42 MARIA
Ua farii oia i te hopoia taa ê
I TE hoê mahana, ua haere mai te hoê manihini e farerei i te hoê tamahine apî ati Iuda o Maria te iˈoa, tei ora i Nazareta i Galilea. E ere i te hoê noa manihini e melahi râ, o Gaberiela te iˈoa. Ua haere mai o ˈna no te hoê tumu faufaa: horoa ia Maria i te hoê hopoia taa ê no ǒ mai ia Iehova, aita i horoahia aˈenei i te hoê taata.
Ua parau te melahi: “Ia ora na. Ua mauruuru roa Iehova ia oe, e te haamaitai nei oia ia oe.” I te omuaraa ua ‘horuhoru roa o Maria’ i ta ˈna mau parau. Aita râ o ˈna i manaˈo e ua tano iho â tera mau parau no ˈna. Ua tamahanahana Gaberiela ia ˈna, ma te parau ua ‘farii-maitai-hia o ˈna e te Atua.’ I muri iho, ua paraparau te melahi ia ˈna no nia i teie hopoia taa ê. Ua parau o ˈna: “E hapû oe e e fanau oe i te hoê tamaiti.” Ua parau atoa o ˈna: “E riro oia ei taata faufaa e e parauhia oia Tamaiti a Tei Teitei Roa ˈˈe, e e horoa te Atua ra o Iehova i te terono o Davida to ˈna metua no ˈna, e faatere oia ei Arii.”
Ua momoˈahia o Maria, aita râ o ˈna i faaipoipohia ˈtura e aita atoa ïa o ˈna i taoto aˈenei i te tane. Ua parau o ˈna ma te itoito: “E nafea te reira e tupu ai?” Ua faataa Gaberiela e maoti to Iehova varua moˈa, e nehenehe ai o ˈna e hapû e e fanau i te hoê tamarii tia roa, o tei ‘parauhia e moˈa e e Tamaiti na te Atua.’ Ua parau atoa te melahi ia ˈna i te ohipa ta Iehova i rave na Elisabeta. Ua tamǎrû te reira ia Maria. Ma te haehaa ua parau o ˈna: “Inaha, e tavini au na Iehova! Mai ta oe i parau, ia na reirahia mai ïa vau.” No Maria ua riro Iehova mai to ˈna Fatu î i te here e ua hiˈo ia ˈna iho mai te hoê tavini auraro. Ua papu ia ˈna e ia rave o ˈna i to ˈna hinaaro, e tauturu e e paruru Iehova ia ˈna. I to ˈna iteraa i te reira, ua itoitohia oia no te rave i teie hopoia taa ê.
I te revaraa te melahi, ua farerei Maria ia Elisabeta e ua faaitoito te tahi i te tahi no ta raua hopoia apî. Ua faaite atu Maria i to ˈna faaroo ma te faataa nohea mai to ˈna itoito. I roto noa hoê aparauraa, ua faahiti Maria hau atu 20 taime i te mau Papai Hebera. Ua nehenehe Maria e na reira, no te mea ua feruri hohonu o ˈna i nia i te Parau a te Atua. No reira, ua ite maitai o ˈna no nia ia Iehova e ua nehenehe o ˈna e tiaturi i ta ˈna mau parau fafau. Hou o Maria a hoˈi ai i ǒ ˈna, ua faaea o ˈna ia Elisabeta e toru avaˈe. Ua titauhia ia Maria i te itoito no te parau ia Iosepha e ua hapû o ˈna e mea nafea te reira i te tupuraa. I te omuaraa, aita Iosepha i tiaturi ia Maria, ua faataa râ te melahi e ua faaite Maria i te parau mau.
I muri iho ua faaipoipo Maria e Iosepha, e ua tae i te taime no ˈna no te fanau. Ua haere râ Iosepha e Maria i Betelehema, no te tapao ia raua mai ta Kaisara i faaue i te nunaa taatoa. E ere i te mea ohie no Maria ia ratere na nia i te asini, i nia 150 kilometera te atea. Ua fanau o ˈna i roto i te fare vairaa animara e ua tuu o ˈna i te aiû i te vahi e paruhia ˈi i te animara. Aita râ to ˈna itoito i iti mai. No te aupuru i ta ˈna aiû, ua faaoti papu o ˈna e rave i te nehenehe ia ˈna i te mea e vai ra ia ˈna.
Ua horoa te hoê melahi ia Maria i te hopoia taa ê aita i horoahia aˈenei i te hoê taata
Ua hinaaro Maria i te itoito no te mau mahana e matahiti e tiai ra ia ˈna. Ei hiˈoraa, i to ˈna e Iosepha horo-ê-raa i Aiphiti no te mea ua hinaaro te arii Heroda e haapohe ia Iesu. Aore ra no te aupuru i ta raua ono atu â tamarii, noa ˈtu mea veve raua. Oia atoa i to Iosepha ta ˈna tane poheraa, peneiaˈe hou Iesu a riro mai ai ei Mesia. I to Iesu atoa faarueraa i te fare no te amo i ta ˈna hopoia. Hau atu â i te reira, ua hinaaro Maria i te itoito i to Iesu pari-haavare-raahia, haavaraahia e haapoheraahia. I te pae hopea, ua titau-atoa-hia ia ˈna i te itoito no te riro ei pǐpǐ a ta ˈna tamaiti, noa ˈtu mea hae te ati Iuda ia ratou.
E hopoia faufaa roa ta Maria! Mea nafea oia i te faatupuraa i te itoito no te rave maite i te reira? Te faataa ra te Bibilia, i to Maria iteraa i te tahi haapiiraa tei haapuai i to ˈna faaroo, ua tapea maite oia i te reira i roto i to ˈna aau. Ua fanaˈo ïa oia i te mau haamaitairaa pae varua. No ǒ mai te tahi i te Parau a te Atua, te tahi atu no ǒ mai e rave rahi melahi e tavini a Iehova e te tahi atu no ǒ mai i ta ˈna tamaiti. Ua tauturu te feruriruriraa i nia i te pue parau ia Maria, ia faaruru i te mau fifi ta ˈna i ora mai tae roa i te hopea.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Maria faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha te haapapuraa o te turu ra i tei papaihia i roto i te Luka 2:1-3? (g 4/11 11 par. 4-5) A
British Library, London, UK, from the British Library archive/Bridgeman Images
Hohoˈa A: E faaueraa na te tavana no Roma no te tapao i te iˈoa i Aiphiti, i 104 muri aˈe te tau o Iesu
2. No te aha e ere i te mea ohie no Maria ia ratere i Betelehema? (ia 153-154 par. 4-7)
3. E aiû noa o Iesu i to Maria parauraa: “E mauiui roa oe mai te huru ra ua puta roa oe i te ˈoˈe.” Mea nafea teie mau parau i te tupuraa? (Luka 2:35; w08 15/3 30 par. 8)
4. No te aha tatou e parau ai tei te raˈi o Maria? (w18.07 7 par. 14) B
Hohoˈa B: Tei Ierusalema o Maria e ta ˈna mau tamaiti i te mau mahana hou te Penetekose 33 muri aˈe te tau o Iesu
A feruri i te mau haapiiraa
I to Maria hinaaroraa i te itoito, ua haere o ˈna ia Elisabeta. (Luka 1:39, 40) No te aha e tia ˈi ia tatou ia ani i te tauturu i mua i te fifi aore ra aita anaˈe e maraa i te hoê hopoia? C
Hohoˈa C
Noa ˈtu ua momoˈahia o Maria ia Iosepha, ua tono Iehova i ta ˈna melahi na mua roa ia Maria. Eaha ta te reira e haapii mai no nia i to Iehova hiˈoraa i te mau vahine taiva ore?
E nafea oe ia pee i te itoito o Maria?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
No te aha e mauruuru ai oe i te mea e ua maitihia o Maria no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?
A haapii hau atu â
A feruri mea nafea to Maria aupuru-maite-raa i ta ˈna mau tamarii.
“Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai” (w09 1/2 5 par. 3–6 par. 1)
I to oe manaˈo, eaha te huru o Maria i to te melahi parauraa ia ˈna e ua maiti Iehova ia ˈna no te hoê hopoia taa ê?