Ua ora ratou i te faarooraa
UA FAAARA ê na Iesu Mesia i te hopea o te faanahoraa ati Iuda o te mau mea tei niuhia i te hiero i Ierusalema. Aita oia i horoa i te hoê taio mahana e tupu ai te reira. Ua faataa râ oia i te mau tupuraa e aratai atu i taua haamouraa ra. Ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ara e ia faarue i te vahi atâta.
Ua tohu Iesu e: “Ia hiˈo . . . outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou.” Ua na ô atoa oia e: “Ia hiˈo outou i te mea riaria e pau ai ra . . . i te tiaraa i te vahi moˈa ra, . . . e te feia e parahi i Iudea ra, a horo ratou i te mouˈa i reira.” Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e hoˈi e tii i ta ratou mau taoˈa materia. Ia ru ratou i te horo ia ora hoi ratou.—Luka 21:20, 21; Mataio 24:15, 16.
No te tinai i te orureraa hau maoro, ua aratai Cestius Gallus i te mau nuu Roma i Ierusalema i te matahiti 66 T.T. Ua tomo atoa oia i roto i te oire e ua haru i te hiero. Ua arepurepu te oire. Ua tia i te feia i ara ia ite e ua fatata roa te ati. E nafea râ e horo ai? Ma te manaˈo-ore-hia, ua faahoˈi Cestius Gallus i ta ˈna mau nuu. Ua aˈuaˈu te mau ati Iuda orure hau ia ratou. Ua tae i te taime e faarue ai ia Ierusalema e ia Iudea taatoa!
I te matahiti i muri mai, ua hoˈi atu te mau nuu Roma arataihia e Vespasien e ta ˈna tamaiti o Titus. Tei roto te oire taatoa i te tamaˈi. I te omuaraa o te matahiti 70 T.T., ua aua to Roma ia Ierusalema i te mau pou oeoe. Aita ˈtura e hororaa. (Luka 19:43, 44) Ua haapohe te mau pǔpǔ patoi i roto i te oire te tahi i te tahi. Ua haapohehia te toea e to Roma aore ra ua hopoi-tîtî-hia. Ua mou roa te oire e to ˈna hiero. Ia au ia Josèphe, taata tuatapapa ati Iuda no te senekele matamua, hoê mirioni tiahapa ati Iuda tei mauiui e tei pohe. Aita roa taua hiero ra i patu-faahou-hia.
Ahani te mau Kerisetiano i faaea noa i Ierusalema i te matahiti 70 T.T., ua pohe ïa ratou aore ra ua hopoi-tîtî-hia e te tahi atu atoa. Ua parau râ te feia tuatapapa no tahito ra e ua faaroo te mau Kerisetiano i te faaararaa a te Atua e ua faarue ia Ierusalema e ia Iudea taatoa e ua horo i te mouˈa i te pae hitia o te râ o Ioridana. Ua parahi vetahi i Pella, i te mataeinaa o Pérée. Ua faarue ratou ia Iudea e aita i hoˈi atu. Ua ora ratou i te faarooraa i ta Iesu faaararaa.
Te faaroo maitai ra anei outou i te mau faaararaa a te feia roo maitai?
No te faaroo-noa-raa ehia faaararaa tei ore i tupu, mea rahi te taata aita e tâuˈa ra i te mau faaararaa atoa. E nehenehe râ outou e ora i te faarooraa i te mau faaararaa.
I Taina i te matahiti 1975, ua faaarahia e e aueue te fenua. Ua haa te feia toroa a te hau. Ua faaroo te taata. E rave rahi tausani taata tei ora.
I Eperera 1991 i Philipino, ua parau te feia o te oire e noho ra i raro atu i te mouˈa Pinatubo e ua tutuha te mouˈa i te au pape e te rehu. I muri aˈe i te hiˈopoaraa i te fifi e piti avaˈe i te maoro, ua faaara te pu maimiraa i te mouˈa auahi e te aueueraa fenua no Philipino e ua fatata roa te hoê ati. E mau ahuru tausani taata tei faarue oioi i taua vahi ra. I te poipoi roa 15 no Tiunu, ma te hoê paainaraa puai, e 8 kilometera orapa taoˈa tei pee i nia i te raˈi a mairi atu ai i nia i te mataeinaa. E mau tausani taata tei ora i te faarooraa.
Te faaara ra te Bibilia i te hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea. Te ora nei tatou i te mau mahana hopea. A piri mai ai te hopea, te ara ra anei outou? Te tutava ra anei outou i te faaea noa i rapae au i te vahi atâta? Te ru ra anei outou i te faaara ia vetahi ê ia na reira atoa?
[Hohoˈa i te api 20]
No te faarooraa i te faaararaa, mea rahi tei ora i to te mouˈa Pinatubo tutuharaa i te rehu auahi
[Hohoˈa i te api 21]
Ua ora te mau Kerisetiano tei faaroo i ta Iesu faaararaa i to Ierusalema haamouraahia i te matahiti 70 T.T.