou ia here i te Atua (Roma 5:8)?
4 Mea papu maitai iho â ïa e tatou paatoa tei pûpû i to tatou oraraa no Iehova, ua na reira tatou no to tatou here ia ˈna. Ia tatou i ite i te aroha ta Iehova — e tae noa ˈtu ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia, — i faaite mai no tatou, e te mau haamaitairaa faahiahia ta to ˈna Basileia e faatupu, ua faaitoitohia to tatou mafatu ia here atoa ˈtu ia ˈna. Mai ta te aposetolo Ioane e parau ra, “te hinaaro nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei hinaaro mai na ia tatou nei”. (Ioane 1, 4:19.) E na reira tatou no te mea ua hamanihia tatou ia na reira mau iho â tatou. Teie râ, taua manaˈo e tamahanahana ra i to tatou mafatu, te reira noa anei te here o te Atau?
5. Eaha mau na te aroha o te Atua (Ioane 1, 2:5)?
5 Eita, te here i te Atua, ua hau atu â ïa to ˈna auraa. Teie ta te aposetolo Ioane e parau mai nei ia tatou: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3). Oia mau, te here mau, mai te faaroo mau, e iteahia ïa na roto i te ohipa (hiˈo Korinetia 2, 8:24). E titau te reira ia riro tatou ei mau taata auhia e tei herehia ra e ia farii mai oia ia tatou. Auê huru faahiahia mau no te faaite i to ratou here no Iehova e no Iesu Mesia ta te mau tavini ma te taime taatoa i maiti ia na reira ratou e!
6. a) Eaha te mau huru kerisetiano tei nehenehe i riro ei pionie? Na te aha i faatia ia ratou ia na reira? b) A horoa mai na i te tahi mau hiˈoraa ta outou i matau.
6 Parau mau, e tia ia tatou ia haapao maitai i te huru tupuraa o te taata tataitahi. Teie râ, ia feruri-maitai-hia, e itehia e i rotopu i te mau tavini ma te taime taatoa, te vai ra te mau huru taata atoa: te mau taurearea, te feia paari, te feia faaipoipo-ore-hia e te feia faaipoipo; mea maˈimaˈi te tahi pae area te tahi pae ra mea maitai roa ïa ratou, aore ra aita ta ratou hopoia utuafare, e e rave rau atu â. Tera râ, maori hoi i te faatia i taua mau ohipa nei ia riro ei fifi, ua haapii ratou, mai te aposetolo Paulo, i te faaruru i te reira (Korinetia 2, 11:29, 30; 12:7). E tuatapapa anaˈe na, ei hiˈoraa, i teie nei utuafare iti.
E matahiapo o Eiji i roto i ta ˈna amuiraa. E pionie o ˈna e ta ˈna vahine ahuru ma piti atura matahiti i teie nei, e e toru ta raua tamarii. Nafea hoi raua i nehenehe e na reira? “Ua tia ia matou ia rave i te tahi mau haapaeraa”, ta Eiji ïa e parau. Ua ite atoa hoi te mau tamarii i te patoi e rave rahi mau mea ta ratou e ani na. “Noa ˈtu â ïa e ua farerei matou i te mau taime fifi mau, ua horoa noa mai Iehova i te mau mea ta matou i hinaaro.”
E tia mau anei ia ravehia te mau tutavaraa ta teie nei utuafare i rave? “I te mau po atoa, hou vau e tupohe atu ai i te mori, e hiˈo na i ta ˈu vahine ia hamani i ta ˈna tabura taviniraa no te mahana, ta Eiji ïa e parau. Ia hiˈo i to ˈu utuafare ia tuu i te mau mea i te pae varua i nia i te parahiraa matamua, mai te huru ra ïa e aita e fifi e ua manuïa mau â to matou oraraa. Mea fifi roa na ˈu ia manaˈo e eita matou i te pionie.” Eaha te manaˈo o ta ˈna vahine? “Ua aupuru maite o Eiji ia matou, ta ˈna ïa e parau ra. Ia ite au ia ˈna ia rave i te mau ohipa i te pae varua, e mauruuru hohonu te ô mai i roto ia ˈu nei. Te tiaturi nei au ia nehenehe noâ matou e tamau â i te na reira.”
Te mau mahana atoa taua taeae e taua tuahine nei e haere ai e poro, e ohipa iho â te reira i nia i ta raua mau tamarii. Te apiti ra ta raua tamaiti matahiapo i teie nei i roto i te hoê ohipa paturaa, e maha matahiti te maororaa, i te amaa a te Taiete Watch Tower. E pionie tamau ta raua tamahine e ta raua tamaiti hopea, te haere noa râ ïa i te haapiiraa, e ua haamau oia ei tapao na ˈna te riroraa mai ei pionie taa ê. Mea oaoa roa na ratou tootoru atoa e tei roto to ratou na metua i te taviniraa ma te taime taatoa.
7. a) A horoa mai na i te tahi mau hiˈoraa no nia i te mau taata ta outou i matau e tei arai i te tahi mau fifi no te rave i te taviniraa ma te taime taatoa. b) Eaha te aˈoraa bibilia ta ratou i haapao maitai?
7 E nehenehe te mau utuafare mai teie e itehia i roto i te mau Ite no Iehova o te ao taatoa nei. Te horoa nei ratou i te mau tutavaraa mau ia nehenehe ratou ia faaohipa maitai i to ratou taime no te rave i te taviniraa pionie e a faaea noa ˈtu ai i roto i taua taviniraa nei. Na roto i ta ratou mau ohipa e rave, te faaite ra ratou e eaha mau na te auraa te aroha o te Atua no ratou. E pee onoono ratou i te aˈoraa a Paulo ia Timoteo e na ô ra e: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa.” — Timoteo 2, 2:15.
“Ei rave ohipa aita e haamaraa”
8. No te aha Paulo i parau ai ia Timoteo e ia ‘faaitoito’, e eaha hoi to te reira auraa?
8 Ia Paulo i papai atu ia ˈna, i te matahiti 65, e mau hopoia rarahi ta Timoteo e amo ra i roto i te amuiraa kerisetiano. Te parau ra Paulo no ˈna e e “aito maitai i o Iesu Mesia ra” e te faahaamanaˈo pinepine ra oia ia ˈna i ta ˈna hopoia taata haapii (Timoteo 2, 2:3, 14, 25; 4:2). Noa ˈtu te reira, te aˈo atura oia ia Timoteo na roto i teie mau parau i te na ôraa ˈtu e: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai.” Te parau ra “e faaitoito” no roto mai ïa i te tahi parau heleni ra oia hoi “ia onoono oe aore ra ia ru oe”. (Hiˈo i te Traduction interlinéaire du Royaume, angl.) Inaha, te parau ra o Paulo ia Timoteo e ia farii mai te Atua ia ˈna, e tia ia ˈna e faarahi atu â i ta ˈna taviniraa, noa ˈtu â ïa e e hopoia teimaha ta ˈna e amo ra. No te aha hoi? Ia riro oia ei “rave ohipa aita e haamaraa”.
9. Eaha te parabole a Iesu e nehenehe e tauturu ia tatou ia taa e eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau ia parau oia e “ei rave ohipa aita e haamaraa”?
9 Te faahaamanaˈo maira teie parau ia tatou i te parabole no nia i te mau taleni ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 25:14-30. Ia hoˈi mai te fatu ra, ua tuu atura na tavini tootoru ra i ta ratou ohipa i mua ia ˈna ia ite mai oia te reira. Te taata i horohia ˈtu e pae taleni e te taata tei horoahia ˈtu e piti taleni, ua haapopouhia ïa raua na te fatu no te ohipa ta raua i rave i te moni i horoahia mai ia raua. Ua titauhia ˈˈera raua ia ‘oaoa atoa ratou i te oaoaraa o to raua fatu’. Teie râ, te tavini tei horoahia ˈtu hoê taleni, aita ïa oia i fariihia. E taoˈa ta ˈna ra, e hopoi-ê-hia ïa ta ˈna e e faahaamahia oia i te mea e ua “huri[hia ˈtu oia] i roto i te pouri i rapaeau ra”.
10. No te aha te tavini i horoahia ˈtu hoê taleni i faahaamahia ˈi e i faautuahia ˈi?
10 Aita na tavini matamua i faaea noa, ua tataipiti râ raua i te taoˈa a to raua fatu. Ua riro mau â raua ei mau rave ohipa “aita e haamaraa”. No te aha râ hoi te toru o te tavini i faahaamanahia ˈi e i faautuahia ˈi, noa ˈtu â ïa e aita te moni i horoahia ˈtu ia ˈna i moe? No te mea, aita noa ˈˈe oia i faaohipa maitai i te reira. Mai ta te fatu e parau ra, e nehenehe hoi ta ˈna e vaiiho atu te reira i roto i te hoê fare moni. Tera râ hoi, e te reira hoi ta ˈna hara, aita roa ˈtu to ˈna e here mau no to ˈna fatu. Teie hoi ta ˈna e parau ra i te fatu: “Mǎtaˈu aˈera vau haere atura, huna ihora vau i te taleni na oe i raro i te repo.” (Mataio 25:25; hiˈo Ioane 1, 4:18). Ua faariro oia i to ˈna fatu ei “taata iriâ” e te etaeta atoa hoi, e ta ˈna hopoia ra ei hopoia teimaha roa. Ia ore oia ia fifihia, ua ohipa rii noa ˈˈera oia, e ua tamata aˈera maoti hoi i te tamata ‘i te faaitoito’ ia farii mai to ˈna fatu ia ˈna.
11. E tano taua parabole nei ia tatou i roto i tei hea tuhaa?
11 Ua tupu taua parabole nei i teie mahana. Ua hoˈi mai te Fatu ra o Iesu Mesia, e te hiˈopoa nei oia i te ohipa a ta ˈna “tavini” e te ohipa a to ˈna mau hoa, te “feia rahi roa” tei reira mai te mau mamoe ra te huru (Mataio 24:45-47; Apokalupo 7:9, 15). Eaha to mua i to ˈna aro? Ia mauruuru noa tatou i te hoê taviniraa taipe, no te mea noa e ia ore tatou i roohia i te fifi, e riro paha ïa tatou i te itea i rotopu i te feia e faahaamahia e o te hurihia “i roto i te pouri i rapaeau ra”. Mai te peu râ e ua papu maitai ia tatou e te ora nei tatou i te hoê anotau ru e e tia ia tatou ia ‘faaitoito’ ia ‘ru’ i roto i ta tatou ohipa, e itehia mai ïa tatou ‘ei mau rave ohipa aita e haamaraa’ e e tuhaa tatou i roto i te ‘oroa oaoaraa a to tatou fatu’.
Mea titauhia te aˈo e te feruriraa haapae
12. Na te aha i tauturu i te hoê faito rahi o te feia poro tapone ia rave i te taviniraa ma te taime taatoa?
12 Te haapapu maitai maira te maraaraa tamau o te faito o te mau pionie i roto i tera e tera fenua e ‘te faaitoito nei’ te nunaa o Iehova i roto i to ˈna taatoaraa i te riro ei “rave ohipa aita e haamaraa”. Teie râ, aita anei outou i aniani aˈenei e no te aha te hoê tuhaa rahi roa ˈtu â o to tatou nei mau taeae i nehenehe ai e rave i te taviniraa ma te taime taatoa i roto vetahi mau fenua maori hoi i roto i te tahi atu? Ua anihia ˈtu teie uiraa faufaa mau i te tahi mau pionie tapone; a hiˈo na mea nafea e piti o ratou i te pahonoraa mai:
“Ia manaˈo vau, e ere no te mea e rahi aˈe te faaroo aore ra te here o te mau Ite tapone i to to ratou mau taeae no te tahi atu mau fenua, ta te hoê ïa Ite e rave ra i te ohipa i te Betela e e tei roto i te taviniraa ma te taime taatoa a toru ahuru matahiti atura i teie nei, e parau ra. E riro paha na te huru feruriraa tapone e turu atoa ra i te reira. Inaha, ua itehia e e mau taata auraro te mau Tapone e te ohie hoi i te farii i te mau faaitoitoraa.”
“I te mea hoi e mea rahi te mau pionie i roto fatata te mau amuiraa atoa, ta te hoê ïa matahiapo e parau, e tia mau â ïa ia parau e e nehenehe ta tatou tataitahi e tavini ma te taime taatoa.” Mea au roa na te mau Tapone e rave amui i te ohipa; i te pae no te ohipa amui, e feruriraa maitai roa to ratou.
Tera mau te mau manaˈo te tia mau â ia haaferuri ia tatou, e mai te peu e te manaˈo mau ra tatou e haamaitai atu â i ta tatou taviniraa no Iehova, e tia ïa ia tatou ia tuatapapa maite i te tahi mau tumu parau faufaa roa.
13. No te aha e tia ˈi ia tatou ia auraro e ia farii ohie i te mau faaitoitoraa?
13 Na mua roa ˈˈe, e tia ia tatou ia riro ei mau taata auraro e te farii ohie i te mau faaitoitoraa. Mai te peu e mea tia mau â te aratairaa e te faaitoitoraa e horoahia maira, e ohie noa ïa tatou i te faaroo. No reira, maori hoi i te faariro i taua mau huru nei mai te tahi mau huru e tano noa i tera nunaa aore ra i tera nunaa, ia haamanaˈo na tatou i te mau parau a Iesu e na ô ra e: “E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo, o ta ˈu i parau atu ia outou ra, ua ite au ia ratou, e e pee mai hoi ratou ia ˈu.” (Ioane 10:27). Eiaha atoa ia moehia ia tatou e te hoê o te mau huru taa ê o te “paari no nia maira” o te “faaroo ohie” ïa (Iakobo 3:17). Te faaitoitohia nei te mau kerisetiano atoa ia faaohipa i taua mau huru nei. E riro paha e, te haapiiraa i haapiihia ia ratou e no to ratou oraraa i mutaa iho, e ohie aˈe te vetahi i te rave mai ta ratou i manaˈo i te tahi pae. Peneiaˈe paha, o te hoê teie tuhaa e tia ˈi tatou ia haapao maitai e ia ‘faaapî i to tatou feruriraa’, ia nehenehe tatou ia ite maramarama ˈtu â eaha mau te “hinaaro o te Atua”. — Roma 12:2.
14. Eaha te titauraa ta te mau kerisetiano atoa i farii, e eaha ta te reira e titau atoa ra?
14 I te mea hoi e e mau kerisetiano tatou, ua farii ïa tatou i te titauraa a Iesu, oia hoi: “O te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i ta ˈna satauro, apee mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24). ‘Faarue ia ˈna iho’ te auraa ra ‘faarue-roa-raa’ ia ˈna, e ia ineine i te riro roa ˈtu ei taata no te Atua ra o Iehova e no Iesu Mesia — oia hoi te auraa no tatou te vaiihoraa ia raua ia aratai i to tatou oraraa, e ia parau mai e eaha te tia ia tatou ia rave e ia ore e rave. No te faaite e ua faarue roa tatou ia tatou iho, te vai ra anei te hoê ravea maitai aˈe i te peeraa i te mau taahiraa avae o Iesu na roto i te ohiparaa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa?
15. a) No te aha, mai te peu e pee tatou ia Iesu, e tia ˈi ia tatou ia farii e ia iti mai ta tatou mau taoˈa i te pae materia? b) Eaha ta te mau pǐpǐ matamua a Iesu i rave ia ˈna i titau atu ia ratou ia pee mai ia ˈna?
15 I muri iho, e tia ia tatou ia faaitoito ia iti mai ta tatou taoˈa i te pae materia. Inaha, te patoi ra hoi te reira i te huru e faaohipahia nei e te rahiraa taata o teie nei ao, teie e tuu nei i mua “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei”. (Ioane 1, 2:16.) Teie râ, teie ta Iesu i faaite papu mai: “Oia atoa hoi outou, o tei ore i faarue i te mau mea atoa na ˈna ra, e ore atoa oia e riro ei pǐpǐ na ˈu.” (Luka 14:33). No te aha hoi? No te mea, ia riro tatou ei pǐpǐ na Iesu, eita e te faaroo e navai. I te piti o te matahiti o ta ˈna taviniraa, ia Iesu i titau atu ia Anederea, Petero, Iakobo, Ioane e te tahi atu ia riro mai ratou ei mau pǐpǐ na ˈna, aita oia i ani noa ˈtu ia ratou e ia farii mai ratou ia ˈna ei Mesia e ia tiaturi mai ia ˈna. I muri aˈe, ua titau atu oia ia ratou ia pee mai ia ˈna e ia faaitoito i roto i te ohipa ta ˈna iho e rave ra oia hoi te pororaa ma te taime taatoa. Eaha to ratou huru i mua i taua aniraa na ˈna ra? “Faarue ihora raua i ta raua upeˈa, e ua pee atura ia ˈna.” Area o Iakobo raua o Ioane, “vaiiho ihora raua i to raua metua ia Zebedaio e na tavini tarahuhia ra i nia i te boti, pee atura raua ia ˈna”. (Mareko 1:16-20.) Ua vaiiho aˈera hoi ratou i muri i ta ratou iho ohipa e to ratou mau hoa, e ua rave aˈera i te taviniraa ma te taime taatoa.
16. E tia i te mau kerisetiano pûpûhia i te Atua mai ia tatou tatou nei, ia horoa i to ratou taime e to ratou itoito, i roto i tei hea tuhaa ohipa (Maseli 3:9)?
16 No reira, mea ohie roa ia ite e no te aha, mai te peu e hinaaro tatou e faaitoito i roto i te taviniraa a Iehova, e riro ai ei mea faufaa mau ia mauruuru tatou i te mea iti ra. Ia vaiiho tatou i te mau taoˈa materia aore ra e rave rahi atu â mau ohipa ia rave i to tatou taime, e nehenehe ïa tatou e riro mai taua raatira ra, taua taata apî taoˈa rahi ra, tei ore i hinaaro e riro mai ei pǐpǐ na Iesu, eiaha no te mea e eita ta ˈna e nehenehe, no te mea râ aita oia i ineine i te vaiiho i muri ia ˈna ta ˈna mau “taoˈa” e rave rahi (Mataio 19:16-22; Luka 18:18-23). No reira, maori hoi i te haamauˈa i to tatou taime e to tatou itoito i roto i te mau taoˈa o te fatata roa i te ‘mou’, mea au aˈe na tatou ia faaohipa i taua mau taoˈa faufaa mau ra no to tatou oaoaraa mure ore. — Ioane 1, 2:16, 17.
17. Nafea te huru feruriraa oia hoi e rave amui i te ohipa, ia faatupu mai i te faahopearaa maitai?
17 E, e tia atoa ia tatou ia rave amui i te ohipa. Ia Iesu i titau atu ia ratou ia pee mai ratou ia ˈna, mea papu maitai e ua faaitoito o Anederea, Petero, Iakobo e o Ioane te tahi i te tahi i roto i ta ratou opuaraa e farii i taua titauraa ra (Ioane 1:40, 41). Oia atoa, i te mea hoi e e nehenehe ta te rahiraa o to tatou mau taeae e faataa i te hoê tuhaa no te taviniraa ma te taime taatoa i roto i to ratou oraraa, tei î mau hoi i te ohipa, e tia mau â ïa te reira ia tauturu ia tatou ia hiˈopoa maite tatou ia tatou iho. I te tahi aˈe pae, i roto i te feia e oaoa nei i teie nei haamaitairaa, e nehenehe ta ratou e paraparau atu i to ratou mau hoa no nia i te mau taime oaoa ta ratou e ite nei, ma te faaitoito atu ia ratou ia amui mai i roto i taua tuhaa no te taviniraa ra. E i te pae hopea, e nehenehe te mau tavini ma te taime taatoa e tauturu te tahi i te tahi ei maitai no ratou tataitahi. — Roma 1:12.
18. Nafea tatou paatoa e nehenehe ai e rave e ia vai noa te feruriraa pionie?
18 Noa ˈtu â ïa e eita outou e nehenehe e riro mai ei tavini ma te taime taatoa i teie nei, e nehenehe ta outou e turu rahi i te feruriraa pionie. Nafea ïa te reira? Na roto i te tururaa e te faaitoitoraa i te mau pionie; na roto i te anaanataeraa ˈtu i te feia e nehenehe e riro mai ei pionie; na roto i te raveraa i te tahi mau faanahoraa ia nehenehe hoê aˈe melo o to outou utuafare ia riro mai ei pionie; na roto i te riroraa outou iho ei pionie tamau, mai te peu e e nehenehe ta outou; e na roto i te raveraa i te mau tutavaraa atoa ia nehenehe outou ia rave, te ineineraa iho â outou, i te taviniraa ma te taime taatoa. Ia na reira tatou, e nehenehe ïa tatou paatoa e faaite e te ‘faaitoito’ nei tatou i te tavini ia Iehova, e mau tavini ma te taime taatoa tatou i teie nei taime aore ra eita.
E tamau anaˈe na i te faaitoito
19. Ia hiˈohia te tau ta tatou e ora nei, eaha te tia ia tatou ia rave?
19 I te mea hoi e te ora nei tatou i te anotau i reira Iehova e ru ai i ta ˈna ohipa, e tia mau â ia tatou ia ‘faaitoito’ i te riro ei ‘rave ohipa aita e haamaraa’. Mea hinaaro atoa na tatou, te mau faehau maitai roa a Iesu, ia faarue i te mau faateimaharaa atoa ia nehenehe tatou ia tavini ia ˈna ma te aravihi e ia farii mai oia ia tatou (Timoteo 2, 2:3-5). Ia faaitoito mau tatou i te faarahi atu â i ta tatou tuhaa i roto i te taviniraa i te Basileia, e nehenehe tatou e papu e e haamaitai-rahi-hia mai ta tatou mau tutavaraa (Hebera 6:10; Korinetia 2, 9:6). No reira, maori hoi i te faaatea ê ia tatou, ia tamau na tatou i te faaitoito i te poro i te parau apî maitai e ia pahono na tatou i te titauraa a te papai salamo, e na ô ra e: “E haamori ia Iehova ma te oaoa: e haere mai i mua i tana aro ma te himene.” — Salamo 100:2.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Eaha te auraa te parau ra here i te Atua?
◻ I roto i te parabole no nia i te mau taleni ta Iesu i horoa mai, eaha mau na te hape a te toru o te tavini?
◻ Eaha te auraa te parau ra faarue ia ˈna iho?
◻ No te aha te mau pǐpǐ a Iesu i ‘faarue roa ˈi i te mau mea atoa na ratou ra’?
◻ Nafea tatou tataitahi e nehenehe ai e rave e ia vai noa mai te feruriraa pionie?
[Hohoˈa i te api 18]
‘A huri te tavini faufaa ore i rapaeau.’