46 MARIA MAGADALA
“Ua ite au i te Fatu!”
UA MAUIUI roa o Maria Magadala, ua haamǎtaˈuhia e uruhia o ˈna e te mau varua ino, e ua haafifihia to ˈna oraraa. Tera râ, i to ˈna farereiraa ia Iesu ua taui roa to ˈna oraraa. Te parau ra te Bibilia e ua tiavaru Iesu ‘e hitu demoni no roto mai ia ˈna.’ Ua mauruuru roa Maria no ta Iesu i rave no ˈna e ua riro oia ei pǐpǐ na ˈna. E ua hinaaro o ˈna e tauturu ia Iesu, ma te mau ravea huru rau.
Ua here rahi o ˈna ia Iesu o ta ˈna i pii “Orometua” no te faaite i to ˈna faatura. Ua haere Iesu e ta ˈna 12 aposetolo na te mau fenua, no te haapii i te mau taata no nia i te Faatereraa arii a te Atua. Ua ite Maria e ua vaiiho ratou i ta ratou ohipa no te faaohipa i to ratou taime no teie ohipa faufaa. Mea nafea Maria i te tautururaa ia ratou?
E oraraa fifi mau to Maria, ua faaohipa râ o ˈna i to ˈna taime no te tauturu ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ
O Maria hoê o te mau vahine tei ‘aupuru ia Iesu e te mau aposetolo i ta ratou mau faufaa.’ Ua faaohipa ïa teie mau vahine i ta ratou moni no te turu ia ratou. Fatata 20 pǐpǐ, tane e vahine tei ‘haere na te mau oire e oire rii.’ I roto i tera taˈere, aita i matauhia ia apiti te mau vahine i te tahi orometua faaroo e ua faainohia ratou no te reira. No Maria râ e to ˈna mau hoa, mea faufaa teie hopoia i te tahi atu haapaeraa. Ua itoitohia ratou no te tauturu ia Iesu, noa ˈtu eaha ta te tahi e manaˈo ra.
Ua oto roa o Maria i to Iesu tapearaahia i te po o te Pasa i Ierusalema, i te faautua-hape-raahia i te faainoraa i te Atua e i te haapoheraahia i nia i te pou haamauiuiraa. Aita râ to ˈna itoito i iti mai. Ua apee o ˈna i te tahi atu mau vahine taiva ore, te metua vahine atoa o Iesu, i te vahi i reira oia i te haapoheraahia. Ua faaite noa ratou i to ratou here, turu e taiva ore ia ˈna. Noa ˈtu to Iesu mauiui rahi ua ite o ˈna i te taiva ore o teie mau vahine. Ua ite mata ratou i to Iesu hapa ore, e ua rave hope roa oia i ta to ˈna Metua i faaue ia ˈna ia rave. To reira atoa Maria i to Iesu puhiraa i to ˈna aho hopea.
Ua taˈi teie mau vahine itoito no Iesu, noa ˈtu to reira te mau tia faatere Roma e ati Iuda. E noa ˈtu to Maria Magadala mauiui rahi, ua hinaaro o ˈna e rave i te tahi ohipa no te faaite i to ˈna here ia Iesu. No te veavea rahi i Iudea, oioi te tino i te hauˈa. Ia ore râ te hauˈa ino ia haafifi i te feia oto, e mea matauhia ia tuuhia i te monoˈi noˈanoˈa e te raau noˈanoˈa i nia i te tino pohe hou te hunaraa. O ta Maria ïa i rave i muri noa mai i te hunaraa o Iesu. I te hoperaa te Sabati, ua haere oia e te tahi atu mau vahine e hoo mai i te monoˈi e te raau noˈanoˈa, e i te poipoi roa ua haere ratou i te menema no te parai i te reira i nia i te tino o Iesu.
O Maria na mua tei tapae i te menema, e ua maere roa o ˈna e ua turaihia te ofai, e aita faahou te tino o Iesu i roto i te menema. Horo atura o ˈna ia Petero e Ioane. I te taime a hoˈi ai o ˈna i te menema, aita faahou te tahi mau vahine i reira. I to Maria fâaoraa i roto i te menema, ‘ite atura oia e piti melahi, e ahu uouo to raua, o te parahi noa ra i te vahi i tuuhia ˈi te tino o Iesu.’ I muri noa mai i to ˈna paraparauraa ia ratou, ua fariu o ˈna i muri e ua ite i te hoê tane, o ta ˈna i manaˈo e taata tamâ aua paha. Ua ani oia ia Maria: “No te aha oe e taˈi ai?” Pahono atura Maria: “Mai te peu e na oe i hopoi ê ia ˈna, faaite mai ïa ihea to oe tuuraa ia ˈna, e rave hoi au ia ˈna.” Aita roa o Maria i haapeapea e haere anei ia ˈna ia amo i teie tino. Ua faaoti papu o ˈna i te rave i tei maraa ia ˈna no te faaite i to ˈna here ia Iesu.
Ua parau taua tane ia ˈna: “Maria!” Ua taa oioi ia ˈna i taua reo ra. Parau ihora oia: “Raboni!” e horo atura e tauahi atura ia ˈna. Aita Iesu i vaiiho ia Maria ia turui i nia ia ˈna. E hopoia faufaa ta Iesu na Maria: ‘A haere na i to ˈu mau taeae ra.’ Ua faaue Iesu ia ˈna ia faaite i te mau aposetolo i te parau apî: ua faatia-faahou-hia to ratou Fatu! Haere atura ïa oia. I te omuaraa, aita te mau aposetolo i tiaturi ia ˈna. Te parau ra te Bibilia: ‘Manaˈo ihora ratou e aita e auraa to teie mau parau.’ Aita râ te reira e te tahi atu ohipa i tapea ia Maria Magadala. Ua tamau oia i te faaite i teie parau apî oaoa ma te itoito.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Maria Magadala faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Mea nafea Maria Magadala e te tahi atu mau vahine i te tautururaa ia Iesu e ta ˈna mau aposetolo? (ijwia tumu parau 6 par. 5-6) A
Hohoˈa A
2. No te aha aita Maria i taa oioi o Iesu tera tei faatiahia? (ijwia tumu parau 6 par. 16)
3. No te aha Iesu i parau ai ia Maria Magadala ia faaea i te turui i nia ia ˈna? (w08 15/4 32 par. 6)
4. Ua manaˈo te mau aposetolo “aita e auraa” te parau a Maria Magadala no nia i te tia-faahou-raa o Iesu. Eaha te manaˈo no nia i te mau vahine tei turai ia ratou ia feruri mai tera? (Luka 24:11; w12 1/10 9 par. 5-6)
A feruri i te mau haapiiraa
Ua haa Maria Magadala ma te haehaa no vetahi ê. E nafea tatou e pee ai ia ˈna? B
Hohoˈa B
E nafea tatou e pee ai ia Maria Magadala ia ore vetahi e tiaturi aore ra e haafaufaa i te poroi ta tatou e poro ra? (Luka 24:10, 11)
E nafea oe ia pee i te itoito o Maria Magadala?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
No te aha e mauruuru ai oe i te mea e ua maitihia Maria Magadala no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?
A haapii hau atu â
A faaau i te aamu tahito no nia ia Maria Magadala e tei faahitihia i roto i te Bibilia.
Mea nafea te huru o Iesu i nia ia Maria Magadala e te tahi atu e riro ai ei hiˈoraa no nia i te huru raveraa i te mau vahine?
“E tia ia faahanahana e ia faatura i te mau vahine kerisetiano” (w95 15/7 16-18 par. 3-8)