49 PETERO
Ua rahi mai to ˈna itoito e ua faaitoito i to ˈna mau taeae
UA FAAOTI Iesu e horoa na Simona i te hoê iˈoa apî, i muri iti noa mai i to ˈna farereiraa ia ˈna. Ua parau Iesu: “O Simona oe te tamaiti a Ioane. E parauhia oe Kepha.” No roto mai i te reo Heleni te iˈoa “Kepha” aore ra “Petero,” te auraa “e pǎpǎ.” No te aha Iesu i horoa ˈi i teie iˈoa? Mea papu, mea paari te tahi pǎpǎ e e nehenehe e faaohipahia no te paturaa. Ua parau ïa Iesu no Petero e itoito mai oia e e faaitoito atoa i te mau amuiraa.
Ua tano anei teie iˈoa no Petero? Mai ta tatou i ite i te pene 45, i te tahi mau taime ua ere Petero i te faaroo e ua rave i te mau faaotiraa tano ore no te mea ua mǎtaˈu o ˈna. Noa ˈtu râ ua tiaturi Iesu i to ˈna hoa, ua ite o ˈna e haapii Petero i te faatupu atu â i te itoito. Ua tano anei Iesu?
I muri aˈe i to te Mesia horoaraa i to ˈna ora e faatia-faahou-raahia, ua faaue oia i ta ˈna mau aposetolo ia rave i te hoê ohipa faufaa roa. Ua hinaaro ru Petero i te rave i tera ohipa. Ua faaite atu â oia i te itoito. I te putuputuraa mai na tausani ati Iuda no te hoê oroa i Ierusalema, ua paraparau Petero i mua i te nunaa e ua faaite atu oia ma te itoito e ua haapohe ratou i te Mesia. I to ratou faarooraa i te reira, mea rahi o ratou tei oto roa e ua turai te reira ia ratou ia tatarahapa. Ua itehia e ua bapetizo 3 000 taata no te riro mai ei pǐpǐ na Iesu.
Eaha tei tauturu ia Petero ia riro mai e taata faaroo e itoito?
Ua faariro Petero i te pororaa ei ohipa matamua o to ˈna oraraa. Ua horoa Iesu na ˈna “i te mau taviri o te Faatereraa arii,” ia nehenehe na toru pǔpǔ taata e tomo i roto i te Faatereraa arii o te raˈi. No reira Petero i poro ai ma te itoito e ma te maitiiti ore i te ati Iuda, i muri iho i te taata no Samaria e i te pae hopea i te nunaa ěê aore ra nunaa e ere i te ati Iuda. Ua haere Petero na e rave rahi vahi no te poro i te parau apî oaoa e no te faaitoito i te mau taeae e tuahine, e i te tahi mau taime ua haere atoa ta ˈna vahine na muri ia ˈna. Ua ora atoa o ˈna i Babulonia no te poro i te taata.
I te roaraa o te tau, ua faaruru Petero ma te itoito i te fifi e ua faaoromai tamau i te patoiraa no te ohipa ta ˈna i rave. Ei hiˈoraa, ua tuu-pinepine-hia Petero e te tahi atu mau aposetolo i te fare tapearaa. Ua faaue te mau aratai faaroo ati Iuda ia ratou ia faaea i te poro. Ua pahono râ Petero: “O te Atua ta matou e auraro e tia ˈi ei faatere no matou, eiaha te taata.” Ua tairihia ratou, ua tamau râ ratou i te paraparau i te taata no nia i te Faatereraa arii a te Atua e te Arii ta Iehova i faatoroa, o Iesu Mesia.
Ua uˈana ˈtu â te hamani-ino-raa. Ua haapohehia Setephano mai ta tatou i ite i te pene na mua ˈtu. Tau matahiti i muri iho, ua haapohehia Iakobo, te tahi aposetolo e hoa o Petero. I to Heroda iteraa e ua au te ati Iuda i te reira, ua tapea atoa oia ia Petero. Ua tamauhia te fifi auri e ua tuuhia Petero i te fare tapearaa e na te mau tiai i haapao ia ˈna. Ua manaˈo anei Petero tera te taime ta Iesu i tohu e taamuhia e e haapohehia o ˈna?
I te po, ua fa mai te hoê melahi. Ua faaara oia ia Petero, ua tatara i te fifi auri e ua aratai ia ˈna i rapae i te piha tapearaa. Ua haere oia na mua i te mau tiai e ua haere i rapae i te fare tapearaa na te hoê tiapai opani, e ua tae o ˈna i rapaeau mai. Eaha ta Petero i rave i muri iho? Aita o ˈna i manaˈo i to ˈna iho ora. Ua haere roa o ˈna i te vahi i reira to ˈna mau taeae e tuahine e haamori ai e e pure ai ia Iehova. Mea papu, ua oaoa mau e ua itoitohia i to ratou iteraa ia Petero!
Aita roa ˈtu Petero i haamoˈe i ta to ˈna Fatu i faaue: “A faaitoito i to oe mau taeae” e “a faaamu i ta ˈu mau fanauˈa mamoe.” (Luka 22:32; Ioa. 21:17) Ua poro oia ma te itoito e ua faaitoito i te nunaa o te Atua i te mau vahi ta ˈna i haere. E ere oia i te taata tia roa. I te hoê taime, ua riaria roa oia i ta te tahi i manaˈo e ua aˈohia oia na te hoê hoa aposetolo. Ua apo mai râ Petero i te aˈoraa ma te haehaa e ua huti mai i te haapiiraa. Ua tamau oia i te faaitoito i to ˈna mau taeae e tuahine. Ua papai oia e piti rata ei tuhaa atoa o te Bibilia. Ua tavini Petero ia Iehova ma te taiva ore tae roa i te hopea o to ˈna oraraa, i to ˈna afairaahia i te fare tapearaa e i te haapoheraahia oia. Mai ta Iesu i parau ua tano iho â te iˈoa ta ˈna i horoa na Petero. Ua faaite Petero i te itoito e te faaroo puai e ua faaitoito i to ˈna mau taeae e tuahine!
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Petero faaiteraa i te itoito i tera taime o to ˈna oraraa?
A faahohonu atu â
1. Ua horoa Iesu na Petero “i te mau taviri o te Faatereraa arii.” Mea nafea Petero i te faaohiparaa i teie mau taviri? (Mat. 16:18, 19; ijwbq tumu parau 124 par. 1-5) A
Hohoˈa A: Ua poro Petero i te poroi o te Faatereraa arii i te ati Iuda i Ierusalema, i te taata no Samaria i Samaria e te nunaa ěê i Kaisarea
2. E nafea tatou e ite ai ua maitiiti ore o Petero hou oia a farerei ai ia Korenelio? (Ohi. 10: 5-7, 23; bt 69 par. 1, nota) B
Hohoˈa B: Iopa tahito
3. Eaha o te faaite ra e ua farii Petero i te aˈoraa ta Paulo i horoa na ˈna? (w17.04 25-26 par. 15-17)
4. No te aha Petero i ora ˈi i Babulonia? (it “Hopoi ê” par. 24)
A feruri i te mau haapiiraa
Ua paraparau Petero ma te itoito e te faatura i te hoê nahoa i Ierusalema. I roto i teihea mau tupuraa e faaite ai tatou i te itoito e te faatura?
Noa ˈtu e aposetolo Petero, ua farii oia i te aˈoraa a Paulo. E nafea tatou e pee ai ia Petero? C
Hohoˈa C
E nafea oe ia pee i te itoito o Petero i roto i teie aamu?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta oe i haapii mai no nia ia Petero i roto i teie aamu o te faaoaoa ia oe e ua maitihia o ˈna no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?
A haapii hau atu â
E nafea te hiˈoraa o Petero e tauturu mai ai no te turui i nia ia Iehova e ia ore ia mǎtaˈu?
A faaohipa i teie hauti no te apo hau atu â haapiiraa no ǒ mai i te aamu o te Ohipa pene 10.
“E maitiiti ore te Atua” (“Ohipa haapiiraa no te mau tamarii e taurearea” anairaa natirara)