VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wcg pene 45 api 204-207
  • ‘E taata hara vau’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘E taata hara vau’
  • A haere ma te itoito e te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faahohonu atu â
  • A feruri i te mau haapiiraa
  • A huti mai i te haapiiraa
  • A haapii hau atu â
  • Ua rahi mai to ˈna itoito e ua faaitoito i to ˈna mau taeae
    A haere ma te itoito e te Atua
  • A pee i te huru feruriraa o Iehova raua Iesu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Ua haapii mai oia i te Fatu ia faaore i te hara
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua tapea oia i to ˈna taiva ore tei tamatahia
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
A haere ma te itoito e te Atua
wcg pene 45 api 204-207

45 PETERO

‘E taata hara vau’

Papai neneihia
Papai neneihia

UA ROHI Petero ei taata ravaai e te tahi atu mero o to ˈna utuafare. E taata itoito e pinepine o ˈna, i te faaite i to ˈna manaˈo e i te rave i ta ˈna e hinaaro. I te hoê mahana, ua haere mai to ˈna taeae o Anederea e ua parau: “Ua itehia ia mâua te Mesia.” Ua riro oioi Petero ei pǐpǐ na Iesu.

Tau avaˈe i muri iho, ua haere mai Iesu i Kaperenaumi, i reira Petero i ora ˈi. Ua taiˈa Petero i te po taatoa, aita râ i noaa mai te iˈa. Ua parau atu Iesu ia haere i te vahi mea hohonu te miti e ia tuu faahou i ta ˈna upeˈa. Aita Petero i tiaturi, ua matauhia hoi ia taiˈa i te ao aita e noaa mai te iˈa. Ua parau o ˈna: “Ua taiˈa matou e ao noa ˈtura e aita hoê aˈe iˈa.” Ua auraro râ Petero, aita i maoro ua î e piti poti i te iˈa e ua haamata ratou i te paremo! Ua riaria roa o Petero, ua tuturi i mua ia Iesu e ua parau: “E te Fatu, eiaha e tapiri mai ia ˈu, e taata hara hoi au.” Ua manaˈo Petero e taata hara rahi o ˈna, oia hoi mea faufaa ore, no te apiti i te Tamaiti a te Atua tei faatupu i teie semeio. Ua haapapu Iesu ia ˈna: “Eiaha e mǎtaˈu faahou. Mai teie atu nei, te taata te noaa mai ia outou eiaha râ te iˈa.”

Te tuturi ra Petero i mua ia Iesu o te parahi ra i mua i te poti. Te fifi ra te feia ravaai no te faahoˈi i ta ratou upeˈa i roto i te poti tei î i te iˈa.

Ua tapao Iesu i te mau huru maitatai o Petero, e i muri iho, ua riro mai Petero hoê o na 12 aposetolo. Ua faaite Petero i te itoito i roto e rave rahi tupuraa. Ei hiˈoraa, ia parau Iesu i te tahi ohipa aita te mau pǐpǐ i taa, pinepine Petero i te ani ia Iesu ia faataa mai i te auraa. I to Iesu haereraa na nia i te miti, o Petero anaˈe tei tamata i te haere ia Iesu ra.

Pinepine Petero i te paraparau oioi, ua titauhia ïa ia ˈna i te itoito no te farii i te aˈoraa e no te rave i te mau tauiraa

Ua faaite atoa Petero i te itoito i to Iesu aˈoraa ia ˈna. Taa ê atu i te rahiraa o te taata, ua farii ohie Petero i to ˈna mau hape e i te rave i te mau tauiraa. I te hoê mahana, i to Iesu parauraa e haapohehia o ˈna, ua parau atu Petero: “E te Fatu, eiaha oe e na reira i te parau.” Ua aˈo etaeta ˈtu Iesu no to Petero paraparauraa mai ia Satani ma te patoi i to te Atua hinaaro. Ma te haehaa ua farii Petero i te aˈoraa.

I te po hou Iesu a pohe ai, ua hinaaro o ˈna e haapii i ta ˈna mau aposetolo, ia faatupu ratou i te haehaa. Ua haamata ïa o ˈna i te horoi i to ratou avae, mai te hoê tavini e na reira. Ua tamata Petero i te tapea ia Iesu e ua parau: “Eiaha oe e horoi i to ˈu avae.” Ua aˈo etaeta Iesu ia ˈna. I muri iho ua taui Petero i ta ˈna i parau e ua ani ia Iesu ia horoi eiaha noa i to ˈna avae oia atoa râ to ˈna rima e upoo. Ua aˈo faahou Iesu ia ˈna. I muri iho ua tohu Iesu, e faarue ta ˈna mau aposetolo taatoa ia ˈna. Ua onoono Petero e aita o ˈna e faarue ia Iesu, noa ˈtu e na reira te tahi atu mau pǐpǐ. Ua pahono Iesu e e parau Petero e toru taime aita o ˈna i ite o vai Iesu i tera po.

Tau hora i muri iho, ua tapeahia, taamuhia e afaihia Iesu. Ma te itoito ua pee Petero na te atea. Ua afai ratou ia Iesu i te fare o te tahuˈa rahi, i reira te taata i te hamani-ino-raa e haavaraa ia Iesu no te mau ohipa aita o ˈna i rave. I tera taime, tei rapae Petero i te aua o teie fare. Ua taa râ i te feia mataitai o Petero hoê o te mau pǐpǐ a Iesu. Ua parau râ Petero e toru taime aita o ˈna i ite o vai Iesu, mai ta Iesu iho â i tohu.

I taua taime ra, ua haere mai Iesu i rapae i te fare e ua hiˈo ia Petero. Ua oto roa Petero no te ohipa ta ˈna i rave e “haere atura oia i rapaeau e taˈi ihora no te peapea rahi.” Tau hora i muri iho, i te haapoheraahia i to ˈna Fatu here, ua ino atu â te oto o Petero mai tei ore i itehia aˈenei e o ˈna. Noa ˈtu râ te mau hape ta Petero i rave, aita oia i tuu. Ua tamau o ˈna i te tavini ia Iehova e i te farerei i te mau aposetolo. I muri iho i to Iesu faatia-faahou-raahia, ua fa o ˈna ia Petero i te taime o Petero anaˈe. Aita te Bibilia e faaite ra i ta Iesu i parau ia Petero, ta tatou noa i ite, ua itoitohia Petero, ua faaore hoi Iesu i ta ˈna hara.

Tau hebedoma i muri iho, ua farerei Iesu i ta ˈna mau aposetolo i te miti o Galilea, e ua horoa o ˈna i te hoê ô faufaa mau ia Petero. I te mea e, ua parau Petero e toru taime aita o ˈna i ite o vai Iesu, ua horoa Iesu ia ˈna e toru ravea no te faaite i to ˈna here i to ˈna Fatu. I muri iho, ua horoa Iesu ia Petero i te hoê hopoia faufaa: “A faaamu i ta ˈu mau fanauˈa mamoe.” I te pene 49, e haapii mai tatou mea nafea Petero i te auraroraa ia Iesu e faaiteraa i te itoito i te toea o to ˈna oraraa.

A taio i te aamu Bibilia:

  • Mataio 14:23-29; 15:15; 16:21-23; 18:21; 19:27-29; 26:69-75

  • Mareko 14:27-31, 53, 54; 16:7

  • Luka 5:1-11; 12:41; 22:61, 62; 24:33, 34

  • Ioane 1:40-42; 13:3-10, 36-38; 21:15-17

A aparau:

Mea nafea to Petero faaiteraa i te itoito i tera taime o to ˈna oraraa?

A faahohonu atu â

  1. 1. Mai te aha te ohipa ravaai i tahito ra? (it “Aˈuaˈu e taiˈa” par. 6-7) A

    Te hoê taata ravaai o te senekele matamua o te tafai ra i te hoê upeˈa.

    Hohoˈa A

  2. 2. No te aha Iesu i horoa ˈi ia Simona te iˈoa Kepha (Petero)? (Ioa. 1:42; w24.06 28 par. 11)

  3. 3. Eaha ta Iesu i hinaaro e faaite i to ˈna titauraa ia Petero e Anederea no te riro ei “ravaai taata”? (Mat. 4:18-20; w16.05 10 par. 3-4) B

    Te huti ra e maha feia ravaai o te senekele matamua i te upeˈa i roto i te poti tei î i te iˈa.

    Hohoˈa B

  4. 4. Hou Iesu a hoˈi ai i te raˈi, ua ani oia ia Petero: “Mea here anei na oe ia ˈu hau aˈe i teie mau mea?” Eaha paha te auraa o te uiraa a Iesu? (Ioa. 21:15; w17.05 21 par. 2)

A feruri i te mau haapiiraa

  • Eaha ta oe e haapii mai i te hiˈoraa o Petero no nia i te tamauraa i te tavini ia Iehova noa ˈtu te hoê paruparu? C

    Hohoˈa: Te fifi ra te hoê taeae apî no to ˈna mau paruparu. E faaite na hohoˈa e toru i muri nei i te mau tupuraa tataitahi. Te oto ra te taeae apî i mua i to ˈna hiˈo a feruri ai i to ˈna mau paruparu. Te faaitoitohia ra te taeae apî na e piti taeae o te faaohipa ra i te Bibilia. Te taio ra te taeae apî i te Bibilia i nia i te tahua i te hoê putuputuraa.

    Hohoˈa C

  • Ia haamanaˈo oe mea nafea Iehova e Iesu i te faaore-oioi-raa i te hara a Petero, e nafea te reira e tauturu ai ia oe?

  • E nafea oe ia pee i te itoito o Petero i roto i teie aamu?

A huti mai i te haapiiraa

  • Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?

  • E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?

  • Eaha ta oe i haapii mai no nia ia Petero i roto i teie aamu o te faaoaoa ia oe e ua maitihia o ˈna no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?

A haapii hau atu â

E nafea te mau metua e faaohipa ˈi i te hiˈoraa o Petero no te haapii i ta ratou tamarii no nia i te aroha hamani maitai o Iehova?

E faaore Iehova i te hapa (9:40)

A hiˈo mea nafea Petero i te vai-taiva-ore-raa i to te rahiraa faarueraa ia Iesu.

“Ua tapea oia i to ˈna taiva ore tei tamatahia” (ia 188-195)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono