VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wcg pene 43 api 196-199
  • Ua aupuru oia i to ˈna utuafare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua aupuru oia i to ˈna utuafare
  • A haere ma te itoito e te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faahohonu atu â
  • A feruri i te mau haapiiraa
  • A huti mai i te haapiiraa
  • A haapii hau atu â
  • E papa maitai oia, e taata faaroo atoa
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua patoi oia i te tamataraa
    A haere ma te itoito e te Atua
  • Ua farii oia i te aratairaa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ua hapû Maria, aita râ i faaipoipo
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
A haere ma te itoito e te Atua
wcg pene 43 api 196-199

43 IOSEPHA

Ua aupuru oia i to ˈna utuafare

Papai neneihia
Papai neneihia

E TITAUHIA te itoito no te riro ei metua tane maitai. Ua tamatahia râ te itoito o Iosepha, te hoê tamuta no Nazareta, hou o ˈna a riro ai ei metua tane. Ua faaroo o ˈna e ua hapû Maria, te tamahine ta ˈna e fatata i te faaipoipo. E ere râ na ˈna teie aiû. Ua faataa Maria ia ˈna mea nafea oia i te hapûraa. E tupuraa fifi râ teie no Iosepha, aita o ˈna i taa e i tiaturi i te reira. Eaha ta ˈna e rave?

Te parau ra te Bibilia, e taata parau-tia o Iosepha tei pee i te mau ture a Iehova. E taata mǎrû e aroha hamani maitai atoa o ˈna. I to Iosepha iteraa ua hapû o Maria, ua feruri maite o ˈna no nia i te ohipa mea tano ia rave o ˈna. No te paruru e eiaha Maria e faahaamahia, ua opua Iosepha e faataa huna e o ˈna. (I taua tau ra, mea faufaa atoa te momoˈaraa mai te hoê faaipoiporaa.) Na roto râ i te hoê moemoeâ, ua tapea Iehova ia Iosepha maoti te hoê melahi tei parau: “Eiaha oe e mǎtaˈu i te rave ia Maria ta oe vahine faaipoipo i ǒ oe.” Ua haapapu atu te melahi e ua faaite Maria i te parau mau. Te aiû, o te tamaiti ïa a te Atua e e riro mai o ˈna ei Mesia.

Ua amo Iosepha i te hoê hopoia faufaa, te aupururaa i te Tamaiti a te Atua

‘Ua rave Iosepha i ta te melahi a Iehova i faaue ia ˈna.’ Ua aupuru maite Iosepha i ta ˈna vahine here tei fatata i te fanau mai ta Iehova i hinaaro. Ua titauhia ïa i te itoito ia Iosepha.

Tau taime i muri iho, ua faaue Kaisara Auguso ia ravehia te tapaoraa iˈoa, ua haere ïa Iosepha i Betelehema. ‘Ua fatata Maria i te fanau,’ ua na muri râ oia ia Iosepha noa ˈtu aita te ture e faahepo ra. Peneiaˈe ua tano raua i te na reiraraa no te paruru ia Maria. I to raua taeraa i ǒ, ua tae te taime e fanau ai Maria i te fare vairaa animara.

Ua aupuru maite Iosepha i to ˈna utuafare, e ere râ o ˈna i te taata moni. I to ˈna e Maria haereraa i te hiero i Ierusalema e ta raua aiû, ua pûpû raua i te hoê tusia. E taata veve hoi raua, ua pûpû ïa raua e piti manu iti. Tau taime i muri iho, ua ite te tahi feia hiˈo fetia, peneiaˈe no Babulonia, i te hoê fetia i nia i te raˈi e ua pee ratou i te reira. Ua tae ïa ratou i te fare o Iosepha i Betelehema. Ua pûpû ratou i te ô faufaa roa na te aiû. Aita i maoro, ua faaara te melahi ia Iosepha e te hinaaro ra te arii ino ra o Heroda e haapohe ia Iesu. Ua parau te melahi ia horo ê i Aiphiti.

Te aratai ra Iosepha i to ˈna utuafare i te hoê oire i Aiphiti, noa ˈtu te hiˈo ra te ati Iuda e to Aiphiti ia ratou. Te tapea ra Maria ia Iesu te aiû a parahi noa ˈi o ˈna i nia i te hoê asini.

Ma te itoito aita Iosepha i faataere, i tera noa po ua rave o ˈna i ta ˈna vahine e ta raua aiû no te horo ê i te tahi atu fenua. E nafea o ˈna e aupuru ai i to ˈna utuafare i Aiphiti? Mea papu, ua mauruuru o ˈna i te mau ô faufaa roa tei pûpûhia ia raua na te feia hiˈo fetia. I muri iho, ua parau Iehova ia Iosepha ia hoˈi i Iseraela e to ˈna utuafare. Ua faaterehia râ Betelehema na te tahi faatere ino. Aita ïa Iosepha i hinaaro e haere i ǒ. Maoti te hoê moemoeâ, ua parau Iehova ia ˈna ia haere e to ˈna utuafare i Nazareta.

I ǒ ua ohipa Iosepha ei tamuta no te aupuru ia Maria, ia Iesu e na ono atu â tamarii ta raua i fanau. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua haapao Iosepha i te mau hinaaro pae varua a to ˈna utuafare. Ua haere pinepine ratou i te sunago no te haapii no nia ia Iehova. E ua ratere atoa i Ierusalema no te mau oroa no te haamori ia Iehova. Te taime hopea i faahitihia ˈi ia Iosepha i roto i te Bibilia, te taime ïa ratou i haere ai i Ierusalema. Ua manaˈo Iosepha e Maria ua moˈe o Iesu, 12 matahiti noa to ˈna. E nehenehe tatou e manaˈo e ua haapeapea rahi Iosepha. Aita râ Iesu i fifihia, e ua “auraro noa” o ˈna i to ˈna mau metua.

Aita te Bibilia e faaite ra ehia matahiti to Iesu i te poheraa Iosepha. Tera râ, e au ra e ua faaineine Iosepha ia Iesu no te riro mai ei tamuta aravihi. Ua pii te taata ia Iesu “te tamuta” eiaha noa “te tamaiti a te tamuta.” Ua vaiiho Iosepha i te hoê hiˈoraa maitai no te mau metua tane. Te hinaaro ra Iehova ia pee te mau metua tane i te hiˈoraa o Iosepha. Ua faaite Iosepha i te itoito, te taiva ore e te mǎrû. Ua paruru o ˈna i to ˈna utuafare, ua aupuru ia ratou e ua haapii atu no nia ia Iehova.

A taio i te aamu Bibilia:

  • Mataio 1:18-25; 2:1-23; 13:55

  • Mareko 6:3

  • Luka 2:1-7, 22-24, 41-51

A aparau:

Mea nafea to Iosepha faaiteraa i te itoito?

A faahohonu atu â

  1. 1. I te mea e e tamahine Maria na Heli, no te aha te faaite ra te Luka 3:23 e “tamaiti na Heli” Iosepha? (w17.08 32 par. 4)

  2. 2. Eaha te tumu aita Iosepha i taoto ia Maria hou Iesu a fanauhia ˈi? (w03 15/12 5 par. 5)

  3. 3. Eaha o te faaite ra e ua ohipa maite o Iosepha? (ia 166 par. 15-18) A

    Te tataî ra Iosepha i te hoê huira raau i ta ˈna vahi raveraa ohipa. Te paraparau ra Maria e o Iesu tei apî e te feia tapiri i pihai iho noa mai.

    Hohoˈa A

  4. 4. No te aha tatou e manaˈo ai e ua pohe Iosepha hou Iesu a haamata ˈi i ta ˈna taviniraa? (w17.07 10 par. 8, nota)

A feruri i te mau haapiiraa

  • Eaha ta te mau upoo utuafare e haapii mai i to Iosepha hiˈoraa no nia i te auraroraa i te aratairaa a Iehova, noa ˈtu e titauhia te haapaeraa? (Mat. 1:20, 24; 2:13-15, 19-21)

  • Eaha ta Iosepha e haapii mai no nia i te tuuraa ia Iehova na mua roa i roto i to tatou oraraa? (Luka 2:41) B

    Te faaineine ra te hoê utuafare i te faarue i to ratou fare no te hoê tairururaa. Te tauturu ra te metua tane i ta ˈna tamaiti apî no te tuu i ta ˈna taamu arapoa. E ua ineine ta ˈna vahine e ta ˈna tamaiti paari aˈe.

    Hohoˈa B

  • I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Iosepha?

A huti mai i te haapiiraa

  • Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?

  • E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?

  • I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Iosepha?

A haapii hau atu â

I roto i teie video, a hiˈo mea nafea Iosepha i te raveraa i to Iehova hinaaro.

Ua ‘rave oia i ta te melahi a Iehova i faaue ia ˈna’ (4:39)

E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iosepha e Maria ia haamanahia te hoê ture e au ra e mea ohipa rahi aore ra mea tano ore?

“Ua ineine anei outou i te auraro?” (w23.10 8-10 par. 9-14)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono