VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • kp api 16-19
  • Te hoê ao apî ta te Atua i fafau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê ao apî ta te Atua i fafau
  • E ara!
  • Papai tei tuea
  • Faaapîraa i te mau mea atoa—Ia au i tei tohuhia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te hoê oraraa hau i roto i te hoê ao apî
    Te hoê oraraa hau i roto i te hoê ao apî
  • Ua faatupuhia te mau poieteraa apî!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Apokalupo 21:1: “Te raˈi apî e te fenua apî”
    Te auraa o teie mau irava
Ite hau atu â
E ara!
kp api 16-19

Te hoê ao apî ta te Atua i fafau

TE HOROA maira te Bibilia, te Parau papaihia a te Atua, i te tiaturiraa ma te na ô e: “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.”—Petero 2, 3:13.

Eaha te “raˈi apî”? Te taai ra te Bibilia i te raˈi i te faatereraa. (Ohipa 7:49) Te “raˈi apî,” e faatereraa apî ïa o te faatere i te fenua. E mea apî no te mea e mono taua faatereraa ra i teie nei faanahoraa faatereraa; e taahiraa apî atoa i roto i te tupuraa o ta te Atua opuaraa. O te Basileia ïa ta Iesu i haapii ia tatou ia pure. (Mataio 6:10) I te mea e o te Atua te Tumu e te parahi ra oia i nia i te raˈi, e parauhia ïa “te basileia ra o te ao,” aore ra o te raˈi.—Mataio 7:21.

Eaha te “fenua apî”? E ere i te paraneta apî, te parau maitai ra hoi te Bibilia e e taatahia te fenua e a muri noa ˈtu. E totaiete taata apî te “fenua apî.” E mea apî no te mea e tâpû-ê-hia te feia paieti ore. (Maseli 2:21, 22) E faahanahana e e auraro te feia atoa e ora i reira i te Atua Poiete e e pee ratou i ta ˈna mau titauraa. (Salamo 22:27) Te titau-manihini-hia ra te feia o te mau nunaa atoa ia ite eaha taua mau titauraa ra e ia faaau i to ratou oraraa i nia i te reira i teie nei. Te na reira ra anei outou?

I roto i te ao apî a te Atua, e faatura te taata atoa i ta ˈNa faatereraa. Te turai ra anei te here i te Atua ia outou ia auraro ia ˈna? (Ioane 1, 5:3) Te itehia ra anei te reira i ǒ outou? i te ohipa aore ra i te haapiiraa? i roto i ta outou faaohiparaa i to outou oraraa?

I roto i taua ao apî ra, e tahoê te taata i roto i te haamoriraa a te Atua mau. Te haamori ra anei outou i te Atua Poiete o te raˈi e o te fenua? Te tahoê mau ra anei ta outou haamoriraa ia outou e te mau hoa haamoriraa o te mau nunaa, iri, e reo atoa?—Salamo 86:9, 10; Isaia 2:2-4; Zephania 3:9.

[Tumu parau tarenihia i te api 17]

Te Atua e fafau ra i teie mau mea

O ˈna te Atua Poiete o te raˈi e o te paraneta Fenua materia. O ˈna ta Iesu Mesia i parau “te Atua mau” hoê roa.—Ioane 17:3.

Te faahanahana ra te rahiraa o te taata i te mau atua ta ratou iho i hamani. Te tipapa nei e mau mirioni taata i mua i te mau hohoˈa ora ore. Te faahanahana ra te tahi atu i te mau faanahoraa taata, te mau philosophia materia, aore ra to ratou iho mau hinaaro. Aita te feia atoa e parau ra e faaohipa i te Bibilia, e faahanahana ra i te iˈoa o tei faataahia mai “te Atua” mau.—Deuteronomi 4:35.

Te na ô ra te Atua Poiete no nia ia ˈna iho e: “O vau o Iehova, o to ˈu ïa iˈoa.” (Isaia 42:5, 8) E itehia teie iˈoa fatata e 7 000 taime i roto i te Bibilia na roto i to ˈna na reo tumu. Ua haapii Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.”—Mataio 6:9.

Eaha te huru o te Atua mau? Te faataa ra oia ia ˈna iho ei Atua “aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau” e o te ore roa e haapae i te faautua i te feia o te ofati ma te hinaaro mau i ta ˈna mau faaueraa. (Exodo 34:6, 7) Te haapapu ra te tuatapaparaa o ta ˈna mau haaraa i nia i te huitaata, i te tanoraa o taua faataaraa ra.

E mea tia ia faaraahia, aore ra ia hiˈohia ei mea moˈa, te iˈoa e te taata no ˈna tera iˈoa. Ei Atua Poiete e ei Arii o te ao taatoa, e au ia auraro e ia haamori tatou ia ˈna. Te na reira ra anei outou?

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 18]

Eaha te tauiraa ta “te raˈi apî e te fenua apî” e rave?

Te fenua faarirohia ei Paradaiso Luka 23:43

Te hoê totaiete i te ao nei Ioane 13:35;

e mea tahoê te taata no te mau nunaa, Apokalupo 7:9, 10

iri, e reo atoa i roto i te aroha

Te hau i te ao nei, te panaˈonaˈo Salamo 37:10, 11;

ore mau no te taatoaraa Mika 4:3, 4

Te ohipa maitai, te maa pue noa Isaia 25:6; 65:17, 21-23

Te mouraa te maˈi, te oto, te pohe Isaia 25:8;

Apokalupo 21:1, 4

Te hoê ao tahoê i roto i te Apokalupo 15:3, 4

haamoriraa a te Atua mau

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 19]

E faufaahia anei outou?

Eita e tia i te Atua ia haavare!—Tito 1:2.

Te na ô ra Iehova e: ‘E ore ta ˈu parau e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.’—Isaia 55:11.

Te poiete ê na ra Iehova i “te raˈi apî e te fenua apî.” Te ohipa ê na ra te faatereraa i te raˈi. Ua mau ê na te niu o “te fenua apî.”

I muri aˈe i te faatiaraa i te tahi mau ohipa faahiahia ta “te raˈi apî e te fenua apî” e rave no te huitaata, te faahiti ra te Apokalupo i te Atua iho, te Arii o te ao taatoa, e parau ra e: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” Te na ô atoa ra oia e: “A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:1, 5.

Teie te uiraa faufaa, Te rave ra anei tatou taitahi i te mau faatanoraa hinaarohia e au ai ia riro tatou ei melo o taua “fenua apî” ra e faaterehia e “te raˈi apî”?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono