44 IOANE BAPETIZO
Ua faaineine oia i te eˈa o te Mesia
E RAVE rahi matahiti, aita Iehova i maiti i te mau peropheta no te aˈo i to ˈna nunaa. Tera râ, ua maiti te Atua ia Ioane no te horoa i ta ˈna poroi. Ua ora o Ioane o ˈna anaˈe i roto i te medebara i Iudea, te hoê vahi ano e ofaifai i reira e itehia te mau ophi, te pata patia, te mau animara atâta e te feia eiâ. Ua titauhia ia Ioane te itoito no te ora i ǒ e no te poro atoa.
Ua faatia Zekaria e Elisabeta ia Ioane, i ta te melahi i faaite ia Zekaria. Ua papu ia Ioane e titauhia ia ˈna, ia riro e peropheta itoito mai ia Elia, e Nazira mai ia Samuela, e taata faaineine i te eˈa o te taata tei rahi aˈe ia ˈna. I te 30raa o to ˈna matahiti, ua nehenehe o Ioane e riro e tahuˈa mai to ˈna papa. Tera râ, ua haamata o ˈna i te faaitoito i te nunaa ia tatarahapa. O ˈna ïa te taata “e tuô haere nei na te medebara.” Ua poro o ˈna ma te itoito rahi “i te Faatereraa arii o te raˈi, ” tei turai i te mau taata ia haere mai mai to ratou oire e faaroo ia ˈna. Ua bapetizo Ioane i roto i te pape, i te mau taata tei tatarahapa i ta ratou mau hara. Aita atoa o ˈna i taiâ i te haava i te mau tia faaroo, te mau Sadukea e Pharisea.
Aita Ioane i teoteohia i tera hopoia. Ua faaite râ o ˈna ma te haehaa e te faaineine ra o ˈna i te eˈa no te taata tei rahi aˈe ia ˈna. Ua parau atoa Ioane e ore e tia ia ˈna ia tatara i te tiaa o taua taata ra. I te bapetizoraahia o Iesu, ua faaroo Ioane i te reo o Iehova tei parau: “O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa.” Tau taime i muri iho, i to Iesu tamataraahia na Satani, ua parau Ioane: “A hiˈo na i te Arenio a te Atua o te faaore roa i te hara a to te ao nei!”
Ma te haehaa, ua faaitoito Ioane i ta ˈna iho mau pǐpǐ ia pee ia Iesu. E rave rahi o ratou tei na reira, mai ia Anederea te taeae o Petero e peneiaˈe o Ioane atoa te tamaiti a Zebedaio. Ua riro Anederea e o Ioane ei aposetolo a te Mesia. I te hoê taime, ua tuea te pororaa a Iesu i ta Ioane, oia hoi te faaitoitoraa i te mau taata, ia bapetizo no te faaite e ua tatarahapa ratou i ta ratou mau hara. I to Ioane faarooraa mea rahi aˈe ta Iesu mau pǐpǐ tei bapetizohia i ta ˈna iho, aita o ˈna i pohehae. Ma te haehaa râ, ua farii o ˈna: “E haere oia i te rahiraa e tia ˈi, o vau nei râ, i te itiraa ïa.”
Aita te mau tia faaroo e feia faatere i au i te poroi a Ioane, area te feia te tiai i te Mesia, ua oaoa ïa
Ma te mǎtaˈu ore ua aˈo Ioane ma te haavare ore i te feia mana. Ua farii Heroda Anitipa i te haapaoraa ati Iuda, tera râ ua faaite Ioane i ta Heroda peu tia ore. Ua faaipoipo hoi o ˈna ia Herodia te vahine a to ˈna taeae. Ua tuu ïa Heroda ia Ioane i roto i te fare tapearaa, aita te reira i ravai no Herodia, ua hinaaro roa o ˈna ia haapohehia o Ioane.
I te fare tapearaa, ua ani Ioane ia Iesu i te faaitoitoraa. Ua tono ïa o ˈna e piti o ta ˈna mau pǐpǐ no te ui ia Iesu: “O oe anei ta matou i tiai noa na, aore ra e taata ê te tae mai?” Pahono atura Iesu ia raua: “Te ite faahou nei te matapo, . . . te faaroo nei te tariˈa turi, te faatia-faahou-hia nei tei pohe.” Noa ˈtu e peropheta Ioane mai ia Elia, aita roa ˈtu o ˈna i rave i te mau semeio. I to Ioane faarooraa i te mau semeio ta Iesu i rave, ua itoitohia oia e ua taa ia ˈna e ua tauturu o ˈna i te mau taata ia pee ia Iesu.
Tera râ, tau taime i muri iho, ua itehia mai ia Herodia i te hoê ravea no te haapohe ia Ioane. Ua ori ta ˈna tamahine no Heroda, e ua oaoa roa oia, e ua parau e e horoa o ˈna ta ˈna e hinaaro. Ua parau Herodia i ta ˈna tamahine ia ani i te upoo o Ioane Bapetizo. Noa ˈtu aita o Heroda i hinaaro ia haapohehia o Ioane, aita râ o ˈna i patoi. Tae roa i te hopea, aita te itoito o Ioane i iti mai.
Ua parau Iesu no nia ia Ioane: “Te parau atu nei au, i rotopu i te taata atoa, aita hoê i rahi aˈe ia Ioane.” Aita hoê taata tia ore, oia atoa te mau peropheta mai ia Mose e Elia, i fanaˈo i te hopoia taa ê no te riro ‘ei taata te tuô haere nei na te medebara’ o tei faaineine i te eˈa o te Mesia. Ua faaitoito te itoito o Ioane i te mau Kerisetiano i teie mahana.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Ioane Bapetizo faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. E auraa fetii anei to Ioane Bapetizo e to Iesu? (w10 1/9 15 par. 4-6)
2. Eaha ta Flavius Josèphe i parau o te haapapu e ua ora mau o Ioane Bapetizo? (mrt tumu parau 14) A
Hohoˈa A: E moni hamanihia na Heroda Anitipa i 30 muri aˈe te tau o Iesu. Ua papaihia: “Tavana Heroda”
3. Mea nafea to Ioane haereraa “ma te itoito e te mana mai to Elia”? (Luka 1:17; it “Varua” par. 60) B
Hohoˈa B
4. Eaha o te faaite ra aita Ioane i faatiahia i nia i te raˈi? (Mat. 11:11; ijwbq tumu parau 178 par. 4)
A feruri i te mau haapiiraa
Noa ˈtu ua faatupu Ioane i te mau parau tohu Bibilia e faaineine i te eˈa o te Mesia, ua faaite o ˈna i te haehaa. (Ioa. 1:26, 27) Eaha ta tatou e haapii no nia ia ˈna?
Ua ora o Ioane i te hoê oraraa haihai, no te rave i to te Atua hinaaro. (Mat. 3:4) Eaha te tauturu ia tatou ia ora i te hoê oraraa haihai i teie mahana? C
Hohoˈa C
E nafea oe ia pee i te itoito o Ioane Bapetizo?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Ioane Bapetizo?
A haapii hau atu â
A haapii mea nafea Ioane i te faaoromai-tamau-raa ma te oaoa e te faaoromai.
“Ioane Bapetizo: E hiˈoraa o te haapii mai e nafea ia oaoa noa” (w19.08 29-31)
E nafea te hiˈoraa o Ioane e tauturu mai ai ia faaruru i te hamani-ino-raa, te fifi i te pae faufaa e ia inoino tatou?