VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wcg pene 42 api 192-195
  • Ua farii oia i te hopoia taa ê

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua farii oia i te hopoia taa ê
  • A haere ma te itoito e te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faahohonu atu â
  • A feruri i te mau haapiiraa
  • A huti mai i te haapiiraa
  • A haapii hau atu â
  • “Inaha ei tavini au no te Fatu”
    A pee i to ratou faaroo
  • Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • “Ua rave oia i tei tia ia ˈna”
    A haere ma te itoito e te Atua
  • ‘Ua feruri maite oia i roto i to ˈna aau’
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
A haere ma te itoito e te Atua
wcg pene 42 api 192-195

42 MARIA

Ua farii oia i te hopoia taa ê

Papai neneihia
Papai neneihia

I TE hoê mahana, ua haere mai te hoê manihini e farerei i te hoê tamahine apî ati Iuda o Maria te iˈoa, tei ora i Nazareta i Galilea. E ere i te hoê noa manihini e melahi râ, o Gaberiela te iˈoa. Ua haere mai o ˈna no te hoê tumu faufaa: horoa ia Maria i te hoê hopoia taa ê no ǒ mai ia Iehova, aita i horoahia aˈenei i te hoê taata.

Ua parau te melahi: “Ia ora na. Ua mauruuru roa Iehova ia oe, e te haamaitai nei oia ia oe.” I te omuaraa ua ‘horuhoru roa o Maria’ i ta ˈna mau parau. Aita râ o ˈna i manaˈo e ua tano iho â tera mau parau no ˈna. Ua tamahanahana Gaberiela ia ˈna, ma te parau ua ‘farii-maitai-hia o ˈna e te Atua.’ I muri iho, ua paraparau te melahi ia ˈna no nia i teie hopoia taa ê. Ua parau o ˈna: “E hapû oe e e fanau oe i te hoê tamaiti.” Ua parau atoa o ˈna: “E riro oia ei taata faufaa e e parauhia oia Tamaiti a Tei Teitei Roa ˈˈe, e e horoa te Atua ra o Iehova i te terono o Davida to ˈna metua no ˈna, e faatere oia ei Arii.”

Ua momoˈahia o Maria, aita râ o ˈna i faaipoipohia ˈtura e aita atoa ïa o ˈna i taoto aˈenei i te tane. Ua parau o ˈna ma te itoito: “E nafea te reira e tupu ai?” Ua faataa Gaberiela e maoti to Iehova varua moˈa, e nehenehe ai o ˈna e hapû e e fanau i te hoê tamarii tia roa, o tei ‘parauhia e moˈa e e Tamaiti na te Atua.’ Ua parau atoa te melahi ia ˈna i te ohipa ta Iehova i rave na Elisabeta. Ua tamǎrû te reira ia Maria. Ma te haehaa ua parau o ˈna: “Inaha, e tavini au na Iehova! Mai ta oe i parau, ia na reirahia mai ïa vau.” No Maria ua riro Iehova mai to ˈna Fatu î i te here e ua hiˈo ia ˈna iho mai te hoê tavini auraro. Ua papu ia ˈna e ia rave o ˈna i to ˈna hinaaro, e tauturu e e paruru Iehova ia ˈna. I to ˈna iteraa i te reira, ua itoitohia oia no te rave i teie hopoia taa ê.

Ua horuhoru roa o Maria, te tuturi e te paraparau ra o ˈna ia Gaberiela te melahi.

I te revaraa te melahi, ua farerei Maria ia Elisabeta e ua faaitoito te tahi i te tahi no ta raua hopoia apî. Ua faaite atu Maria i to ˈna faaroo ma te faataa nohea mai to ˈna itoito. I roto noa hoê aparauraa, ua faahiti Maria hau atu 20 taime i te mau Papai Hebera. Ua nehenehe Maria e na reira, no te mea ua feruri hohonu o ˈna i nia i te Parau a te Atua. No reira, ua ite maitai o ˈna no nia ia Iehova e ua nehenehe o ˈna e tiaturi i ta ˈna mau parau fafau. Hou o Maria a hoˈi ai i ǒ ˈna, ua faaea o ˈna ia Elisabeta e toru avaˈe. Ua titauhia ia Maria i te itoito no te parau ia Iosepha e ua hapû o ˈna e mea nafea te reira i te tupuraa. I te omuaraa, aita Iosepha i tiaturi ia Maria, ua faataa râ te melahi e ua faaite Maria i te parau mau.

I muri iho ua faaipoipo Maria e Iosepha, e ua tae i te taime no ˈna no te fanau. Ua haere râ Iosepha e Maria i Betelehema, no te tapao ia raua mai ta Kaisara i faaue i te nunaa taatoa. E ere i te mea ohie no Maria ia ratere na nia i te asini, i nia 150 kilometera te atea. Ua fanau o ˈna i roto i te fare vairaa animara e ua tuu o ˈna i te aiû i te vahi e paruhia ˈi i te animara. Aita râ to ˈna itoito i iti mai. No te aupuru i ta ˈna aiû, ua faaoti papu o ˈna e rave i te nehenehe ia ˈna i te mea e vai ra ia ˈna.

Ua horoa te hoê melahi ia Maria i te hopoia taa ê aita i horoahia aˈenei i te hoê taata

Ua hinaaro Maria i te itoito no te mau mahana e matahiti e tiai ra ia ˈna. Ei hiˈoraa, i to ˈna e Iosepha horo-ê-raa i Aiphiti no te mea ua hinaaro te arii Heroda e haapohe ia Iesu. Aore ra no te aupuru i ta raua ono atu â tamarii, noa ˈtu mea veve raua. Oia atoa i to Iosepha ta ˈna tane poheraa, peneiaˈe hou Iesu a riro mai ai ei Mesia. I to Iesu atoa faarueraa i te fare no te amo i ta ˈna hopoia. Hau atu â i te reira, ua hinaaro Maria i te itoito i to Iesu pari-haavare-raahia, haavaraahia e haapoheraahia. I te pae hopea, ua titau-atoa-hia ia ˈna i te itoito no te riro ei pǐpǐ a ta ˈna tamaiti, noa ˈtu mea hae te ati Iuda ia ratou.

E hopoia faufaa roa ta Maria! Mea nafea oia i te faatupuraa i te itoito no te rave maite i te reira? Te faataa ra te Bibilia, i to Maria iteraa i te tahi haapiiraa tei haapuai i to ˈna faaroo, ua tapea maite oia i te reira i roto i to ˈna aau. Ua fanaˈo ïa oia i te mau haamaitairaa pae varua. No ǒ mai te tahi i te Parau a te Atua, te tahi atu no ǒ mai e rave rahi melahi e tavini a Iehova e te tahi atu no ǒ mai i ta ˈna tamaiti. Ua tauturu te feruriruriraa i nia i te pue parau ia Maria, ia faaruru i te mau fifi ta ˈna i ora mai tae roa i te hopea.

A taio i te aamu Bibilia:

  • Luka 1:26-56; 2:1-7, 19, 48-51

A aparau:

Mea nafea to Maria faaiteraa i te itoito?

A faahohonu atu â

  1. 1. Eaha te haapapuraa o te turu ra i tei papaihia i roto i te Luka 2:1-3? (g 4/11 11 par. 4-5) A

    British Library, London, UK, from the British Library archive/Bridgeman Images

    Hohoˈa A: E faaueraa na te tavana no Roma no te tapao i te iˈoa i Aiphiti, i 104 muri aˈe te tau o Iesu

  2. 2. No te aha e ere i te mea ohie no Maria ia ratere i Betelehema? (ia 153-154 par. 4-7)

  3. 3. E aiû noa o Iesu i to Maria parauraa: “E mauiui roa oe mai te huru ra ua puta roa oe i te ˈoˈe.” Mea nafea teie mau parau i te tupuraa? (Luka 2:35; w08 15/3 30 par. 8)

  4. 4. No te aha tatou e parau ai tei te raˈi o Maria? (w18.07 7 par. 14) B

    Te hahaere ra o Maria e ta ˈna e toru tamaiti na te aroâ mea taata i Ierusalema.

    Hohoˈa B: Tei Ierusalema o Maria e ta ˈna mau tamaiti i te mau mahana hou te Penetekose 33 muri aˈe te tau o Iesu

A feruri i te mau haapiiraa

  • I to Maria hinaaroraa i te itoito, ua haere o ˈna ia Elisabeta. (Luka 1:39, 40) No te aha e tia ˈi ia tatou ia ani i te tauturu i mua i te fifi aore ra aita anaˈe e maraa i te hoê hopoia? C

    Hohoˈa: 1. Te parahi ra te hoê tuahine tei rohirohi i ta ˈna vahi raveraa ohipa e te hiˈo ra o ˈna i ta ˈna matini roro uiraa afaifai e ta ˈna taupoo paruru. Te hoê tarena tei papaihia e rave rau ohipa tei pinehia i nia i te pǎpai. 2. Te paraparau ra te tuahine i te tahi atu tuahine paari aˈe i roto i te pororaa.

    Hohoˈa C

  • Noa ˈtu ua momoˈahia o Maria ia Iosepha, ua tono Iehova i ta ˈna melahi na mua roa ia Maria. Eaha ta te reira e haapii mai no nia i to Iehova hiˈoraa i te mau vahine taiva ore?

  • E nafea oe ia pee i te itoito o Maria?

A huti mai i te haapiiraa

  • Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?

  • E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?

  • No te aha e mauruuru ai oe i te mea e ua maitihia o Maria no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?

A haapii hau atu â

A feruri mea nafea to Maria aupuru-maite-raa i ta ˈna mau tamarii.

“Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai” (w09 1/2 5 par. 3–6 par. 1)

I to oe manaˈo, eaha te huru o Maria i to te melahi parauraa ia ˈna e ua maiti Iehova ia ˈna no te hoê hopoia taa ê?

“Inaha, e tavini au na Iehova!” (3:40)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono